Bucureştean la volan

Publicat în Dilema Veche nr. 799 din 13-19 iunie 2019
Bucureştean la volan jpeg

Înţelegerea axiomelor care guvernează traficul bucureştean, precum şi a regulilor sale nescrise, este importantă pentru sănătatea psihică a şoferilor tineri, lipsiţi de experienţă, ori a şoferilor pe a căror plăcuţă de înmatriculare apare orice altceva în afară de B sau IF şi care sînt siliţi să participe la traficul din capitala maşinilor. Axiomele sînt doar două şi ele trebuie înţelese fără a fi chestionate în vreun fel, altfel n-ar mai fi axiome.

1) Cînd eşti la volan, ai mereu dreptate.

2) Toţi ceilalţi şoferi sînt mai puţin experimentaţi, prea bătrîni, prea tineri sau, pur şi simplu, femei.

Regulile de bază decurg din acestea şi pot fi grupate în funcţie de situaţiile din trafic. Enunţurile sînt simple şi, uneori, eliptice de prepoziţii sau conjuncţii, astfel încît să fie uşor de memorat de către şoferi. Prioritatea este esenţială. În Bucureşti, berlina acordă prioritate jeep-ului. Jeep-ul acordă prioritate microbuzului care transportă muncitori. Maşina nouă acordă prioritate maşinii vechi. Maşina neagră are prioritate în faţa oricărei alte culori. Maşina cu geamurile colantate are prioritate în faţa maşinilor negre. Motocicliştii au prioritate în faţa oricărui vehicul. Cînd din două benzi rămîne una, cine se opreşte primul e laş. Dacă mergi în coloană, atunci ai dreptul să blochezi intersecţia. Nimeni nu acordă prioritate tramvaiului sau autobuzului, pentru că ele au timp. Orice maşină acordă prioritate taxiului.

Semnalele acustice ale vehiculelor fac traficul mai sigur, însă claxonul, căci despre el este vorba, este un instrument-cheie, a cărui utilizare corespunzătoare necesită ani buni de ucenicie. Cine te claxonează este şofer agresiv. Cel pe care-l claxonezi este periculos, bine că eşti atent în trafic şi eviţi astfel coliziunile. Dacă te-ai claxonat reciproc cu un şofer, atunci disputa se tranşează la semafor, prin deschiderea geamurilor şi rostirea formulelor clasice de politeţe, potrivit uzanţelor. La semafor, cine vede primul culoarea verde claxonează. Dacă eşti blocat şi claxonează unul prelung, e isteric. Dacă eşti blocat şi claxonează doi prelung, înseamnă că poţi claxona şi tu. Un claxon scurt înseamnă solicitarea atenţiei, cu politeţe. Două claxoane scurte înseamnă că nu ar trebui să aibă permis. Claxonul prelung, din mers, înseamnă că şoferul reprezintă pericolul cel mai mare de pe şosele şi ar trebui să predea singur talonul maşinii la prima secţie.

Semnalele luminoase ale maşinilor pot comunica pe multiple paliere semiotice. Esenţial este să ştii că, dacă dă semnal şi nu se bagă, înseamnă că nu ştie să conducă şi ar fi păcat să-l laşi, pentru că te va încurca în următoarele minute. Dacă dă semnal, se bagă şi schimbă banda, dar nu mulţumeşte cu avariile, este nesimţit, nu realizează că l-ai lăsat. Dacă i-ai mulţumit cu avariile şi el nu spune „cu plăcere“ prin aprinderea scurtă a fazei lungi, nu e la nivelul tău. Faza lungă, aprinsă scurt din sens contrar, înseamnă clemenţă. Aprinsă prelung şi dublată de accelerare, înseamnă vorbe grele.

Parcarea este grea şi scumpă în Bucureşti. Uneori imposibilă. Aşa încît ea este guvernată de reguli imuabile, săpate în borduri cu rune de foc. Bordurile se schimbă des, ca atare lucurile importante trebuie ştiute. De exemplu, trebuie înţeles că trotuarele străduţelor sînt parcări. Pietonii circulă oricum pe mijlocul străzilor mici, din cauza cîinilor care se izbesc de porţi, cu furie. Se poate parca şi în intersecţii, dacă se poate lua curba din trei manevre. Dacă parchezi pe linia de tramvai, ai maximum zece minute ca să-ţi rezolvi treaba. Decapotabila poate fi lăsată cu avaria pusă pe Calea Victoriei, pînă îţi iei un snack, nu se supără nimeni. Poţi parca în dreptul porţilor, dacă laşi număr de telefon în parbriz. Dacă ai jeep, poţi parca peste borduri şi trotuare înalte. Dacă ai Bugatti, Maserati, Ferrari sau Lamborghini, poţi parca oriunde, pentru că le faci, oricum, o favoare.

Culorile semafoarelor indică arareori ce ai învăţat pentru examen. În Bucureşti, la galben accelerezi. Dacă, la galben, cel din faţa ta opreşte şi te face să iroseşti ocazia de a traversa intersecţia cu mare viteză şi la risc, atunci este sigur femeie. Verdele văzut de departe, cu strada goală în faţă, înseamnă că trebuie să bagi suta ca să nu se facă galben cînd ai prins 90. Oricum n o să ţi laşi cauciucurile pe şosea. Pe ploaie, cele trei culori ale semaforului sînt una şi aceeaşi, negru, pentru că a picat curentul. Culoarea neagră a semaforului indică faptul că intri în intersecţie cum poţi şi ieşi tot aşa, dacă ai foarte mult noroc.

Pietonii sînt acea pacoste de neevitat în trafic, la fel ca semafoarele. Ei traversează lent şi neatent, cu ochii în telefon, mai ales cînd ai verde intermitent. Pietonii nu au pic de înţelegere pentru automobilişti. Țîşnesc la verde, fără să ia seama că ai intrat pe galben în intersecţie, punîndu-se, cu inconştienţă, în pericol. Pe zebra nesemaforizată, ei traversează non-stop, cu o indolenţă colosală. Bătrînii îşi lasă dinadins coşul pe rotile în urmă, ca să nu-l observi şi să le mai plăteşti o dată roşiile. Pe zebră, bicicliştii au statut de pieton, chiar dacă pedalează. Ei te privesc cu severitate, pentru că poluezi planeta. Automobiliştii care traversează te măsoară cu severitate şi, din privirile lor, îţi dai seama că ştiu precis cîte reguli scrise ai încălcat de cînd te-ai suit, dimineaţa, la volan.

Comportamentul şoferilor bucureşteni este aspru criticat pretutindeni, iar deprinderile din Capitală nu dispar nici în cele mai paşnice orăşele, acolo unde maşinile cu numere de B sau IF claxonează, demarează, coboară geamul şi se bagă la risc, spre stupefacţia localnicilor. Cu toate acestea, nimeni altcineva nu poate cunoaşte acel sentiment de împlinire pe care îl simte bucureşteanul zilnic, atunci cînd, după o oră de zbucium în trafic, în care a reuşit să evite minimum zece coliziuni şi să iasă din trei ambuteiaje riscante, el reuşeşte să parcheze în siguranţă şi să se apuce de lucru. Ori izbăvirea supremă de a găsi liber locul din faţa casei, la întoarcerea de la muncă! Nu există rai fără iad, iar asta o ştie orice bucureştean cu permis auto.

Foto: flickr

Zizi și neantul jpeg
Kitul de supraviețuire și exteriorul
Orice acțiune astăzi simplă era tratată, pe atunci, ca o operațiune de comando.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
E cool să postești jpeg
Vioara lui Ingres
Un hobby este considerat a fi o extensie a personalității noastre dincolo de granițele profesionale și un indicator al faptului că avem pasiuni.
P 20 Sfintii Petru si Pavel WC jpg
Întoarcerea din cer. Conversiunea privirii
Proximitatea mundană a transcendenței este taina aflată în inima creștinismului.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Charles de Foucauld
Accidentul – ca, de altfel, și minunea – a avut loc în biserica de lîngă școala de cavalerie unde învățase Charles de Foucauld.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
„Mama Natură l-a răsplătit cum se cuvine pentru profunda lui înțelegere.”
Zizi și neantul jpeg
Evadări în absolut
Intrînd în mare și înaintînd în ea, atît cît îți permiteau puterile, sfidai direct determinările.
956 08 Foto LNiculae jpg
Note şi fotografii (3)
Alte sunete vagi compun însăși tăcerea.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Capătul drumului – cum recuperăm anii ’90?
Tramvaiul 21 are o cu totul altă personalitate decît troleul 66 sau autobuzul 135.
p 19 WC jpg
Natura-n bucate
Sînt aceste panacee care promit viață lungă și sănătoasă reale sau doar o găselniță a industriei alimentare?
p 20 WC jpg
Apocalipsa la îndemînă
În orice religie, extremismul secretă o ideologie a „comunităţii aleşilor” eschatologici în luptă cu restul „decăzut” al umanităţii.
Theodor Pallady jpeg
Franciscanul de pe Bega
„Prologul” pelbartian e savuros ca un poem avangardist.
1226px Jesus walking on water  Daniel of Uranc, 1433 jpg
Aventura a doi frați ambițioși
A filozofa despre ambiție fără a ne reconsidera reperele riscă, pe lîngă prețiozitate sau cinism, să ne limiteze pur și simplu la gustul obsesiv de a parveni speculativ, intelectual, moral.
p 24 A  Vrana jpg
Cu ochii-n 3,14
Muștele femele au mai mulți neuroni decît masculii, acesta este rezultatul unui studiu recent care a observat creierul larvelor cu o tehnică inedită.
Zizi și neantul jpeg
La piscină
Pe vremuri, în anii ’70-’80, mersul la piscină era una dintre activitățile cele mai „fancy”.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Corpul
Pe la 15 ani, deja îmi pierdusem toată încrederea în mine.
p 19 Johann Sebastian Bach WC jpg
Muzica lacrimilor. Bach
Muzica nu „reprezintă“ drama christică și nu îi caută o semnificație anume: ea se naște din cutremurarea care cuprinde lumea în momentul suferinței divine și o sădește adînc în sufletul ascultătorului.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Două comentarii la Geneză
Nu puțini s-au întrebat, de-a lungul secolelor, de ce ultimele trei cărți ale „Confesiunilor” lui Augustin sînt, de fapt, o exegeză la primele versete ale „Genezei”.
p 24 A  Damian jpg
Cu ochii-n 3,14
„Cînd viața se întîmplă, puiul e tot pui.“
Window through a window in Röe gård café 2 jpg
Decît un termopan, șefu’
După două ore de spart la daltă de jur împrejur, o opinteală finală a extras tocul ferestrei din perete, cu pervaz cu tot.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
O să fie bine! – recensămînt 2022 –
O să ajung eu în Albania, iar ei or să fie tot la coadă, încremeniți în așteptare.
E cool să postești jpeg
Viața fără Facebook
Cura de dezintoxicare de Facebook i-a făcut pe subiecții studiului mai toleranți față de ideile politice ale taberei adverse.
p 20 jpg jpg
La ceasul fără umbre al amiezii
Pentru viaţa spirituală, pentru căutarea şi întîlnirea cu Cel nelocalizabil, locul mai are importanţă?
Theodor Pallady jpeg
Pe terasă, cu Epictet
Greu de spus dacă stoicismul e la modă pentru că se poartă textele aspiraționale sau pentru că timpul nostru face loc unui anume neo-păgînism.

Adevarul.ro

image
Momentul de glorie în care România a fost pe locul 2 în lume la Olimpiadă, după SUA. De ce a sfidat Ceauşescu Rusia
La Olimpiada  de vară din 1984, din Los Angeles, România a adus acasă 53 de medalii, situându-se pe locul 2 în lume, după SUA. Participarea la evenimentul sportiv a reprezentat o sfidare la adresa Rusiei, care a făcut presiune asupra lui Ceauşescu pentru a boicota evenimentul. Argumentul care l-a convins pe dictator, pe lângă cei 120.000 de dolari primiţi pentru participare, a avut legătură cu contextul economic din ţară.
image
Câmpurile morţii de sub mall-urile din Ploieşti. Descoperire făcută de arheologi
Extinderea municipiului Ploieşti spre comunele Blejoi sau Aricheştii Rahtivani a scos la iveală un veritabil câmp al morţii, care ascunde deopotrivă comori unice, vechi de mii de ani, dar şi informaţii relevante despre o civilizaţie demult apusă.
image
Ciobanul din Valahia ajuns domnitor al Ţării Româneşti. A dus o prigoană aprigă împotriva marilor dregători
Mircea Ciobanul - domnitorul Ţării Româneşti care a primit acest nume pentru că înainte de a urca pe tron cumpăra oi pentru Constantinopol. Chiar dacă avea o preocupare paşnică, asta nu l-a împiedicat să devină unul dintre cei mai cruzi domnitori români.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciadă
În ziua de 27 noiembrie 1095, pe câmpul din fața orașului Clermont, câteva sute de oameni așteptau să audă predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al Războiului ruso-turc din 1877-1878
Războiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unități otomane, rusești și românești în principal, dar și trupe sârbești și muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemorării recente a morții voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I” a publicat pe pagina de socializare a instituției povestea inedită a raclei în care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.