Banii noştri au chipul şi asemănarea noastră

Publicat în Dilema Veche nr. 722 din 21-27 decembrie 2017
Banii noştri au chipul şi asemănarea noastră jpeg

Iluzia că banii pot crea economie este foarte veche. Oamenii au crezut mereu că simpla punere în circulație a banilor poate crea economia reală (lumea mărfurilor și a serviciilor). Se vorbea chiar că există un secret al bancherilor, o rețetă prin intermediul căreia hîrtiile pe care ei le pun în circulație capătă valoare. Însă lucrurile nu stau chiar așa. Așa cum alchimiștii nu au reușit să fabrice aur din pietre, nici oamenii politici sau economiștii nu au reușit să fabrice valoare din hîrtie. Toate încercările au eșuat. Mereu au pus în circulație mai multă monedă din hîrtie decît putea duce economia și mereu au obținut același rezultat, adică haosul monetar și economic. Cu timpul, am învățat că economia politică este o știință cu propriile sale legi și că odată încălcate sau ignorate aceste legi, apar și problemele. Valoarea în economie nu se naște din nimic și totul stă, pînă la urmă, sub semnul efortului uman, al muncii, al resurselor și al valorificării superioare a acestora. Dincolo de asta nu se află nimic. Poate doar iluzia unora dintre guvernanții noștri că pot reinventa sau rescrie știința economică și că pot, împreună cu secretarele lor, să influențeze legile economice.

În același timp, banii nu sînt neutri în raport cu sistemul economic pe care îl susțin. Teoria neutralității monedei este depășită. Este foarte important să răspundem corect la întrebarea dacă expansiunea monetară (politica monetară/fiscală relaxată) poate aduce după sine o expansiune a economiei reale și care sînt limitele acestui mod de a conduce economia. Una dintre cele mai importante dezbateri pe care o poartă economiștii este legată de modul în care poate fi folosită moneda în susținerea expansiunii economice. Adică măsura în care caracterul activ al monedei poate fi folosit în dezvoltarea economiei. Discutînd despre emisiunea monetară, Milton Friedman (Capitalism și libertate, Editura Enciclopedică, București, 1995, pp. 70-71) oferă o cifră rezultată din multiple analize ale punerii în circulație a banilor și a efectelor pe care aceasta le creează în economie. Cifra de creștere a masei monetare, ca medie anuală, ar trebui să se situeze între 3 și 5%. Friedman are dreptate. În anumite condiții, banii pot crea economie. Banii pot provoca economia reală. Nu oricînd însă și nu orice economie. În ce condiții? Prima explicație pe care trebuie s-o dăm în încercarea de a schița un răspuns este aceea legată de natura monedei respective. Există în lumea economică internațională două tipuri de economii și, în consecință, două tipuri de monede. Primele despre care dorim a vorbi sînt economiile care se află în fruntea competitivității. Ele sînt cele care dau tonul în bătălia pentru valorificarea factorilor de producție (capital material, financiar și uman). Mărfurile acestor economii sînt căutate și cumpărate pentru că sînt prețuite și pentru că au standarde de calitate bune sau foarte bune. Aceste economii susțin monede puternice, căutate și ele pentru că intermediază achiziționarea acestor mărfuri. Economiile competitive le aliniază în spatele lor pe cele necompetitive. Economiile necompetitive valorifică mai slab factorii de producție și se află în dependență de primele. Folosința monedei de către economiile performante este una de tip senioral (în înțelesul propriu al cuvîntului), deoarece capacitatea de a produce comerț internațional le oferă mai multe avantaje. Schimbul comercial funcționează mereu în favoarea țării competitive prin mecanismul prețurilor. Produsul complex valorificat de către aceste economii realizează profituri și determină o capacitate mare de susținere și valorificare pe piața financiară a monedei respective. Cu alte cuvinte, puterea economică susține o monedă puternică. Expansiunea monetară este valorificată de către expansiunea economică. Practic, inflația este evitată prin acest mecanism al valorificării banilor prin competitivitate. Cererea de mărfuri determinată de un impuls monetar este susținută de o ofertă corespunzătoare în economia reală, iar impulsul respectiv nu provoacă inflație. Prețurile rămîn în echilibru și economia crește. Mecanismul este unul simplu în esența sa și funcționează în favoarea celui puternic. Producția de monedă merge în echilibru cu producția de mărfuri. Dolarul american sau euro sînt monede căutate pentru că mărfurile din spatele lor sînt căutate. Nimic nu mai susține azi moneda din hîrtie în afara competitivității, predictibilității și stabilității unei economii. Moneda din hîrtie nu are nici un fel de valoare în sine. Valoarea sa este dată de valoarea mîinilor care o ating. Cel care exportă mult (balanță comercială excedentară) și competitiv exportă și posibila inflație, și tensiunile interne. Economia puternică se echilibrează dinamic aducînd în țară valoare și nivel de trai. Cel care importă mult (deficit al balanței comerciale) aduce în țară tensiunile și inflația din exterior. Purtătoare ale inflației sînt prețurile și marjele de profit pe care acestea le dețin. Există state care vînd ieftin și cumpără scump, după cum există state care cumpără ieftin și vînd scump (recomand pentru acuratețea explicațiilor: A.D. Xenopol, Opere economice, Editura Academiei R.S.R, București, 1967, pp. 84-88, „Țară agricolă și țară industrială“). Statele necompetitive sînt limitate în folosința monedei pentru expansiune economică. Aici apare inflația pentru că nu își pot aduce parteneri externi care să le suporte surplusul de monedă și să preia, prin schimbul comercial, posibilele tensiuni. Ideea că putem pune monedă în piață prin îndatorare pe fondul unui comerț exterior dezechilibrat negativ (importuri mai mici decît exporturi) este eronată. Inflația își face simțită prezența, iar problemele de dezechilibru social apar imediat. Instabilitatea monetară provoacă noi instabilități, iar sistemul social devine neviabil. Moneda în piață, fără acoperire, chiar dacă vine din emisiune monetară sau împrumuturi externe, provoacă aceleași efecte. Acești oameni, care se joacă azi cu economia noastră, trebuie să știe că ne falsifică moneda și ne spulberă speranțele de viitor. Gestiunea banilor într-o economie este un joc subtil pe care nu-l pot practica decît cei care îi cunosc regulile. Expansiunea monetară poate susține expansiunea economiei doar în anumite condiții. Condițiile în care o economie poate valorifica pozitiv un impuls monetar sînt date de: competitivitatea economiei, deschiderea economică, managementul macroeconomic în funcție de fazele ciclului economic, nivelul de cristalizare a economiei în raport cu diviziunea internațională a muncii, rezolvarea problemelor de proprietate și management în interiorul economiei, statutul geo-politic și geo-economic al țării, calitatea factorului uman.

Ce este de făcut? Gestiunea monedei trebuie făcută în acord cu evoluțiile economiei reale. Fiecare țară trebuie să-și evalueze corect poziția și limitele. Banii pot dezvolta economia atunci cînd ei sînt un suport pentru sănătatea economiei și pot deveni toxici atunci cînd economia reală nu-i poate susține. Este rău să submonetizezi o economie (să pui în piață mai puțini bani decît este necesar) și tot atît de rău este dacă o supramonetizezi (să pui în piață mai mulți bani decît sînt necesari). Banii pot produce un mare bine sau un mare rău. Ei sînt ca un medicament, nu fac bine oricui și în orice condiții. Prescripția unui spe­cialist este mereu obligatorie. Moneda are, din acest punct de vedere, doar două fețe pentru că ea împrumută fețele celui care o gestionează. Este bună dacă el este bun și este rea dacă el este rău. Ca în multe lucruri care țin de noi, oamenii, trebuie doar să fim raționali și să aplicăm bunul-simț comun. Paul Johnson, în lucrarea sa Dușmanii societății (Editura Humanitas, București, 2013, pp. 141-142), face o paralelă între monedă și cuvînt, unică prin frumusețea și adevărul pe care îl conține: „Există, de fapt, o analogie foarte strînsă între cuvinte și monede, care sînt în mod fundamental creații umane. Un cuvînt abia făurit are obiectivitatea și inocența unui ban nefalsificat. Mînuit de oameni este supus curînd procesului de inflație sau deflație și dobîndește caracteristici morale sau imorale. (…) Așadar păstrarea adevărului curat al cuvintelor este o luptă constantă și fără sfîrșit, la fel cu păstrarea sursei de bani; însă este și mai necesară pentru apărarea civilizației“.

Să gestionăm corect și cu caracter banii și atunci ei nu ne vor oferi surprize. Este o luptă și aceasta, lupta pentru sănătate și echilibru economic. Gestiunea echilibrului monetar și a combaterii inflației nu trebuie lăsată doar în grija BNR pentru că mecanismul este simplu: echilibrele pe care le apără BNR pot fi ușor puse în umbră de către dezechilibrele din zona politică și guvernamentală. Politica fiscală și gestiunea canalului datoriei publice pot produce un rău de necompensat. Este cu atît mai periculos cu cît se vorbește tot mai des de mărimea datoriilor publice și de o viitoare criză a acestora. Orice politică fiscală este una eșuată dacă produce pierderea echilibrelor monetare. În problemele monedei ne aflăm într-o situație asemănătoare cu aceea în care un nebun aruncă o piatră în baltă și apoi o mie de înțelepți sînt chemați s-o scoată, dar nu reușesc. Lumea în care trăim este mai fragilă și mai complicată decît pot oamenii noștri politici să-și imagineze. Banii noștri au chipul și asemănarea noastră, sînt puternici și au caracter dacă și noi sîntem puternici și avem caracter. 

Dorel Dumitru Chirițescu este profesor de economie la Universitatea „Constantin Brâncuşi“ din Tîrgu Jiu. Cea mai recentă carte a sa este Capitalismul – O dezbatere despre construcția socială occidentală, Editura Institutul European, 2016.

Foto: wikimedia commons

featured image (4) jpg
Cine a fost Loki în mitologia nordică?
Loki este unul dintre cei mai cunoscuți zei din mitologia nordică. Este considerat un zeu al focului și al magiei și poate lua diverse forme, atât umane cât și animale.
Halate si prosoape de baie jpg
Cadouri pentru evenimente: prosoape de baie și seturi de halate matrimoniale
Odată cu creșterea temperaturilor, tot mai multe evenimente sunt organizate de către persoanele apropiate.
Cum ne pregătim pentru Paște jpg
Cum ne pregătim pentru Paște
Masa de Paște este un moment special în care familia și prietenii se adună pentru a sărbători și a petrece timp împreună.
credite jpg
Ce putem face atunci când avem nevoie de un credit rapid?
Dacă te confrunți cu diferite situații financiare urgente, care nu pot fi amânate, trebuie să știi că sunt mai multe modalități prin care poți lua credite rapide.
Sanatatea ficatului  Cum identifici semnele unui ficat bolnav jpg
Sănătatea ficatului: Cum identifici semnele unui ficat bolnav
Ficatul este un organ vital în corpul omului, fiind implicat în sute de procese, printre care: digerarea alimentelor, eliminarea deșeurilor din organism și producerea unor factori de coagulare care facilitează circulația sângelui.
Rolul esential al adjuvantilor in optimizarea pesticidelor jpg
Rolul esențial al adjuvanților în optimizarea pesticidelor
Condițiile de mediu, intemperiile, buruienile, precum și bolile și dăunătorii plantelor reprezintă tot atâtea provocări pentru fermierii moderni.
IMG 20240408 WA0011 jpg
Casa Memorială „Amza Pellea”, din Băilești, a fost redeschisă publicului
Manifestările dedicate cinstirii memoriei îndrăgitului actor român, născut în inima Olteniei, au debutat pe 6 aprilie, pe scena Teatrului Național Marin Sorescu din Craiova, locul în care și-a început fascinanta călătorie în lumea artistică.
pompy ciepła (2) jpg
Pompe de căldură - utilizarea, funcționarea și tipurile acestora
În ultimii ani, pompe de căldură s-au remarcat intre dispozitivele utilizate în sistemele moderne de încălzire.
header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).

Adevarul.ro

image
Umbra lui Putin în România. Un cunoscut expert în securitate explică de ce am devenit o țintă pentru spionajul rusesc
Rusia a pornit un veritabil război hibrid împotriva NATO, iar România e una dintre ținte. Analistul Hari Bucur Marcu a explicat motivele pentru care serviciile ruse sunt hiperactive în zonă și de ce România reprezintă o țintă importantă pentru spionii Kremlinului.
image
Mulți voluntari străini au crezut că sunt pregătiți să lupte în Ucraina, dar s-au înșelat, spune un veteran american
Unii voluntari occidentali care s-au alăturat războiului din Ucraina au fost uciși după ce s-au înrolat presupunând eronat că lupta va fi ușoară, a declarat pentru Business Insider un veteran american care a luptat în Ucraina de la începutul invaziei și până în decembrie.
image
„Copiii spun lucruri trăznite“, momente de colecție: Nu s-a oprit din râs toată emisiunea VIDEO
Virgul Ianțu s-a amuzat copios alături de fiecare copil care a spus un lucru amuzant în cadrul show-lui de televiziune.

HIstoria.ro

image
Răpirea lui Mussolini
În vara anului 1943, dictatorul italian Benito Mussolini (mai cunoscut și sub apelativul  pe care acesta și l-a ales – „Il Duce” – „Conducătorul”), aflat la putere de peste 20 de ani, se confrunta cu serioase probleme.
image
Cadoul de nuntă primit de Zoia Ceaușescu de la părinți
Fabricat în Franța, la o comandă specială a familiei Ceaușescu în anul 1983, automobilul Fuego GTS a fost facturat de către Renault (Service des Ventas Speciales Exportation) pe numele Ceaușescu Elena Zoia, unul dintre copiii familiei prezidențiale, care l-a primit cadou de nuntă de la părinți.
image
O tentativă de sinucidere în închisoarea Pitești: Povestea dramatică a lui Nicolae Eșianu
Nicolae Eșianu s-a născut la Cluj în 1923. Tatăl, director la Banca Ardeleană, iar mama, profesoară. Școala primară o face la Sibiu și apoi Liceul Militar la Târgu Mureș. În 1942 își dă bacalaureatul la Liceul Gheorghe Lazăr din Sibiu.