Muşuroiul Regelui-Furnică

9 aprilie 2010
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Regele-Furnică nu avea altceva de făcut decît să huzurească în iatacul său princiar, să fie servit de nişte graţioase furnicuţe cu cele mai gustoase firimituri de pîine şi să dea ordine şi indicaţii. Adevărul este că se plictisea cumplit şi visa în sinea lui la un scop măreţ. “Mi-aş dori să las ceva în urma mea care să dăinuie şi să uimească generaţii întregi de furnici! O minune a civilizaţiei furniceşti!”. Însă n-a ştiut prea bine ce, pînă în ziua în care la curtea sa a poposit o furnică călătoare care i-a arătat regelui nişte fotografii cu fantasticele muşuroaie ale unor furnici ce trăiau în Africa şi se numeau termite.

A doua zi, Regele-Furnică i-a chemat pe cei mai pricepuţi arhitecţi şi ingineri constructori din împărăţie.

-Vreau să-mi construiţi un muşuroi cum nu s-a mai văzut pe lume! le-a poruncit el. Să aibă cel puţin douăzeci de etaje şi patru sute de săli de conferinţă. Iar la ultimul etaj să fie un observator astronomic de unde să pot observa cerul, căci îmi închipui că voi fi foarte aproape de el.

Nici un arhitect nu a îndrăznit să-i spună regelui că un astfel de muşuroi era imposibil de construit. Cu toţii au plecat bombănind: “A luat-o razna! Ne crede termite, iar noi nu sîntem decît nişte furnicuţe obişnuite de grădină!”.

Curînd au început lucările la noul muşuroi. Regele-Furnică avea de acum o nouă preocupare şi inspecta zilnic şantierul. Două mii de furnici munceau aici zi şi noapte, în patru schimburi, însă după o lună abia reuşiseră să sape nişte şanţuri pentru fundaţie. Regele era nemulţumit.

-De ce durează atît de mult? îl tot întreba el pe arhitectul-şef, o respectabilă furnică cu mustaţă.

-Mărite rege, pămîntul de aici din grădină e sfărîmicios! se plîngea acesta. Nu putem ridica muşuroiul fără un material de construcţie de calitate. Tot ce construim, se năruie peste noapte.

-Nu mă interesează! ţipa regele. Aduceţi pămînt din altă parte!   

Apoi se închidea îmbufnat în iatacul său. Aici le scria lungi scrisori regilor şi preşedinţilor furnicilor de pe alte meleaguri şi le povestea despre măreaţa ctitorie pe care o va realiza în scurtă vreme. La final, le cerea mîncare şi diverse alte bunuri cu împrumut.

Regelui-Furnică nu-i păsa că se umpluse de datorii. Îşi comandase pînă şi un telescop foarte scump, meşterit de furnicile din Japonia. Îl întrista însă faptul că, după mai bine de un an, înălţimea muşuroiului abia dacă o depăşea pe cea a aracilor care susţineau roşiile din grădină.

-Aţi adus pămînt mai bun? se interesa el.

-Am săpat în zadar mai sus, la poalele dealului. Acolo pămîntul e tare ca piatra! îi răspundea arhitectul-şef.

-De ce nu aduceţi pămînt din vale, de la rîu? Tatăl meu îmi povestea cînd eram mic că acolo este un lut moale, ideal pentru construcţii.

-Da, mărite, dar rîul e tare departe şi... visteria e goală! S-au împuţinat grăunţele. Nici o furnică nu mai e însărcinată cu procurarea hranei, căci toate muncesc la muşuroi, a îndrăznit arhitectul-şef.

-Mai strîngeţi şi voi curelele! a spus plictisit regele, în timp ce tocmai degusta o bucăţică dulce de măr, din recolta de anul trecut.

Un trist convoi de furnici înfometate a pornit-o spre rîu ca să aducă lut. Multe dintre ele chiar s-au prăpădit pe drum. Odată ajunse la rîu, furnicile au început să care lutul galben şi lipicios spre şantier. Era o muncă anevoioasă, însă furnicile au în general o atitudine supusă şi nu prea crîcnesc cînd dau de greu.

Pentru Regele-Furnică venise data scadenţei. Regii şi preşedinţii îşi trimiteau curieri care cereau înapoi bunurile împrumutate, cu dobîndă cu tot. Mai aveau însă ca misiune să spioneze lucrările la muşuroi şi să le dea de veste superiorilor dacă într-adevăr era vorba despre o minune a lumii furniceşti.

Da, era o minune! De cînd constructorii foloseau lut de la rîu, muşuroiul se ridica văzînd cu ochii. Vîrful său ajunsese deja la înălţimea primelor crengi ale nucului cel mare din fundul grădinii. O sută de săli de conferinţe erau deja gata. Şapte mii de şiruri de trepte duceau spre terasa unde regele îşi instalase deja telescopul.

-Mai mult nu putem face! i-a dat raportul regelui arhitectul-şef. Dacă îl mai înălţăm, se va surpa!

-Nu mă interesează! urlă regele. Vreau să fie mai înalt decît nucul cel mare.

În noaptea aceea, muncitorii n-au mai lucrat. Hămesiţi şi cu salariile neplătite pe mai multe luni au pus la care o răzmeliţă.

Însă revolta n-a mai avut loc. A doua zi, doi zidari care ridicau o casă în apropiere au trecut prin grădină şi au văzut mormanul de lut, cu o formă incertă.

-Ce lut bun! Cine l-o fi cărat pînă aici? a exclamat uimit unul dintre zidari.

-E tocmai ce ne trebuie ca să isprăvim casa! a spus al doilea. Adă repede un cărucior şi o lopată!

Zidarii s-au pus pe treabă, fără să-şi dea seama că era vorba de fapt despre construcţia unui măreţ muşuroi. Schelele au început să cadă, treptele să se năruie, sălile de conferinţă să se dărîme. Telescopul japonez a căzut de pe terasă şi s-a făcut praf. Furnicile fugeau care încotro ca să-şi salveze viaţa.

-Nu plecaţi nicăieri! le-a ordonat regele, răcnind. Scrie în contract că nu aveţi voie să vă părăsiţi locul de muncă în timpul programului!

Multe furnici s-au speriat că-şi vor pierde definitiv slujbele şi au rămas. În mai puţin de o oră, muşuroiul sau ceea ce mai rămăsese din el a fost încărcat, cu furnici cu tot, într-un cărucior. În vîrful mormanului de lut trona regele, oftînd.

-Ăsta se numeşte exil forţat! suspina el.

Zidarii au isprăvit casa cu lutul furnicilor, căci de regulă cei puternici pot avea multe avantaje de pe urma celor slabi. Însă furnicile n-au murit, aşa cum s-ar putea crede şi s-au adaptat destul de repede unui nou stil de viaţă, în cămară. Aici erau mereu mîncare din belşug. Regele era mulţumit că măcar îşi pierduse urma şi scăpase, astfel, de plata datoriilor. N-a mai visat niciodată la un alt muşuroi şi şi-a dus traiul într-o zaharniţă goală şi prăfuită. Iar arhitectul-şef şi-a pus măiestria la încercare construind poduri suspendate între rafturi.  

50 de mii de bucureșteni demonstrează contra grațierii jpeg
„Binecuvîntare" papală pentru proiectele preşedintelui Macron
Cotidianul Le Monde precizează că Emmanuel Macron a stat de vorbă cu Papa Francisc exact 57 de minute.
50 de mii de bucureșteni demonstrează contra grațierii jpeg
13-15 iunie '90. Stelian Tănase: Cei care aruncau cu flori în mineri există și astăzi. Societatea, la fel de divizată
Stelian Tănase: Am îngropat instituțional, dar și emoțional acele evenimente. Ne amintim de ele cînd și cînd, mai ales jurnaliștii. Numai în media mai transpare subiectul. Nu avem o emoție publică.
50 de mii de bucureșteni demonstrează contra grațierii jpeg
Donald Trump şi Kim Jong-un, foarte mulţumiţi de summit; analiştii, mai sceptici
Următorul astfel de exerciţiu de mare amploare este prevăzut pentru luna august.
50 de mii de bucureșteni demonstrează contra grațierii jpeg
Interviu cu criticul George Banu despre Festivalul de la Sibiu
Cea mai recentă carte semnată de George Banu se intitulează Isuşii mei şi a apărut la Editura Nemira, Mihaela Marin fiind autoarea fotografiilor care însoţesc aceste eseu despre „coexistenţa cu arta sacră”.
50 de mii de bucureșteni demonstrează contra grațierii jpeg
"Meciul secolului": Donald Trump vs Kim Jong-un
Insula pe care se află acest hotel are avantaje mari în materie de securitate. Se află nu departe de ţărm şi de centrul statului-oraş, deplasările se pot deci controla uşor. Este legată de ţărm printr-un teleferic, un tunel şi un pod pietonal.
50 de mii de bucureșteni demonstrează contra grațierii jpeg
Cotidianul francez La Croix: „Ameninţare asupra luptei anti-corupţie în România”
„Emblemă a luptei împotriva corupţiei din 2013 încoace, Laura Kövesi a devenit inamicul partidului la putere.”
50 de mii de bucureșteni demonstrează contra grațierii jpeg
Epidemia politică anti-sistem din Europa
În Europa s-a format deja un fel de arc geografic anti-sistem. Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia, Slovenia, Grecia, Austria, Italia au intrat într-o logică anti-sistem, care este una anti-Bruxelles.
50 de mii de bucureșteni demonstrează contra grațierii jpeg
Ce ar trebuie să facem de Ziua Copilului?
În fiecare an, pe 16 iunie, se mai sărbătoreşte Ziua copilului african, în amintirea unui masacru comis pe 16 iunie 1976 la Soweto.
50 de mii de bucureșteni demonstrează contra grațierii jpeg
Bugetul ca o plastilină. Cum trag cheltuielile de venituri riscînd să rupă deficitul
În primul rînd, cheltuielile cresc mult mai puternic decît veniturile. Raportul este aproape dublu, adică veniturile au crescut cu 11,8%, în comparație cu aceeași perioadă a anului trecut, iar cheltuielile au avut un salt cu 21,5%.
50 de mii de bucureșteni demonstrează contra grațierii jpeg
Airbus Helicopters amenință Guvernul cu închiderea uzinei din Brașov: "Răbdarea noastră are limite!"
Șeful Airbus Helicopters, Bruno Even, a precizat pentru cotidianul La Tribune că aşteaptă o poziţionare fermă din partea României.
50 de mii de bucureșteni demonstrează contra grațierii jpeg
Salonul cărţii din Balcani la Paris: poetul Paul Vinicius invitat din România
Nu întîmplător acest Salon propune o altă privire asupra Balcanilor, prin dezbaterile programate sau proiecţiile cinematografice.
50 de mii de bucureșteni demonstrează contra grațierii jpeg
Diavolul și bunul Dumnezeu
România a deviat major de la ținta asumată de a avea un deficit structural de 1% din PIB.
50 de mii de bucureșteni demonstrează contra grațierii jpeg
Închiderea unui centru de experimente nucleare în Coreea de Nord: partidă de poker mediatic?
Coreea de Nord a anunţat, ca un gest de bună voinţă, distrugerea unui centru subteran de experienţe nucleare.
50 de mii de bucureșteni demonstrează contra grațierii jpeg
Theodor Paleologu: Cînd Viorica Dăncilă deschide gura, îţi crapă obrazul de ruşine
În opinia sa, "Guvernul Dăncilă sau mai exact persoana doamnei Dăncilă este o ruşine naţională (...).”
50 de mii de bucureșteni demonstrează contra grațierii jpeg
50 de mii de bucureșteni demonstrează contra grațierii jpeg
Pascal Bruckner la RFI România
Cuvîntul fobie vine din grecește și înseamnă frică, iar frica e un sentiment firesc. Avem dreptul la frică, de exemplu avem dreptul să ne temem de Islam, mai ales văzînd cum evoluează, cum a evoluat în ultimii 20-30 de ani, iar asta nu înseamnă rasism. Îmi pare foarte rău dar frica nu înseamnă rasism.
50 de mii de bucureșteni demonstrează contra grațierii jpeg
Un pas înainte la PIB, stagnare la salarii
Desigur, urcarea în clasamentul european al PIB este un fapt de semnalat. Dar entuziasmul ar trebui să fie mai moderat, dintr-un motiv simplu...
50 de mii de bucureșteni demonstrează contra grațierii jpeg
Lucian Pintilie a încetat din viață
Interdicţia de a mai lucra în România îl determină să se expatrieze în 1973.
50 de mii de bucureșteni demonstrează contra grațierii jpeg
Fericitul Vladimir Ghika, prințul care a devenit marele vagabond apostolic
Vladimir Ghika este unul dintre cei mai interesanți sfinți contemporani. El s-a născut în anul 1873 la Constantinopole.
50 de mii de bucureșteni demonstrează contra grațierii jpeg
Cannes: Spike Lee şi Lars von Trier revin în forţă
Danezul Lars von Trier nu mai e persona non grata, aşa cum fusese după în 2011 în urma declaraţiilor sale.
50 de mii de bucureșteni demonstrează contra grațierii jpeg
Ministrul de Externe, convocat de Klaus Iohannis la Cotroceni, în scandalul ambasadei
Şeful statului a acuzat PSD că face politică externă "după ureche" şi riscă să scoată ţara din UE.
50 de mii de bucureșteni demonstrează contra grațierii jpeg
Cannes: un dizident rus reţinut acasă, un lepros carismatic şi un film-fluviu
Producătorii şi actorii filmului Leto au urcat însă covorul roşu iar în susul treptelor au ridicat o pancartă pe care era scris în negru numele regizorului absent.
50 de mii de bucureșteni demonstrează contra grațierii jpeg
Le Monde despre decizia lui Donald Trump
"O decizie absurdă cu efecte destabilizatoare", este intitulat un editorial publicat de Le Monde pe acest subiect.
50 de mii de bucureșteni demonstrează contra grațierii jpeg
Opozantul Nikol Pachinyan numit prim ministru al Armeniei
Societatea civilă poate, în mod paşnic, să provoace schimbări la nivelul puterii atunci cînd aceasta din urmă se auto-descalifică prin abuzuri.

Adevarul.ro

image
Patroni de restaurant, șantajați cu recenzii false pe internet. Cum au reacționat
O rețea mică de restaurante independente se confruntă cu un atac cibernetic de tip șantaj. Criminalii informatici îi amenință pe proprietari cu recenzii negative pe platformele online, forțându-i să plătească sume mari de bani pentru a le evita.
image
Șoșoacă nu se dezminte: a lăudat Rusia în primul discurs din Parlamentul European VIDEO
Eurodeputata SOS Diana Șoșoacă a spus, în primul discurs din Parlamentul European, că Federația Rusă este singura care își dorește pacea în războiul din Ucraina.
image
Reacția unui medic legist după ultimul festival de la mare: „Nu reprezintă nimic altceva decât deschiderea către o viață de consumator”
Medicul legist Cristian Paparau a transmis că, deși organizatorii festivalului de muzică hip-hop „Beach, Please!” se laudă cu rezultatele evenimentului, situația este cu totul alta. „Nu faci nimic altceva decât să încurajezi consumul de droguri”, arată el.

HIstoria.ro

image
Lucruri știute și neștiute despre Mănăstirea Arbore și ctitorul ei
Pe ruta mănăstirilor din Moldova, din cel mai recent proiect de turism cultural – „România Atractivă” –, cunoaștem profund patrimoniul românesc, construit, meșteșugit sau povestit. Străini și români deopotrivă, suntem chemați de sunetul de toacă și ne plecăm capetele la auzul cântărilor din zori. Ne
image
Încălzirea politică globală
Poate că 2024 va depăși recordul lui 2023 și va fi cel mai călduros din istorie, record pe care nu și-l dorește nimeni.
image
Pe vremea când nu exista cod roșu și aer condiționat: în 1911 canicula a făcut prăpad în Europa și SUA
Chiar dacă valurile de căldură devin din ce în ce mai intense și mai frecvente ca urmare a încălzirii globale, acestea nu reprezintă un fenomen nou în istorie. Un exemplu tragic este vara anului 1911, când Franța a fost lovită de un val de căldură devastator. În acea perioadă, peste 40.000 de oameni