Masca omenirii

13 aprilie 2020
Masca omenirii jpeg

Acum cîțiva ani, în Israel, a fost descoperită una dintre cele mai vechi măști din lume. Nouă mii de ani. O mască de piatră, reprezentînd, rudimentar, un chip de om. Doi ochi, un nas și o gură. O mască despre care arheologii presupun că ar fi ori o mască rituală, folosită pentru a onora spiritul celor morți, ori pentru a marca succesiunea într-o familie.

De-a lungul timpului, măștile au jucat tot atîtea roluri cîte credințe, tradiții, culturi au existat. Fie din piatră, metal, piele, pene, carton, dantelă – purtate cu bucurie sau tristețe, întruchipînd tot felul de metafore – de la cele religioase la fanteziile de budoar –, măștile au alcătuit dintotdeauna mozaicul plin de culori și povești al imaginației omenirii. Zilele astea, însă, omenirea și-a pus o singură mască. Cu o singură poveste. Cu un singur scop. 

Vorbim, bineînțeles, despre masca medicală. Masca pe care o folosim cel mai des azi, cea făcută din polipropilenă sau material nețesut, a înlocuit, în anii ’60, masca din material textil (în special din bumbac), folosită în spitale de la sfîrșitul secolului al XIX-lea, care a înlocuit, la rîndul ei, masca din tifon.

Luînd-o în sus, pe arborele genealogic al măștii medicale de azi, într-un colț tenebros stă terifianta străbunică a măștilor medicale, Masca cu Cioc – folosită în vremea epidemiei de ciumă.

Costumul de protecție, purtat de medicii de atunci, a fost inventat de medicul Charles de Lorme, în 1630. Un pardesiu lung, croit din materialele uniformelor pentru soldați, accesorizat cu mănuși și cizme groase și, bineînțeles, încununat cu acea mască înfricoșătoare – rămasă, de altfel, simbol al perioadei.

Acel cioc prelung al măștii avea o utilitate aparte. De vreme ce se credea în „teoria miasmelor”, presupunîndu-se că răspîndirea bolii era cauzată de mirosurile pestilențiale emanate de gunoaie sau de cadavrele aflate în descompunere, ciocul măștii era umplut cu ierburi aromatice sau cu bureți îmbibați în oțet, pentru a proteja, chipurile, medicul de boală. O precauțiune care s-a dovedit inutilă, de vreme ce foarte mulți doctori au murit, deși nasul le era protejat de mirosurile neplăcute. 

Revenind însă spre zilele noastre, sărind din 1600 spre mijlocul anilor 1800, avem prima mască medicală care seamănă cu aceea pe care o folosim azi. Pe atunci era însă formată dintr-un strat de tifon așezat doar peste gură – potrivit studiului semnat de cercetătorul John L. Spooner, „History of Surgical Face Masks: The myths, the masks, and the men and women behind them”, această mască a fost îmbunătățită, astfel încît, în 1898, masca era mai lată și avea două straturi de tifon, acoperind nu doar gura, ci și nasul. În 1910, aceste măști vor fi folosite în China pentru a preveni epidemia de pneumonie. Potrivit aceluiași studiu, în 1918, anul epidemiei de gripă spaniolă, mai apare o optimizare a folosirii măștilor din tifon: pentru a fi eficiente, acestea trebuiau să fie ori de unică folosință, ori sterilizate.

Potrivit lui Christos Lynteris, antropolog medical la Universitatea St. Andrews, din Scoția (citat de New York Times), masca medicală a devenit în timp o „emblemă a unei societăți emancipate din punct de vedere sanitar, avînd deja o funcție dublă: pe de o parte, să te ferească de microbi, pe de alta, să transforme oamenii în cetățeni cu o gîndire științifică”. Cu alte cuvinte, oamenii au ajuns să poarte măștile medicale și în semn de conștientizare și precauție contra pericolelor plutitoare în aer.  Și, chiar dacă, în Europa, folosirea măștilor a scăzut după al doilea război mondial, în China (dar și în mai multe țări asiatice) ele și-au păstrat popularitatea, căpătînd o valoare de simbol: grija pentru societate și conștientizare civică. Potrivit lui Lynteris, purtarea măștii medicale în public a rămas, mai ales după epidemia de SARS din 2002, un semn de politețe pentru cei de lîngă tine.

Nu știu dacă, în urma pandemiei de COVID-19, masca medicală, aflată azi la mare căutare și purtare în toată lumea, va deveni un simbol mondial, fiind și ea stilizată – defilînd pe podiumuri de modă sau purtată în vreme de carnaval la Veneția –, cum se întîmplă cu fosta Mască cu Cioc din vremea ciumei. Cert e că ideea acelei măști din vremea ciumei a fost preluată, recent, de o companie australiană, AusAir, care a creat măști de față antipoluare – filtrele măștilor fiind infuzate, pe modelul ciocului  medieval, cu ierburi aromatice.

Sper doar că imaginația omenirii, în ceea ce privește măștile – acest alter ego de poveste și mistic care ne-a întovărășit dintotdeauna –, să nu se împotmolească prea mult timp în doar un singur model de mască – cea medicală. Pentru că mai avem și alte povești de spus.

Foto: wikimedia commons

header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.
p 20 WC jpg
Proba gustului
Se susţine şi în Vechiul Testament, şi în Noul Testament, spunea Andrei Pleşu într-un curs de angelologie, că „omul e bine să aibă sare, adică să aibă gust bun...
p 21 WC jpg
Natura, industria și designul biofil
Mă refer la vegetația care urcă pe terasele zgîrie-norilor, într-un elan care amintește de literatura SF post-apocaliptică sau de imaginile.

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.