- Tîrgul de Întreprinderi Simulate, ediţia a II-a -

Teoria ca teoria, însă practica ne omoară. Înfăşuraţi în spirala bolnăvicioasă a acestui gînd, ne mulţumim, deseori, să repetăm cuvintele respective, ca şi cînd nu mai e, oricum, nimic de făcut. Faptul este consumat încă dinainte de a fi început. Iar într-un sistem de învăţămînt care manifestă o nevoie vitală de reformă reală şi coerentă, mediul universitar reflectă cel mai dureros cuvintele de mai sus.

Într-un astfel de context, apariţia proiectului „De la teorie la practică prin întreprinderea simulată“ – alături de alte proiecte similare – reprezintă un pas înainte, dovada că lucrurile pot şi trebuie să fie făcute (şi) altfel. Întreprinderile simulate sînt construite „în oglinda“ unor societăţi comerciale reale, folosind proceduri şi mijloace de lucru identice cu ale acestora, dar utilizînd resurse virtuale. Grupuri de studenţi îşi aleg, apoi, firma dorită, distribuindu-şi funcţiile şi responsabilităţile, sub îndrumarea unui profesor-coordonator (denumit ELIS – expert local întreprindere simulată) şi a unui reprezentant al companiei-mamă. Scopul principal constă în dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale şi a aptitudinilor practice de muncă ale studenţilor şi, prin extensie, creşterea gradului de inserţie a absolvenţilor pe piaţa muncii.

Proiectul este implementat de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, în parteneriat naţional cu Universitatea Politehnica din Bucureşti, Universitatea Petrol-Gaze din Ploieşti, Universitatea Valahia din Tîrgovişte şi Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi“ din Iaşi, dar şi în parteneriat transnaţional cu ÖSB Consulting GmbH Austria, sucursala România, fiind cofinanţat din Fondul Social European, prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU), 2007-2013. Bugetul acestui proiect este de 11.308.687 lei – din care 9.455.409 lei asistenţă financiară nerambursabilă şi 1.668.602 lei contribuţia beneficiarului, implementarea avînd loc în perioada 1 noiembrie 2010 – 31 octombrie 2013, publicul-ţintă fiind un grup de 640 de studenţi.

„Înainte de 2009, într-o etapă anterioară, a existat un proiect organizat de Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţămîntului Profesional şi Tehnic (CNDIPT), prin care au fost înfiinţate «firme de exerciţiu» la nivelul fiecărui judeţ, în cadrul liceelor economice“ – îmi spune Florin Popa, managerul proiectului, despre începuturile acestei idei. „În Franţa, de exemplu, la nivelul studiilor postuniversitare există, la unele programe de MBA, un «joc de întreprindere», unde studenţii lucrează împreună, timp de o săptămînă, simulînd activitatea unei întreprinderi. Am întîlnit acelaşi concept şi la ASE Bucureşti, dezvoltat tot de francezi, dedicat celor care ocupau deja poziţii de conducere. S-a demonstrat, în acest fel, că se pot învăţa multe lucruri şi într-o fază în care crezi că le ştii pe toate.“

Pornind de la aceste idei a fost scris şi proiectul „De la teorie la practică prin întreprinderea simulată“, menit să le ofere studenţilor cadrul de desfăşurare a unor activităţi asemeni celor din viaţa reală, unde atît capacitatea de organizare, cît şi creaţia şi lucrul în echipă sînt necesare pentru a avea succes. Acţionînd ca un liant între cele patru universităţi şi partenerul transnaţional ÖSB Consulting, care a asigurat know-how-ul, Ministerul Educaţiei s-a ocupat de managementul proiectului, de elaborarea metodologiei specifice, precum şi de dotarea laboratoarelor destinate întreprinderilor simulate. „În funcţionarea proiectului ne-au ajutat mult studenţii, care se autodezvoltau în cadrul firmelor create“ – a continuat Florin Popa.

Printre evenimentele organizate în legătură cu acest proiect se numără şi cea de-a doua ediţie a Tîrgului de Întreprinderi Simulate, care a avut loc la începutul lunii iunie, la Mamaia, şi a adus laolaltă 195 de studenţi din cele patru universităţi partenere, aceştia reprezentînd 21 de întreprinderi simulate.

Jurnal de tîrg – ziua I

Cuvînt-cheie: networking. Prima zi de tîrg a început cu o mare de tineri veseli, care, deşi petrecuseră ore multe în autocar, mai aveau încă putere să facă glume şi să fie destinşi. Înţelegînd foarte bine importanţa proiectului, ei au luat parte la cele două ateliere de lucru, precum şi la prezentarea unui alt proiect similar – „Acces real la piaţa muncii prin întreprinderea simulată“ –, realizat de Universitatea Ovidius din Constanţa.

În holul aglomerat de la intrare mi-au atras însă atenţia trei tineri care păşeau apăsat, îndreptîndu-se spre sala mare. I-am reîntîlnit în timpul deschiderii oficiale, unde, într-o coregrafie bine stabilită, şi-au prezentat „firma“ şi „produsul“ – astfel, am cunoscut echipa de la IS ReNeW Iaşi, formată din Diana Georgiana Zdrobiş, Ovidiu-Ştefan Farcaşi (ambii studenţi ai Facultăţii de Inginerie Chimică şi Protecţia Mediului) şi Bogdan Istrate (Facultatea de Mecanică). În martie 2013, cei trei tineri au ocupat locul al II-lea în competiţia de la Tîrgul Internaţional al Întreprinderilor Simulate, organizat la Liezen, în Austria.

Eleganţi şi siguri pe ei, tinerii nu şi-au ieşit din rolul de „angajaţi“ ai IS ReNeW pe tot parcursul tîrgului – de altfel, unul dintre ei a fost şi angajat de curînd la compania originală, făcînd, astfel, trecerea concretă de la studenţie la carieră şi dovedind – dacă mai era nevoie – că investiţia în educaţie şi punerea accentului pe resursa umană, mai degrabă decît pe cea materială, reprezintă calea de urmat.

Jurnal de tîrg – ziua a II-a

Cuvînt-cheie: competiţie. Nimic nu m-a pregătit, însă, pentru cea de-a doua zi, cînd am intrat în sala-de-conferinţe-devenită-tîrg. În scurtul timp avut înainte de începerea propriu-zisă a tîrgului, studenţii îşi amenajaseră standurile, care mai de care mai îmbietor, şi îşi aşteptau „clienţii“. După numai o oră, îmi „cumpărasem“: borcane cu miere, un computer nou, un tractor (nu mă-ntrebaţi de ce), obiecte de grădină, produse alimentare aromate, brioşe proaspete, un aparat de aer condiţionat (vin căldurile, mă-nţelegeţi), parchet, agrafe de birou, o vacanţă (binemeritată şi îndelung dorită) în Palma de Mallorca, o lustră, un software pentru computerul de mai sus, un pachet pentru publicitate outdoor, un robot inteligent, o multifuncţională, un pachet de servicii de medicina muncii, un coş cu pîine, organizarea unui bal mascat, un autovehicul în leasing, o mobilă de bucătărie şi o chiuvetă.

„Conceptul de întreprindere simulată mută partea reală în partea virtuală. Contabilitatea, activităţile de marketing, politica de vînzare, lucrurile care ţin de distribuţie şi logistică se întîmplă la fel ca în realitate, mai puţin partea financiară, care este fictivă“ – îmi spune Valeriu-Ştefăniţă Dănilă, „director general“ al IS EvoStyle & Paper. El subliniază, apoi, faptul că nu toate firmele-mamă s-au implicat atît de mult pe cît ar fi fost necesar. „Multe nu au acordat suficientă importanţă conceptului şi încă nu-şi dau seama de adevărata valoare a proiectului, care pentru noi, studenţii, este esenţială“ – a continuat el.

Cu toate acestea, tinerii au lucrat mai departe, învăţînd cît au putut de mult. „Pentru mine, a fost o experienţă... A trebuit să facem documente de înfiinţare a firmei, apoi facturi, ordine de plată. În facultate nu te învaţă aceste lucruri“ – afirmă şi Cristina Marin, „director artistic şi de creaţie“ la IS 5 Stars Events. „Învăţăm din greşeli, fără să ne asumăm, însă, nişte riscuri reale“ – a completat şi Maria Elena Rotaru, „specialist resurse umane“ la IS Transunited.

Discuţiile cu studenţii mi-au mai revelat, însă, ceva poate la fel de important: ca şi în viaţă în general, depinde foarte mult de interesul şi de atenţia acordate procesului de învăţare. Diana Manta, fost „director de achiziţii“ la IS Dasim, îmi povesteşte cum a început „să lucreze“ la departamentul de achiziţii. „Am învăţat cum să completez un formular de comandă, o cerere de ofertă, cum trebuie să discuţi cu clientul, cînd şi cum să insist să-mi facă o reducere... Apoi, am fost asistent manager, am învăţat cum să-i programez agenda directorului. În şedinţa săptămînală, cînd ne întîlneam, eu nu m-am concentrat doar pe partea de achiziţii. De exemplu, mă duceam şi la contabilitate, să văd ce învaţă colega mea. Iar în momentul în care vrei să afli mai multe, ţi se leagă parcă altfel şi cunoştinţele dobîndite anterior. Cum ar fi, să spunem, de ce trebuie să dau un număr unei facturi“ – încheie ea zîmbind.

La IS Apicola Costache, pe de altă parte, studenţii au fost invitaţi chiar la fabrica din satul Ion Roată, unde au văzut întregul proces pe care îl parcurge mierea, din stup pînă în borcan. În plus – spune Daniela Voicu, „asistent administrator“ –, „am aflat atît povestea începuturilor firmei, cît şi ce paşi trebuie urmaţi dacă vrem să ne deschidem noi o firmă, ce spaţiu ne trebuie, ce condiţii şi norme trebuie respectate.“

Cercul s-a închis, însă, cu Daniela Proca, de la IS Le Four D’Or (care a fost şi unul dintre cei doi mari cîştigători ai tîrgului): „Cel mai important lucru învăţat a fost ce înseamnă lucrul în echipă şi cum funcţionează colaborarea unui grup.“

Jurnal de tîrg – ziua a III-a

Cuvînt-cheie: sustenabilitate. Tîrgul s-a încheiat în a treia zi, cu festivitatea de premiere a tuturor participanţilor, drept răsplată pentru munca depusă nu doar pe parcursul lunilor de proiect, ci şi în cadrul acestui eveniment, unde studenţii au dovedit că sînt creativi, muncitori, hotărîţi şi curajoşi. În plus, îmi spune Florin Popa, „universităţile au primit acum nişte instrumente, o metodologie, un training adecvat – au tot ce le este necesar pentru a introduce aceste experienţe antreprenoriale în programa analitică, la anumite specializări – cu precădere la facultăţile cu profil economic şi tehnic.“ Şi chiar dacă acest proiect se încheie la sfîrşitul acestui an, parteneriatul dintre universităţi şi mediul de afaceri trebuie să continue şi să fie îmbunătăţit, iar sistemul de învăţămînt trebuie adaptat pieţei pe care actualii studenţi – viitori angajaţi – vor funcţiona.

Mai multe detalii pe www.intreprinderesimulata.ro

Foto: Ministerul Educaţiei