Jan CORNELIUS

Totul s a terminat cu happy end, iată în sfîrșit o veste bună jpeg
Totul s-a terminat cu happy-end, iată în sfîrșit o veste bună
Azi aici nu se întîmplă absolut nimic, afară nu-i țipenie de om, nici un vecin căruia aș putea să-i fac cu mîna.
„Nu există un timp mai potrivit pentru a simți și a sfida absurdul decît pandemia”   interviu cu scriitorul Jan CORNELIUS jpeg
„Nu există un timp mai potrivit pentru a simți și a sfida absurdul decît pandemia” - interviu cu scriitorul Jan CORNELIUS
Nu există un timp mai potrivit pentru a simți și sfida absurdul căruia îi sîntem expuși în permanență decît pandemia.
Got my mogo working jpeg
Traducătorilor, ca și scriitorilor, unele texte le ies mai bine decît altele
Eu am avut privilegiul să nu trebuiască să trăiesc din traduceri, ceea ce e foarte dificil, și de a-mi alege eu însumi textele traduse. Am ales, desigur, texte care mi-au plăcut și, dacă îți place ceva, atunci nu se mai pune problema dificu
Bărbaţi şi femei  jpeg
Bărbaţi şi femei 
Sîntem amîndoi la fel de inteligenți, ba chiar mai mult, nevasta-mea e mult mai deșteaptă decît mine, că vezi Doamne, ea le știe pe toate mai bine. De aceea își rezervă mereu o parte din prețiosul ei timp liber pentru a-mi atrage atenția asupra unor lucruri esențiale în viață.
Trenuri, tramvaie, autobuze, taximetre jpeg
Trenuri, tramvaie, autobuze, taximetre
E pus ca să nu treacă lumea pe-aici, zice. Înainte de vagonul-restaurant e vagonul de dormit și dacă treceți pe-acolo îi treziți pe cei care dorm.
Pacientul Stan Pățitul și ipohondria made in Romania jpeg
Pacientul Stan Pățitul și ipohondria made in Romania
Aam fost la un endocrinolog trecut de 80 de ani care mi-a pipăit îndelung sînii de adolescentă ca să se convingă că n-am nici un nodul.
Fantoma din baie care ne dă palpitații jpeg
Fantoma din baie care ne dă palpitații
De fiecare dată cînd intră în baie, spune ea, apare brusc o bătrînă, în oglinda de deasupra chiuvetei.
Bătrînețea și butonul de panică jpeg
Bătrînețea și butonul de panică
Mi-e frică să îmbătrînesc în România. La noi nu prea sînt cămine de bătrîni decente și civilizate, ca la voi, cam toate miros a urină și duc lipsă de personal (îți dai seama că noi nu putem aduce angajați din Europa de Est, pentru că sîntem deja în Europa de Est).
Marea crăpelniță și „popa cu botezul”  jpeg
Marea crăpelniță și „popa cu botezul” 
Păi cum să nu primiți? Stăpînii casei de obicei primesc…” I-am sunat pe ai mei la mare – într-adevăr, îi primeau din cînd în cînd, însă nu pe așa, pe nepusă masă, eventual cu un telefon înainte. Cei doi au plecat dezamăgiți, îndepliniseră o parte din ritual și n-au primit de la noi nici un ban.
Sărutul negrului și Pippi Șosețica în impas jpeg
Sărutul negrului și Pippi Șosețica în impas
Refugiaţii, noii săi vecini, sînt liniștiți și disciplinați. „Sînt plăcut surprins și foarte mulțumit de asta, mai ales că acum nu mai trebuie să mă mut, cum crezusem inițial”, a adăugat.
Cuvinte tabu și vecini psihopați jpeg
Cuvinte tabu și vecini psihopați
Un ceas deșteptător era fixat pe ora patru dimineața și lătra cît îl țineau bateriile, deci cam la 20-30 de minute. Herr Meyer, ne-a explicat fratele său, plecase, cu exact două zile înainte la Miami, în concediu, și evident uitase să-și oprească deșteptătorul, programat à la longue.
Viața e frumoasă, cu mici excepții  Detalii picante din vecini jpeg
Viața e frumoasă, cu mici excepții. Detalii picante din vecini
A mai fost un bătrîn, chiar perete în perete cu mine – domnul colonel, care într-un moment de entuziasm mi-a propus „să ne unim garsonierele” și mi-a promis că „din pensia lui, o să mă îmbrace din cap pînă-n picioare”. M-am uitat la mine în oglindă și m-am întrebat dacă chiar sînt atît de prost îmbrăcată.
Viaţa e frumoasă, cu mici excepţii jpeg
Viaţa e frumoasă, cu mici excepţii
Mi-amintesc și de ţiganca din aeroport, cu un copil la sîn, care întreba pe toată lumea: „Domnuʼ, domnuʼ, cum ajung io la Londra?” Nici ea nu părea să aibă vreo spaimă. Mi se face un pic rușine de mine și mă mai calmez.
Viata e frumoasă, cu mici excepții jpeg
Viata e frumoasă, cu mici excepții
Stătea cu ochii pe sticla cu țuica ca pe butelie, pentru că știa că nu se cade să dosească sticla pentru mai tîrziu, așa cum ar fi făcut orice român țuicar și cu grija zilei de mîine. Regula casei pe care o pricepuse el era – țuică la început, după care, la masă, se trece pe vin
Găini cubaneze, Hemingway şi un elveţian din Kirghizia jpeg
Găini cubaneze, Hemingway şi un elveţian din Kirghizia
Am văzut o măcelarie în centrul Havanei, pe care toți ceilalți turiști n-au identificat-o ca atare, dar pe care eu am recunoscut-o perspicace din prima, după numeroasele cîrlige metalice goale, de care ar fi trebuit să atîrne carnea. Aveam desigur avantajul de-a fi trăit în România lui Ceaușescu, unde învățasem să recunosc magazinele nu după marfă, ci după lipsa de marfă.
Mi ar plăcea Estul dacă ar fi situat în Vest jpeg
Mi-ar plăcea Estul dacă ar fi situat în Vest
Trăiesc, se poate spune, între două lumi. Faptul acesta are, simultan, un mare avantaj și un mare dezavantaj. Dezavantajul e că aparțin sufletește atît unei lumi, cît și celeilalte și, atunci cînd sînt în Vest, aș vrea adeseori să fiu în Est și invers.
Nostalgia tramvaielor şi punctualitatea germană jpeg
Nostalgia tramvaielor şi punctualitatea germană
Locuind de curînd la San Francisco, într-un hotel pe Market Street, mă plimbam ades prin oraș cu cable car-ul, tramcarul istoric, așa că nu călătoream numai peste colinele orașului, ci și prin meandrele unor vremuri trecute.
Un viol prezumtiv şi blocarea înjurăturilor jpeg
Un viol prezumtiv şi blocarea înjurăturilor
În Germania există, încă din 1956 – după modelul British Press Council, „Der Deutsche Presserat“ – Consiliul german al presei, alcătuit din jurnalişti, care supraveghează atît respectarea libertăţii presei, cît şi a unor deziderate etice elementare.
O bere la Stuttgart şi identitatea naţională jpeg
O bere la Stuttgart şi identitatea naţională
Trăiesc de peste 30 de ani în vestul Europei și am fost cam peste tot pe Vechiul Continent. Lucrez, printre altele, adesea ca translator, deci aud, mai mult decît mi-aș dori, ce se șoptește pe ici și pe dincolo despre români și România. {i ce se șoptește, mă rog?
Buenos Aires în mai 2012 jpeg
Buenos Aires în mai 2012
Metropola sud-americană are parte, în luna mai, de-o toamnă minunată şi nostalgică, cocoţată în miile şi miile de arbori care împînzesc parcurile şi străzile oraşului, ca în nici o altă capitală din lume; aproape că nu există stradă fără copaci imenşi, înşiraţi ramură-n ramură de-a lungul trotuarelor, cu frunzele explodînd colorat precum curcubeul.
În avion cu Cărtărescu jpeg
În avion cu Cărtărescu
Pe asta trebuie s-o povestesc pe scurt: Nu de mult am fost la Bucureşti şi în avionul spre casă, care va să zică spre Düsseldorf, citeam foarte prins Zen, formidabilul jurnal al lui Cărtărescu, căci fără doar şi poate cartea îmi oferea un multiplu potenţial de identificare, de exemplu în fragmentele de asistare neputincioasă la propria îmbătrînire.