Apetit pentru distrugere

Publicat în Dilema Veche nr. 938 din 31 martie – 6 aprilie 2022
Apetit pentru distrugere jpeg

Zilele trecute, în noianul de știri despre războiul din Ucraina, despre distrugeri, morți și destine sfărîmate, am prins cu colțul ochiului și o știre frivolă – „Uluitorul succes al restaurantelor din Australia în care chelnerii sînt nepoliticoși” (după cum titra Le Point la rubrica „Insolites“).

Era vorba, în articol, despre un lanț de restaurante din Australia, Karen’s Diner, în care mitocănia personalului este ridicată la nivel de brand – „Din clipa cînd intră în restaurant, clienții sînt atenționați printr-un panou destul de explicit: «Stai jos și tacă-ți gura». După ce țipă la ei, chelnerii le aruncă mîncarea pe masa și le răspund cu gesturi obscene dacă îndrăznesc să mai aibă și alte doleanțe”. Bineînțeles, este vorba despre o „glumă”, chelnerii și personalul fiind anume instruiți în a se purta într-un mod ireverențios, acest comportament făcînd deliciul clienților.

Ideea nu este nouă – se pare că primul restaurant care a lansat această modă, a chelnerului mitocan, este Dick’s Last Resort, un lanț de restaurante din Statele Unite. Primul restaurant a fost deschis în 1985, în Dallas, de către Dick Chase, și s-a dorit a fi un local de lux. Totuși, lucrurile n-au mers deloc cum așa cum și-ar fi dorit patronul, în ciuda meniului select și a personalului calificat. Afacerea se îndrepta cu pași rapizi spre faliment, cînd patronului i-a venit o idee năstrușnică: cum ar fi dacă, în loc de rafinament și purtări alese, ar schimba registrul și ar aborda o altă atitudine – ar  avea chelneri nepoliticoși, care să-și repeadă clienții cu cuvinte grele?

Găselnița a avut un succes imediat, de vreme ce clienții au găsit ideea de a fi insultați de-a dreptul fermecătoare, îmbulzindu-se care mai de care să plătească pentru jigniri. În scurt timp afacerea nu doar că a înflorit, devenind un lanț de restaurante, dar a și propagat această modă, considerată a fi de-a dreptul șic, în întreaga lume (dacă inițiați o căutare pe Internet, veți găsi multe indicații către asemenea restaurante „mitocănești”, deschise în marile metropole).

Articolașul din Le Point m-a făcut să mă gîndesc, pe de o parte, la filmul din 1973, regizat de Marco Ferreri, La grande bouffe (Marea crăpelniță) – în care patru oameni, aflați într-o criză existențială, decid să se sinucidă mîncînd, literalmente, pînă plesnesc –, și, pe de alta, la acest exces de violență din societate, pentru care se pare că avem un apetit grozav și pe care îl consumăm cu voluptate, fie că e vorba despre filme, emisiuni TV, jocuri video sau chiar interacțiuni virtuale din sfera rețelelor de socializare.

De ce avem acest apetit pentru distrugere? De ce violența ne atrage? Pentru că, lăsînd la o parte moda acelor restaurante în care plătești ca să fii insultat, vorbim despre o întreagă industrie de media și divertisment în care agresivitatea este prima pe meniu, fiind mereu comandată și devorată cu poftă. Chiar dacă lumea în care trăim ne hrănește din plin cu violență reală, dimineața, la prînz și seara, ceva ne face să mai cerem și un supliment.

Experimentul păpușii Bobo

În primul rînd, cum se naște apetența pentru violență? În 1961, psihologul Albert Bandura, profesor emerit al Universității Stanford, dădea un răspuns empiric, prin organizarea unei serii de experimente, cunoscute drept „Experimentele păpușii Bobo”. Experimentele aveau la bază „Teoria învățării sociale”, potrivit căreia toate abilitățile sociale ale adulților se învață prin imitarea unor modele din copilărie.

Potrivit lui Bandura, comportamentele sociale sînt deprinse din primii ani de copilărie, fiind rezultatul a trei factori majori de influență. Primul factor este observarea comportamentelor celor din jur – un prim stimul la care e supus copilul. Al doilea factor este reacția-răspuns pe care acesta o primește din partea adulților, cînd începe să le imite comportamentul observat – acel răspuns va avea un impact semnificativ în dezvoltarea viitorului comportament al copilului. Al treilea factor, remarca Bandura, ține de o expunere repetată la aceiași stimuli și la aceleași răspunsuri. Cu alte cuvinte, cineva care a trăit într-un mediu violent își va crea în mod automat reacții violente față de toată lumea, fie că se va afla ulterior într-un mediu agresiv sau non-agresiv.

Experimentul păpușii Bobo (o păpușă gonflabilă, construită pe modelul Hopa-Mitică) a vizat inițial un grup de 72 de copii, împărțiți în trei grupe. Prima grupă a fost expusă la un model agresiv – un adult care, după ce se joacă, începe să lovească păpușa Bobo și să instige și verbal la violență. A doua grupă de copii a asistat la un comportament non-agresiv al adultului față de păpușă, iar a treia a fost un grup de control, în care copiii au fost lăsați să se joace într-o încăpere, fără nici un adult.

Rezultatele i-au confirmat teoria: copiii expuși la modelul agresiv erau mai predispuși să lovească păpușa decît ceilalți și, în plus, agresivitatea lor se extindea și la alte tipuri de jucării. Interesantă a fost însă reacția copiilor din grupul de control – cei care n-au fost supuși nici unui stimul suplimentar. Chiar dacă nu s-au manifestat la fel de agresiv precum cei din prima grupă, totuși au avut un nivel mai crescut de violență decît copiii care fuseseră expuși, în timpul experimentului, unui model de comportament non-agresiv. Cu alte cuvinte, puterea exemplului non-agresiv a reușit să contracareze, chiar dacă doar pe durata acestui experiment, posibilele tendințe agresive instaurate anterior, din mediul de proveniență al copiilor.

p19 youtube jpg jpeg

                                                                    © YouTube.com

Îmbuibarea cu violență

Bineînțeles, există nenumărate studii despre impactul produselor culturale sau de divertisment, cele care conțin violență, asupra societății. Sînt copiii influențați de desenele animate violente, de filme, de jocuri video? Au acestea efect asupra adulților? Pe de o parte, specialiștii în domeniu, fie că e vorba despre psihologi, antropologi sau sociologi, susțin că aceste produse pot induce un grad sporit de violență în comportament.

Acum cîțiva ani, potrivit raportului emis de Comisia pentru Violență în Mass-media a Societății Internaționale pentru Cercetarea Agresiunii (ISRA), studiile efectuate în întreaga lume au confirmat faptul că emisiunile TV care conțin violență, vizionarea de filme violente sau jocurile video „cresc probabilitatea dezvoltării unui comportament agresiv”, constituind „un factor de risc cauzal pentru creșterea unui afect agresiv prin scăderea empatiei, dezvoltînd un comportament antisocial”.

Însă, pe de altă parte, toate aceste studii, care nici nu sînt extrem de concludente, nici n-ar avea prea mult impact cînd vine vorba despre negoțul violenței. Avertismentele puse la începutul unui film sau cele care sînt rostite, cu jumătate de gură, în timpul știrilor, înaintea unui reportaj – „Unele scene vă pot afecta emoțional” – sună mai degrabă a reclamă și sînt consumate ca atare.

Explicațiile pentru acest apetit sînt multiple, după cum susține Gilles Vervisch, profesor de filosofie, într-un interviu pentru L’Ėclaireur: „Prima explicație ar fi faptul că sîntem fascinați de universuri sau comportamente care ne sînt străine. De exemplu, serialul meu preferat, din toate timpurile, este The Sopranos. Mafia nu este în viața mea de zi cu zi și nici nu mă regăsesc în nici un fel în acel mediu. Și tocmai aici intervine latura exotică în viața mea personală. Apoi, există și o relație de atracție, fascinație și repulsie. Pînă la urmă, nu sîntem înconjurați de violență? Nu ne oprim să ne uităm, din curiozitate, de fiecare dată cînd vedem un accident? (...) Freud a numit asta instinctul morții: există în noi acea atracție cînd vine vorba despre distrugere și despre spectacolul distrugerii. Această nebunie dezvăluie, fără îndoială, impulsurile de moarte în fiecare dintre noi”.

În eseul său, din 1920, „Jenseits des Lustprinzips” („Dincolo de principiul plăcerii“), Freud ia toate instinctele care ne animă și le împarte în două categorii majore: Eros (instinctele de viață) și Thanatos (instinctele morții). Pe cînd Eros ne îndeamnă către partea luminoasă, spre creație, speranțe și pace, Thanatos ne instigă la pesimism, la comportamente antisociale și agresivitate. Bineînțeles, dacă ar fi să analizăm înclinațiile societății în care trăim după cele două mari categorii în care Freud a împărțit instinctele, concluzia acestui articol n-ar fi una deloc una pozitivă, iar Leibniz, cu al său „trăim în cea mai bună lume pe care Dumnezeu ar fi putut s-o creeze”, ar rămîne doar un optimist desuet.

Foto: The Sopranos, wikimedia commons (sus)

„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Aix-les-Bains și tinerii francezi de 70 de ani (II)
Dar poate că mai mult decît plimbarea în sine conta acel „împreună”.
p 19 jpg
Cultul virginității
Ideea că virginitatea fizică atestă puritatea și inocența depășește granițele religioase, devenind un construct social și ipocrit prin care unei femei i se anulează calitățile morale în favoarea celor fizice, ajungînd să fie prețuită mai degrabă integritatea trupului decît mintea și sufletul.
p 20 San Filippo Neri WC jpg
Despre creștinism și veselie
Multe dintre textele clasice ale creștinismului dovedesc o relație încordată pe care Sfinții Părinți o întrețineau cu rîsul.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Migdalul lui Origen
Editat, tradus, redescoperit în bogăția și autenticitatea sa în ultimul secol, Origen revine de fiecare dată în atenția cititorilor cu o înnoită putere de atracție.
Zizi și neantul jpeg
Dacia roșie
Era o oază, într-o vreme în care lucrurile se degradau pe zi ce trecea: la cantina de acolo se putea mînca bine și ieftin, ba chiar și cumpărai una-alta pentru acasă, uneori.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
La Galați, o candidată a fost surprinsă în timp ce încerca să fraudeze examenul de bacalaureat cu un pix-telefon. Avea 45 de ani și era absolventă a unui liceu particular, la frecvenţă redusă.
41580801101 373a7ea5c2 c jpg
Oamenii fac orașele
Paradigmei moderniste de producție a noilor cartiere, Jacobs îi opune observația directă și studiul la firul ierbii, sau la bordura trotuarului, a vieții urbane.
Zizi și neantul jpeg
Roți și vremuri
Trebuia să mănînci nu știu cîți ani numai iaurt și să economisești, să pui bani la CEC ca să-ți poți cumpăra o Dacie.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Aix-Les-Bains și tinerii francezi de 70 de ani (I)
În Aix zilele de vară se mișcă în ritm de melc, par nesfîrșite, exact ca acelea din vacanțele copilăriei.
E cool să postești jpeg
Tastatura sau creionul?
Este un avantaj real acest transfer al informațiilor direct pe dispozitivele elevilor?
p 20 WC jpg
Religiile manevrate de dictatori
Sîntem înconjuraţi de spaţii unde religia e folosită în beneficiul unor regimuri antiliberale: Rusia lui Putin, Turcia lui Erdogan, Ungaria lui Orbán.
Theodor Pallady jpeg
Discretul eroism al moderației
Nu prea cunoaștem opera românilor americani, iar numele care circulă simultan în cele două culturi provin cu precădere din zona umanistică.
p 23 Lea Rasovszky, Bubblegun of Sweet Surrender (Soft War) I  Codre jpg
„Războiul este doar «eu» și nici un pic «tu»” – artiștii și galeriile în timp de război
„Un fel de așteptare epuizantă la capătul căreia sperăm să fie pace.”
p 24 A  Damian jpg
Cu ochii-n 3,14
După ce, cu o săptămînă în urmă, doi lei au încercat zadarnic să evadeze din grădina zoologică din Rădăuți, un șarpe mai norocos a pătruns în Spitalul Orășenesc din Balș.
Zizi și neantul jpeg
Mare, pofte, necuprins
Tocmai ăsta era hazul vacanței: împletirea ciudată de pofte concrete și visări abstracte. Figurau, cu toatele, într-un meniu pestriț și cu pretenții.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Vacanțe de altădată
Nu pot vedea mai multe, însă sînt convinsă că au și bomboane străine sau ciocolată, poate că au și gume cu surprize.
E cool să postești jpeg
S-o fi supărat pe mine?
Ca să nu „supere” această societate, foarte multe femei ajung să fie prizoniere ale unor prejudecăți pe care și le autoinduc, perpetuîndu-le, uitînd de cele mai multe ori de ele însele.
p 20 Sf  Augustin WC jpg
De ce scandalizează creștinismul?
Scandalul creștinismului stă așadar în neverosimilul lui. Însuși Dumnezeu vorbește, dar nu o face ca un stăpîn.
setea de absolut convorbiri cu christian chabanis jpg
Setea de absolut
Atunci cînd am întrevăzut cîteva adevăruri esențiale este dureros să simțim că, în măsura în care vrem să le comunicăm oamenilor, ele capătă limitele noastre, impuritățile noastre, degradîndu-se în funcție de acest aliaj.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
O femeie din București a fost pusă sub control judiciar, fiind bănuită de săvîrșirea infracțiunii de înșelăciune prin vrăjitorie.
Edgar Allan Poe, circa 1849, restored, squared off jpg
Prăbușirea casei Usher
Una dintre cele mai emoționante descrieri de arhitectură din literatura universală este tabloul creionat de Edgar Allan Poe în debutul nuvelei „Prăbușirea casei Usher”.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cum e să pleci în vacanță bolnav și complet epuizat
N-am mai fost într-o vacanță parțial din cauza pandemiei, însă mai mult din cauza faptului că nu mi-am mai permis o vacanță.
p 20 Ierusalim, Muntele Templului WC jpg
Loc disputat
De curînd, la Ierusalim au izbucnit din nou – dar cînd au încetat? – tensiunile pe esplanada Cupolei Stîncii.
Theodor Pallady jpeg
Scurtă oprire în biblioteca perfectă
Cel mai adesea afli despre autorii de cărți din cărțile altor autori: circulația bibliografică prin notele de subsol asigură ventilația academică din care se compune tradiția intelectuală a oricărei societăți moderne.

Adevarul.ro

image
Imagini spectaculoase cu uriaşul pod de la Brăila după montarea tablierului metalic de 22.000 de tone FOTO
Marţi, 28 iunie, a fost montat ultimul dintre cele 86 de segmente de tablier metalic la podul suspendat de la Brăila, informează  CNAIR. Podul peste Dunăre de la Brăila va fi cel mai mare pod suspendat din România şi al treilea din Europa.
image
Primele imagini cu racheta rusească  X-22 care loveşte centrul comercial din Kremenciuk - VIDEO
Au apărut primele imagini cu racheta care loveşte centrul comercial din Kremenciuk. Este vorba despre o rachetă rusească X-22. În urma atacului de luni, cel puţin 18 persoane şi-au pierdut viaţa.
image
Sentinţă în cazul lui Andrei, băiatul de 13 ani omorât în bătaie pentru o fată, în centrul Mangaliei
În urmă cu doi ani, Andrei (13 ani) a fost bătut pe o stradă din Mangalia de un alt tânăr. La scurt timp, victima a murit.

HIstoria.ro

image
Nașterea Partidului Țărănesc, în tranșeele de la Mărășești
În Primul Război Mondial, Mihalache se înscrie voluntar ca ofiţer în rezervă și se remarcă prin curaj și prin vitejie peste tot, dar mai cu seamă la Mărășești. Regele Ferdinand însuși îi prinde în piept ordinul „Mihai Viteazul“ pentru faptele sale de eroism.
image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele „dacă...” și „poate că...”. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, că „dacă...” (sunteţi liberi să completaţi Dumneavoastră aici), soarta României ar fi fost alta, mai bună sau mai rea. Cert este că ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 și deciziile conducătorilor români luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar și pe termen lung.
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenită simbol al Revoluției de la 1848 din Țara Românească
„România revoluționară”, creația pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale românilor, simbol al Revoluției de la 1848. Românca surprinsă în tabloul care a făcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaică pe nume Mary Grant.