Melisa şi Luceafărul de gheaţă

Alexandra RACOVIŢEANU
Publicat în Dilema Veche nr. 461 din 13-19 decembrie 2012
Melisa şi Luceafărul de gheaţă jpeg

Era o zi de iarnă tîrzie. Melisa, o fată de cincisprezece ani, era în pat şi se gîndea de cîte aventuri şi bogăţii avuseseră parte Tom Sawyer, Robin Hood... Melisa provenea dintr-o familie săracă şi nu avusese posibilitatea să meargă la şcoală, iar ceilalţi copii din sat rîdeau adesea de ea. Melisa locuia într-un sătuc din Nottingham, Anglia. Acel sătuc se găsea sub stăpînirea lui Charles Pringanty, un baron bogat şi barbar care le curma viaţa celor care îndrăzneau să i se opună. Melisa şi familia ei au încercat cîndva să se opună legilor lui, iar cînd au făcut-o, parcă un înger păzitor s-a coborît din cer şi gîndurile baronului englez s-au schimbat brusc. Cînd călăul a venit să îşi facă datoria, baronul a ordonat ca, în locul familiei ei, să fie ucisă o găină.

În acel sătuc, Melisa nu avea încredere decît în familia ei şi în cerşetoarea pe care o primiseră să locuiască la ei, o bătrînică ce îi spunea mereu legende frumoase, înainte de culcare. Cînd Melisa avea nevoie de un sfat sau de alinare, ea se ducea mereu la bătrînică.

În acea seară, bătrînica tocmai îi spusese nişte istorisiri grozave despre bravii Tom Sawyer şi Robin Hood... dar şi legenda unui fecior al zeiţei Gheiris, împărăteasa zăpezii şi a gheţii. Numele lui era Tristan şi, la vîrsta de nouăsprezece ani, un blestem îngrozitor s-a abătut asupra lui: s-a transformat într-un lup de gheaţă care nu mai avea voie să pună piciorul pe zăpadă niciodată. Aşa că a rămas izolat pe un munte veacuri la rînd... Singura lui şansă de a scăpa de cumplitul blestem era ca cineva să îi aducă spada de foc şi luceafărul de gheaţă. Bătrîna primise o hartă şi o poezie, scrise pe un pergament ce fusese transmis din generaţie în generaţie pînă la ea. Ea i le dăruise Melisei în speranţa că ea, cu imaginaţia ei bogată şi curajul ei fără limite, îl va putea ajuta pe bietul Tristan.

Melisa a fost de acord să încerce, şi a doua zi a pornit la drum, dis-de-dimineaţă. Înainte de a pleca, bătrînica i-a mai dat şi o ramură de măslin. Aceasta se putea transforma la nevoie într-o lance puternică.

Melisa s-a dus la prietena sa cea mai bună, Merida, şi i-a spus:

– Merida, mă duc în căutarea unui fecior de împărat. Drum lung este pînă acolo iar pe jos nu pot ajunge. Poţi, rogu-te, să îmi împrumuţi armăsarul tău?

– Melisa, îmi eşti aproape de inimă şi te iubesc ca pe propria mea soră, dar nu îţi pot da decît un măgar, căci armăsarii ne-au fost luaţi de baronul Pringanty. Dacă îl doreşti, eu acum ţi-l voi aduce.

– Da, l-aş vrea şi mă grăbesc, căci un suflet trebuie să salvez.

– Poftim, Melisa, şi drum bun!

– Mulţumesc, Merida! La revedere!

–Şi Melisa porni la drum. Se făcu noapte, iar fecioara şi măgarul poposiră într-o pădure ce se numea „pădurea minunilor”. Au poposit lîngă un izvor. Susurul cristalin al apei spărgea tăcerea nopţii.

Nu după mult timp, zgomote venind ca dinspre o petrecere au început să se audă din partea de vest a pădurii. Melisa şi măgarul ei au pornit spre locul de unde se auzea muzica. Nu au mers mult şi au dat peste un grup de raţe, unul de manguste şi unul de şopîrle care făceau diverse concursuri: de înot, de săpat şi de căţărat. Fiecare grup însă nu putea să treacă de o anumită probă: mangustele nu prea puteau înota, raţele nu se puteau căţăra, iar şopîrlele nu puteau să sape tuneluri. Scorul era deci mereu acelaşi, 2:2:2, aşa că se certau de zor pe marele premiu: o plăcintă cu afine şi zmeură. Cînd i-a zărit, Melisa i-a întrebat:

– De ce vă certaţi, dragii mei?

– Păi, ne certăm pe o plăcintă, a spus una dintre raţe.

– Dar, ce ar fi dacă am împărţi plăcinta ca să vă puteţi înfrupta cu toţii din ea? a întrebat Melisa.

– Este o idee foarte bună! Cineva să facă asta, a spus o şopîrlă.

Astfel i-a multumit pe toţi.

Dimineaţa, raţele, mangustele şi şopîrlele i-au pregătit Melisei un mic-dejun regal: lapte, ouă, peşte... După o masă copioasă, a pornit din nou la drum. A decis totuşi să îl lase în pădure pe măgar, împreună cu celelalte animale, pentru că o încetinea la drum.

Harta Melisei arăta că trebuia să treacă pe lîngă un nuc bătrîn şi apoi să se ducă unde se întîlnesc Soarele şi Luna. Acolo ea trebuia să sape în pămînt ca să găsească sabia de foc. A mers ea ce a mers şi, după nu foarte mult timp, Melisa a fost oprită de Scorpia Scimoris:

– Pleacă tu de-aici, de pe tărîmul meu!

– Nu voi pleca şi am de gînd să mă lupt cu tine pentru acest meleag! i-a răspuns Melisa cu îndîrjire.

Melisa a scos din desagă rămurica de măslin şi aceasta s-a preschimbat într-o lance puternică. Apoi, bătălia a început. Isteţimea Melisei a ajutat-o foarte mult: ea a observat că Scorpia Scimoris avea inima de piatră, dar trupul îi era acoperit cu piele. Aşa că, s-a gîndit ea, dacă ar fi reuşit să-i străpungă pielea, atunci poate că scorpia ar pieri... Însă scorpia putea zbura şi putea, la fel de bine, să scuipe foc. Un alt dezavantaj al Melisei era dat de faptul că, dacă Scorpiei îi tăia o parte a corpului, alte trei îi creşteau în loc. Strategie şi putere – s-a gîndit Melisa, acestea sînt armele cu care o voi învinge.

Apoi Melisa a lovit-o încă o dată cu toată puterea ei, Scimoris a alunecat pe o ramură de copac şi a căzut. Melisa a sărit pe ea cu gîndul să-i străpungă inima, însă Scimoris i-a zis cu glas tînguit:

– Te rog, oh, te rog, nu mă omorî, căci îţi voi da pămîntul meu şi poate te-oi ajuta şi eu cîndva!

Melisa a lăsat-o să se ridice, iar scorpia a invitat-o să ia masa şi să petreacă noaptea la ea în palat. În ziua următoare, scorpia i-a dăruit Melisei o armură şi nişte merinde iar apoi i-a dat unul dintre cei mai frumoşi şi mai puternici cai înaripaţi ai săi. Melisa i-a mulţumit scorpiei şi a plecat. Ea trebuia să ajungă rapid la răscrucea Soarelui şi a Lunii. Pe drum s-a întîlnit cu Crăiasa Verii...

– Ce faci tu aici? a întrebat-o Crăiasa Verii pe Melisa.

– Vreau să îl ajut pe Tristan, fiul zeiţei Gheiris să scape de blestemul abătut asupra lui. Dar tu, ce faci singură aici, în toiul iernii?

– Eu m-am rătăcit... eu sînt Crăiasa Verii.

– Îmi pare rău pentru că te-ai pierdut. Îţi este frig?

– Da, îmi este... Brrr...

– Ai vrea să porţi hainele mele de sub armură? Poate te mai încălzeşti.

– Da! Dacă nu ai fi apărut tu, aş fi îngheţat de frig. Îţi mulţumesc mult, înger păzitor, şi poate îţi voi fi şi eu de ajutor cîndva...

– Cu plăcere. Îmi poţi spune cît mai este pînă la răscrucea Lunii şi a Soarelui?

– Mai este doar o zi de mers de aici. Îţi urez noroc şi drum bun!

– Mulţumesc! La revedere!

Iar Crăiasa Verii s-a preschimbat într-un porumbel alb ca spuma laptelui şi a zburat spre cerul azuriu.

Melisa şi-a continuat drumul pînă la răscrucea Soarelui şi a Lunii. Însă cînd fata a ajuns, era deja noapte, aşa că a adormit acolo.

Dimineaţa următoare, Melisa s-a apucat să sape în căutarea spadei de foc. Dar ce să vezi? În loc sa găsească spada, a găsit un săculeţ cu 1000 de galbeni. Cu atîta bogăţie, se gîndea ea, putea cumpăra tot Nottingham-ul. Ea a mai observat că lumina Soarelui şi cea a Lunii se intersectau într-un loc tainic. S-a apucat de săpat în locul acela şi, după o muncă istovitoare de cîteva ore, a descoperit acolo spada care era învelită într-o pătură ţesută cu fir de aur.

Apoi, Melisa s-a uitat pe hartă şi a observat că nu a trecut pe lîngă nici un nuc. Probabil era un indiciu capcană. Un poem se auzea din neant şi fata şi-a dat seama că era chiar poezia scrisă pe pergamentul primit:

Luceafăr, oh Luceafăr dulce,

Seară de seară vii să mă vezi,

Din palatul tău regesc, de stele,

Te cobori, te veseleşti,

Iar apoi mă părăseşti.

Şi-a dat astfel seama că era în locul potrivit. Harta arăta că Luceafărul nu era departe de locul acela. Într-un tîrziu, a ajuns acolo unde Luceafărul de gheaţă cobora de obicei pe pămînt. O oră mai tîrziu, o lumină puternică a lovit Pămîntul şi o stea strălucitoare a picat pe sol, chiar lîngă ea. Era Luceafărul de gheaţă. Melisa s-a grăbit să îl ia, dar era prea greu. Aşa că a scos lancea şi l-a lovit, iar acesta s-a transformat în pietricele mici, foarte mici. Melisa le-a luat şi le-a pus în aceeaşi pătură cu spada de foc.

Din nou, harta îi spunea că, dacă vrea să meargă la Tristan, acesta se află pe muntele Niblos. Cînd a ajuns la poalele muntelui, gardienii de zăpadă au oprit-o. Însă aceştia s-au lăsat înduplecaţi de stăruinţa Melisei de a-l ajuta pe fiul de împărat din legendă şi au lăsat-o să treacă. A mers în continuare neobosită pînă a ajuns în vîrful muntelui. Melisa l-a căutat pe Tristan şi l-a găsit – un lup bătrîn, însingurat şi trist.  S-a aplecat în faţa lui şi i-a spus prin cîte a trecut ca să ajungă acolo. Nevenindu-i să creadă că cineva făcuse toate astea pentru el, a întrebat-o:

– Melisa, deci tu ai reuşit să faci rost de toate aceste bogăţii, pentru mine?

– Da, poftim spada de foc!

Şi ce să vezi? Cînd a scos sabia din pătura în care era ascunsă, a observat că aceasta era chiar o spadă de gheaţă. Tristan a luat-o şi, după ce a atins-o, s-a transformat pe loc în tînărul chipeş care fusese cîndva. A cerut-o apoi în căsătorie pe cea care a reuşit, prin curajul şi înţelepciunea ei, să rupă vraja care îl înlănţuise atîta amar de vreme.

Au făcut o nuntă ca în poveşti, ce a ţinut trei zile şi trei nopţi, iar familia Melisei, bătrînica şi prietena sa cea mai bună, au trăit regeşte pînă la adînci bătrîneţi. Scorpia şi-a recăpătat şi ea pămîntul pe care îl pierduse în lupta cu Melisa, iar muntele pe care a stat izolat Tristan în aşteptarea eliberatoarei sale, a devenit un munte sfînt în Anglia. 

Alexandra RACOVIŢEANU, clasa a V-a, Şcoala Nr. 12, Herăstrău, Bucureşti

50 de mii de bucureșteni demonstrează contra grațierii jpeg
„Binecuvîntare" papală pentru proiectele preşedintelui Macron
Cotidianul Le Monde precizează că Emmanuel Macron a stat de vorbă cu Papa Francisc exact 57 de minute.
50 de mii de bucureșteni demonstrează contra grațierii jpeg
13-15 iunie '90. Stelian Tănase: Cei care aruncau cu flori în mineri există și astăzi. Societatea, la fel de divizată
Stelian Tănase: Am îngropat instituțional, dar și emoțional acele evenimente. Ne amintim de ele cînd și cînd, mai ales jurnaliștii. Numai în media mai transpare subiectul. Nu avem o emoție publică.
50 de mii de bucureșteni demonstrează contra grațierii jpeg
Donald Trump şi Kim Jong-un, foarte mulţumiţi de summit; analiştii, mai sceptici
Următorul astfel de exerciţiu de mare amploare este prevăzut pentru luna august.
50 de mii de bucureșteni demonstrează contra grațierii jpeg
Interviu cu criticul George Banu despre Festivalul de la Sibiu
Cea mai recentă carte semnată de George Banu se intitulează Isuşii mei şi a apărut la Editura Nemira, Mihaela Marin fiind autoarea fotografiilor care însoţesc aceste eseu despre „coexistenţa cu arta sacră”.
50 de mii de bucureșteni demonstrează contra grațierii jpeg
"Meciul secolului": Donald Trump vs Kim Jong-un
Insula pe care se află acest hotel are avantaje mari în materie de securitate. Se află nu departe de ţărm şi de centrul statului-oraş, deplasările se pot deci controla uşor. Este legată de ţărm printr-un teleferic, un tunel şi un pod pietonal.
50 de mii de bucureșteni demonstrează contra grațierii jpeg
Cotidianul francez La Croix: „Ameninţare asupra luptei anti-corupţie în România”
„Emblemă a luptei împotriva corupţiei din 2013 încoace, Laura Kövesi a devenit inamicul partidului la putere.”
50 de mii de bucureșteni demonstrează contra grațierii jpeg
Epidemia politică anti-sistem din Europa
În Europa s-a format deja un fel de arc geografic anti-sistem. Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia, Slovenia, Grecia, Austria, Italia au intrat într-o logică anti-sistem, care este una anti-Bruxelles.
50 de mii de bucureșteni demonstrează contra grațierii jpeg
Ce ar trebuie să facem de Ziua Copilului?
În fiecare an, pe 16 iunie, se mai sărbătoreşte Ziua copilului african, în amintirea unui masacru comis pe 16 iunie 1976 la Soweto.
50 de mii de bucureșteni demonstrează contra grațierii jpeg
Bugetul ca o plastilină. Cum trag cheltuielile de venituri riscînd să rupă deficitul
În primul rînd, cheltuielile cresc mult mai puternic decît veniturile. Raportul este aproape dublu, adică veniturile au crescut cu 11,8%, în comparație cu aceeași perioadă a anului trecut, iar cheltuielile au avut un salt cu 21,5%.
50 de mii de bucureșteni demonstrează contra grațierii jpeg
Airbus Helicopters amenință Guvernul cu închiderea uzinei din Brașov: "Răbdarea noastră are limite!"
Șeful Airbus Helicopters, Bruno Even, a precizat pentru cotidianul La Tribune că aşteaptă o poziţionare fermă din partea României.
50 de mii de bucureșteni demonstrează contra grațierii jpeg
Salonul cărţii din Balcani la Paris: poetul Paul Vinicius invitat din România
Nu întîmplător acest Salon propune o altă privire asupra Balcanilor, prin dezbaterile programate sau proiecţiile cinematografice.
50 de mii de bucureșteni demonstrează contra grațierii jpeg
Diavolul și bunul Dumnezeu
România a deviat major de la ținta asumată de a avea un deficit structural de 1% din PIB.
50 de mii de bucureșteni demonstrează contra grațierii jpeg
Închiderea unui centru de experimente nucleare în Coreea de Nord: partidă de poker mediatic?
Coreea de Nord a anunţat, ca un gest de bună voinţă, distrugerea unui centru subteran de experienţe nucleare.
50 de mii de bucureșteni demonstrează contra grațierii jpeg
Theodor Paleologu: Cînd Viorica Dăncilă deschide gura, îţi crapă obrazul de ruşine
În opinia sa, "Guvernul Dăncilă sau mai exact persoana doamnei Dăncilă este o ruşine naţională (...).”
50 de mii de bucureșteni demonstrează contra grațierii jpeg
50 de mii de bucureșteni demonstrează contra grațierii jpeg
Pascal Bruckner la RFI România
Cuvîntul fobie vine din grecește și înseamnă frică, iar frica e un sentiment firesc. Avem dreptul la frică, de exemplu avem dreptul să ne temem de Islam, mai ales văzînd cum evoluează, cum a evoluat în ultimii 20-30 de ani, iar asta nu înseamnă rasism. Îmi pare foarte rău dar frica nu înseamnă rasism.
50 de mii de bucureșteni demonstrează contra grațierii jpeg
Un pas înainte la PIB, stagnare la salarii
Desigur, urcarea în clasamentul european al PIB este un fapt de semnalat. Dar entuziasmul ar trebui să fie mai moderat, dintr-un motiv simplu...
50 de mii de bucureșteni demonstrează contra grațierii jpeg
Lucian Pintilie a încetat din viață
Interdicţia de a mai lucra în România îl determină să se expatrieze în 1973.
50 de mii de bucureșteni demonstrează contra grațierii jpeg
Fericitul Vladimir Ghika, prințul care a devenit marele vagabond apostolic
Vladimir Ghika este unul dintre cei mai interesanți sfinți contemporani. El s-a născut în anul 1873 la Constantinopole.
50 de mii de bucureșteni demonstrează contra grațierii jpeg
Cannes: Spike Lee şi Lars von Trier revin în forţă
Danezul Lars von Trier nu mai e persona non grata, aşa cum fusese după în 2011 în urma declaraţiilor sale.
50 de mii de bucureșteni demonstrează contra grațierii jpeg
Ministrul de Externe, convocat de Klaus Iohannis la Cotroceni, în scandalul ambasadei
Şeful statului a acuzat PSD că face politică externă "după ureche" şi riscă să scoată ţara din UE.
50 de mii de bucureșteni demonstrează contra grațierii jpeg
Cannes: un dizident rus reţinut acasă, un lepros carismatic şi un film-fluviu
Producătorii şi actorii filmului Leto au urcat însă covorul roşu iar în susul treptelor au ridicat o pancartă pe care era scris în negru numele regizorului absent.
50 de mii de bucureșteni demonstrează contra grațierii jpeg
Le Monde despre decizia lui Donald Trump
"O decizie absurdă cu efecte destabilizatoare", este intitulat un editorial publicat de Le Monde pe acest subiect.
50 de mii de bucureșteni demonstrează contra grațierii jpeg
Opozantul Nikol Pachinyan numit prim ministru al Armeniei
Societatea civilă poate, în mod paşnic, să provoace schimbări la nivelul puterii atunci cînd aceasta din urmă se auto-descalifică prin abuzuri.

Adevarul.ro

image
Cea mai coruptă țară din UE. România, în top 3
Raportul Transparency International reflectă modul în care este percepută corupția din sectorul public din 180 de state și este făcut prin acordarea de puncte.
image
Un ieşean, obligat să plătească facturile unei case în care nu mai locuieşte de 8 ani
Un bărbat din Iaşi s-a trezit cu o surpriză neplăcută, când a aflat că trebuie să plătească facturile noilor proprietari ai casei în care nu mai locuieşte de opt anI. Acest lucru s-a întâmplat pentru că noii locatari nu au transferaT contractul pe numele lor.
image
Vietnamez filmat la Cluj cum jupoaie un șobolan. „Capturează ilegal și mănâncă tot ce mișcă” VIDEO
Un vietnamez a fost filmat în incinta unei fabrici din Cluj-Napoca pe când jupoaie șobolani. Clujeanul care a făcut publică filmarea susține că acesta face parte dintr-un grup de vietnamezi care vânează și mănâncă tot ce prinde: șobolani, păsări, iepuri.

HIstoria.ro

image
Reglementarea prostituției în București, la sfârșitul secolului al XIX-lea
Către finalul secolului al XIX-lea, toate tentativele întreprinse pentru a diminua efectele prostituției prin regulamente, asistență medicală și prin opere de binefacere nu dădeau rezultatele așteptate, mai ales în ceea ce privește răspândirea bolilor venerice.
image
Caragiale: un client râvnit, dar un cârciumar prost VIDEO
Caragiale: un client râvnit, un cârciumar prost
image
Anul 1942, un moment greu pentru Aeronautica Regală Română
Anul 1942 a însemnat pentru Aeronautica Regală Română, ca de altfel pentru toate forțele Armatei române aflate în zona de operațiuni, un moment deosebit de dificil.