Cu ochii-n 3,14
DIN CICLUL „COLOREAZĂ SIMBOLIC ACOPERIȘUL EPOCII NOASTRE“
● Din ciclul „Ce mai vezi în metrou“: un tînăr cu pantaloni portocalii pînă la genunchi, care are tatuat pe gamba stîngă portretul (fotografic!) al lui Pablo Escobar. (D. S.)
● În ziarul Independentul, care ar trebui să prezinte programul electoral al lui Mircea Diaconu, avem așa: o pagină de colorat – „Colorează mașina lui Mircea Diaconu“, o pagină cu un labirint – „Găsește drumul lui Mircea Diaconu către Președinție“, două pagini despre „Cum votează zodiile“. Ar mai fi nevoie de un rebus cu rolurile pe care le-a jucat Mircea Diaconu, un test psihologic – „Cît de mult semeni cu Mircea Diaconu?“, o pagină cu bancuri cu Mircea Diaconu și, gata, poate o punem de un „almanahe“. (A. P.)
● Stimată doamnă Viorica Dăncilă – ex-premier, actualmente candidat prezidențial, viitor nesemnificativ –, vă propun un exercițiu de imaginație (dacă nu e prea mult spus): să presupunem că ați coborît dintr-un tren într-un mic oraș, pentru cîteva ore, cu dorința de a‑l vizita, dar o ploaie „cats and dogs“ (scuze, știu că nu e cazul, ar însemna „cu bulbuci“) vă răstoarnă toate planurile de mers la pas, cu harta în față. Totuși, ca prin minune, un city-break oprește în fața dvs.: only 5 euro all day long scrie mare, chiar dacă nu e pe placul dvs., rețineți totuși cifra, așa că urcați… Dar, moment de incertitudine, șoferul vă întinde și pungulița cu toate cele pentru a vă conecta la dispozitivul din fața dvs., din păcate explicațiile curg doar în cinci limbi de circulație internațională (evident, româna nu se numără printre ele). La sfîrșitul călătoriei, după ce eventual ați selectat vreuna dintre limbile simbolic anunțate prin eșantion din steagul țării respective (condiția indispensabilă e să știți ce steag reprezintă cutare țară, și de aici limba; recunosc, e un pic mai anevoios), veți putea spune cu precizie ce oraș „ați vizitat“? În eventualitatea că va fi fost vorba de alt oraș în afară de Bruxelles. Dar, chiar în situația fericită (pentru dvs.) că era Bruxelles, vă întoarceți cu siguranță tot la vorba neaoșă (variantă): Geaba vii, geaba te duci, geaba mai strici ăi papuci! (R. M.)
● Din poezia acestei țări: un primar din județul Alba (din Vințu de Jos) s-a amendat singur, pentru că nu avea autorizație de la Primărie cînd și-a modificat acoperișul casei. (S. G.)
● Moștenitorul imperiului Playboy s-a căsătorit cu o vedetă din seria Harry Potter. Așa poate să înceapă un basm al epocii noastre. (A. M. S.)
CONFUZIA
ÎNTRE DOUĂ TIPURI DE FINAL
ESTE DE PREFERAT
CELOR ȘAPTE ANI DE LÎNĂ,
FĂCÎND UITAT SCOPUL
● De parcă n-ar fi fost de ajuns confuzia pe care o fac unii occidentali între Budapest şi Bucharest, acum o să facă şi confuzia între Orbán şi Orban. (D. C.)
● În cele mai multe magazine de cadouri sînt două tipuri de animale, reale sau fantastice, care au cele mai multe reprezentări: pisicile și inorogii. Fie că sînt căni, perne ori pușculițe. (I. P.)
● În Hong Kong, unele restaurante McDonald’s organizează nunți, cu tot tacîmul: ceremonie și petrecerea de după. Oare ce-și declară mirii la final? I’m loving it? (C. Ș.)
● La 2 iunie 2019, Sanctitatea Sa Papa Francisc a oficiat la Blaj ceremonia de beatificare a celor șapte episcopi greco-catolici români uciși in odium fidei în închisorile comuniste, între anii 1950 și 1970. La puțin timp după vizita Papei, Episcopia Greco-Catolică de Bucureşti a fost asaltată de jurnaliști entuziaști care doreau să le ia interviuri celor șapte episcopi beatificați. Elisa Covaci, consultantul artistic al Teatrului German din Timișoara care ar fi căutat adresa de e-mail a lui Molière, are precursori pe măsură. (M. P.)
● Un bărbat din Moscova riscă cinci ani de închisoare după ce a atacat un ofițer de poliție cu o pisică. Suspectul, Ghenadi Șcerbakov, băuse cînd a avut loc incidentul și i-a aruncat polițistului pisica în față. Pisicile, aceste imprevizibile arme blănoase. (A. M. S.)
● M-am dat pe net căutînd informații despre spălarea unui sacou din lînă. Am găsit următoarea bijuterie: „Nu puteți spăla costumul într-o mașină de scris.“ (C. Ș.)
● Vă întrebați de ce are politica atîția spectatori febrili? Păi, uitați de ce. Te uiți la ea ca la un serial bun, ce nu se mai sfîrșește. Un fel de Tînăr și neliniștit infinit, doar că infinit mai bine scris și mai bine jucat. Într-unul dintre ultimele episoade, pînă după jumătatea lui, conjunctura (scenariul, ar zice unii) plasase pe tipul cel antipatic, dar tupeist și tare-n gură, în poziția decisivă, de playmaker, de om fără de care nu poate nici una dintre tabere să miște, ori cu el, ori nu se poate, toți sînt la mîna lui. Tipul savurează poziția asta un timp și se joacă, un pic sadic, cu nervii tuturor, făcînd un fel de spectacol moral în care, oricum, nimeni nu crede. Nici el. Dar îl joacă, pentru că-i dă mîna și îi place să-i fiarbă pe toți ceilalți. Și deodată, după doar cîteva minute, tot cadrul se rotește, decorul se schimbă în spatele lui, conjunctura știută devine alta, se produc rapid unele trădări ca-n Shakespeare, și omul fără de care nu se puteau roti nici stelele pe cer devine papagalul grupului, neputincios și inutil, totul se întîmplă cum trebuie să se întîmple indiferent de ce zice el, iar declarațiile „morale“ care țineau suflarea cu sufletul la gură devin smiorcăieli de care rîd ăștia pe Facebook. Cum s-ar zice, răsturnări de situație. Uite de-aia are politica spectatori… (S. V.)
● Poliţia din Frankfurt a găsit autoturismul unui bătrîn de 76 de ani care a uitat unde-l parcase în urmă cu douăzeci de ani. Acum bătrînelul deţine o maşină vintage. (M. C.)
● Fostul premier Viorica Dăncilă spune că scopul pentru PSD e „să cîștige alegerile prezidențiale, locale și parlamentare de anul trecut“. La așa ambiție nu poți decît să-i urezi: „Succesuri!“. (M. M.)
Foto: Marius Chivu, Cristina Ștefan
