Rezistenţa prin apicultură

Publicat în Dilema Veche nr. 680 din 2-8 martie 2017
Rezistenţa prin apicultură jpeg

Sfîrşit de februarie. În curtea blocului au mai rămas cîteva pete de zăpadă neagră, e un soare năucitor şi la florăria din colţ e plin de ghiocei, lalele şi zambile mov. Albinele n-au apărut încă, însă eu merg să mă întîlnesc cu cineva care îmi poate povesti mai multe despre ele.

Alexandru Frusina are 33 de ani şi este a patra generaţie de apicultori. Prima din familie a fost, de fapt, străbunica lui, Voica, din judeţul Prahova. După ce străbunicul a murit într-un accident la o sondă petrolieră, ea a rămas singură, avînd grijă de copii şi întreţinîndu-se din apicultură. Pe bunicul său, Alex l-a prins doar trei ani, dar îl ţine minte în continuare. Ştie că în copilărie era mereu înconjurat de stupi şi s-a obişnuit de mic cu albinele. Între timp, s-au mutat în Ţăndărei, în judeţul Ialomiţa, iar tradiţia a fost continuată de Florin, tatăl lui Alex. „Aici e o poveste care îmi place mult”, spune Alex zîmbind. „După moartea bunicului, mai aveam în curte doar trei stupi, pe care tata, care era inginer agronom, îi păstrase mai mult ca să continue moştenirea de familie, căci nu prea mai avea grijă de ei. La un moment dat, şi-a dat seama că au murit toţi şi a vrut să renunţe la apicultură. Doar că, trei zile mai tîrziu, a văzut într-un copac din curte un roi mare de albine. A prins roiul şi a luat asta ca pe un semn că trebuie, totuşi, să continue.”

Acum, familia Frusina are aproximativ 150 de stupi, pe care îi mută în funcţie de culturi. Fac miere de rapiță, floarea-soarelui şi coriandru – preferata lui Alex, pentru că „este cea mai aromată, are gust de bomboană sau ursuleţi Haribo” – şi ar vrea să facă şi de salcîm.

tataia jpg jpeg

Alex nu s-a ocupat dintotdeauna de apicultură. A studiat agronomia, la fel ca tatăl său, însă nu i-a plăcut atît de mult şi acum a ajuns să lucreze, în Bucureşti, într-un magazin de echipamente foto. Abia de vreo doi ani a revenit la moştenirea de familie, şi spune, cu mîndrie, că se simte apropiat de povestea lor şi că vrea să încerce să se ocupe serios de această afacere. Deocamdată se ocupă mai mult de partea de vînzări. Între timp, tatăl său are grijă de albine, stînd într-o rulotă, ca să fie mai aproape de stupi. Alex îmi povesteşte, entuziast, cum sînt mutaţi stupii, noaptea, şi ce sistem  sofisticat de comunicare au albinele: într-un loc nou, mai întîi ies cercetătoarele, puţine la număr, care apoi transmit în ce direcţie, la ce distanţă şi cît de multă hrană este în zonă. Îl întreb dacă tatăul său nu se simte izolat vara, cînd trebuie să fie atent cel mai des la albine, dar Alex îmi răspunde că nu – îi place cu adevărat ce face şi asta e suficient. Iar cînd i se alătură şi el la stupină, spune acolo se simte cel mai liber.

Se ştie, albinele sînt esenţiale în polenizarea culturilor agricole – cereale, legume, fructe. Şi nu doar atît. În lipsa albinelor, recoltele sînt mai mici, şi asta în condiţiile unui an climatic foarte bun. Alex îmi spune că un studiu a arătat o creştere cu 10-15% a producţiei de rapiţă doar datorită prezenţei albinelor în zona respectivă.

Însă albinele sînt sensibile. Bolile, schimbările bruşte de temperatură, datorate încălzirii globale, dar şi insecticidele folosite de agricultori le-ar putea dăuna micilor insecte. Alex confirmă – iarna aceasta le-au murit în jur de zece familii –, însă în privinţa legăturii cu agricultorii, nu sînt probleme – tatăl său fiind inginer agronom, e în permanentă legătură cu aceştia şi are grijă astfel de albinele sale. Nu toţi agricultorii sînt însă la fel de atenţi – de pildă, un articol din agroinfo.ro, din 2014, informează că „peste 400 de familii de albine aparţinînd unor apicultori din judeţul Botoşani au murit, după ce o societate agricolă a stropit culturile de muştar şi rapiţă cu substanţe chimice pentru combaterea dăunătorilor. Primarul susţine că responsabilitatea aparţine firmei care a împrăştiat substanţele şi care avea obligaţia de a informa autorităţile locale cu privire la intenţia de a stropi cu cel puţin 48 de ore înainte.”

Producţia de miere nu a fost foarte bună în ultimii ani, şi totuşi, conform datelor centralizate la nivel european, România este ţara cu cea mai mare producţie de miere din Uniunea Europeană – informează profit.ro –, realizînd, în 2015, 35.000 de tone de miere, comparativ cu doar 20.000 de tone în 2014.

În ciuda acestui fapt, consumul intern rămîne unul dintre cele mai scăzute la nivel european. Potrivit statisticilor, românii mănîncă de patru ori mai puţină miere decît italienii şi francezii. Unul dintre motive ar putea fi practica atît de comună a falsificării mierii, cu efecte negative asupra apicultorilor de bună-credinţă, ducînd şi la neîncrederea oamenilor în produsele aflate pe piaţă. „Sînt chiar mulţi cei care vînd miere contrafăcută, de obicei direct de la producător. Dau albinelor glucoză sau amestecă mierea cu glucoză. Periodic văd că apar știri de genul X borcane de miere din supermarket sînt falsificate”, spune Alex.

În plus, adaugă el, mierea de foarte bună calitate produsă în România este exportată şi amestecată cu alte tipuri de miere, ceea ce lui nu i se pare corect. „Noi vindem acum mierea printr-o asociaţie apicolă, însă aş vrea să încep să vînd numai pe cont propriu. De la asociaţie nici nu am primit încă banii pe anul trecut. În plus, nu ştiu cu ce tipuri de miere se amestecă cea produsă de mine – eu ştiu cum o produc, ştiu că e la calitate înaltă, la standarde bio. Am găsit, de exemplu, în supermarket miere din China, care e de calitate slabă, amestecată cu miere din UE.” Citat de Agerpres, Ioan Fetea, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine, confirmă: „Am solicitat ministrului Agriculturii să nu se mai permită amestecul de miere românească cu alta adusă din alte țări, din China sau chiar din Italia, să nu scrie pe etichetă miere non-UE sau UE, iar consumatorul să poată alege ceea ce vrea să consume. Cine vrea să consume miere din China, din Argentina sau miere românească să fie informat, să aibă certitudinea că așa este, pentru că sub masca asta de non-UE sau UE se poate ascunde orice.” Şi nu doar atît, spune Alex Frusina, ci, dîndu-şi mierea produsă mai departe, nu se pot cunoaşte standardele la care aceasta e ambalată. „Mierea cristalizează foarte repede, şi pentru a fi adusă înapoi la starea lichidă, ea trebuie încălzită la temperaturi de pînă în 40 de grade – peste 40, ea nu devină toxică, dar începe să îşi piardă din calităţi. Acest proces durează însă, iar unii producători nu au răbdare şi încălzesc mierea la temperaturi mai înalte.”

apicultorii jpg jpeg

 – Alex şi tatăl său la stupină –

Aşa că Alex se gîndeşte acum la modalităţi de a vinde mierea produsă exclusiv pe cont propriu. Îmi spune că îi place să îşi facă planuri pe termen lung şi nu înţelege de ce mulţi tineri nu mai au această obişnuinţă. El merge pe ideea de a face totul mai simplu. Nu vrea să participe neapărat la tîrgurile apicole, ci îşi doreşte ca mierea să ajungă direct de la producător la consumator. City-Bee, cum a numit-o, face livrare gratuită în Bucureşti, în special în timpul orelor de muncă – aşa îi e şi lui mai uşor şi, în plus, văd colegii din birou ce ai primit şi asta ajută mult la promovare. „Îmi place că am întîlnit şi am vorbit cu tot felul de oameni vînzînd miere. Mereu am un borcan mic de miere în buzunar, e o reclamă bună, şi am ajuns să vînd unor oameni care nu mîncau asta pînă atunci.” În plus, tot în ideea de a face totul mai simplu, „eu nu pun seminţe ca să vînd produsul mai scump cu 10 lei, asta poţi face şi tu singur acasă – pui nuci sau seminţe sau ce doreşti în miere.”

Îmi oferă, zîmbind, un borcănel cu miere de floarea-soarelui. Acasă, mă uit pe pagina de Instagram a City-Bee la imagini cu Alex şi tatăl său, rulota în care locuieşte acesta, albine, faguri şi stupi. Îmi atrage atenţia o fotografie cu tatăl lui Alex, pe cîmp, în costumul de protecţie, privind asfinţitul. Pare, într-adevăr, senin şi liber.

Foto: A. Frusina

caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.
p 20 WC jpg
Proba gustului
Se susţine şi în Vechiul Testament, şi în Noul Testament, spunea Andrei Pleşu într-un curs de angelologie, că „omul e bine să aibă sare, adică să aibă gust bun...
p 21 WC jpg
Natura, industria și designul biofil
Mă refer la vegetația care urcă pe terasele zgîrie-norilor, într-un elan care amintește de literatura SF post-apocaliptică sau de imaginile.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Se știe, politicianul român vorbește colorat, dar cîteodată (pesemne ca să fie sobru) își restrînge paleta de culori. De curînd, într-o discuție la televizor, l-am auzit pe unul afirmînd despre un altul că „a spus negru pe alb“.
image png
Ce ne amintim și ce am uitat
Întoarcerea spre trecut, în încercarea de a-i recupera reperele, ar trebui să fie însoțită, așa cum au încercat s-o facă și organizatorii expoziției dedicate Monicăi Lovinescu, de sentimentul „aducerii aminte, înainte de a uita”.

Adevarul.ro

image
Goana după adeverințele pentru bani în plus la pensie. Ce sume se iau în calcul pe noua lege a pensiilor
Bombardați cu informații despre recalcularea pensiilor și acordarea drepturilor bănești conform legii pensiilor care intră în vigoare la 1 septembrie 2024, pensionarii au luat cu asalt casele de pensii. O parte dintre documentele cu care se prezintă sunt deja în dosar.
image
Cum sunt săpate tunelurile din vestul României. Trenurile vor circula cu 160 km/h prin munte VIDEO
Lucrările de construcție a tunelurilor de pe noua magistrală feroviară din vestul României au acumulat întârzieri, care duc la prelungirea termenului de finalizare a investiției.
image

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.