⬆
românii maghiari
Împreună / Együtt
„Românii și ungurii conviețuiesc în Transilvania de sute de ani și, în afara a trei dispute violente, adevăratul război a fost rece și s-a scris între Revoluția de la 1848 și reinstaurarea administrației românești în Transilvania, în 1945. Au trecut 100 de ani de la 1 decembrie 1918, dată care continuă să provoace reacții profund antagonice în rîndurile românilor, respectiv ale maghiarilor din Transilvania. 100 de ani în care ambele etnii au construit, mai mult împreună decît separat, România lu
Vorbe de înţelepciune maghiară
„Mai repede prinzi un om care minte decît un cîine șchiop.”
De-ale gastronomiei
Oare nu am luat noi şi ceva de băut de la vecinii maghiari? Cu riscul de a-i enerva pe băutorii naţionalişti, cel mai preţuit vin al Moldovei, Grasa de Cotnari, de la unguri ne-a venit. Ştefan cel Mare a primit de la regele Matei Corvin butaşi de v
Pledoarie pentru o reconciliere istorică
Așa-zisa problemă „maghiaro-română“ nu constă însă doar în nerespectarea legislației și lipsa unui sistem educațional modern, european, dar și în faptul că noi, nici după o sută de ani, nu am ajuns la o reconciliere istorică.
„Afară cu măgarii din ţară!“
Să fii maghiar în România nu este o ruşine. E o realitate istorică ce în diferite decenii, să nu spun secole, a evoluat în diferite sensuri. Despre care voi aveţi o părere, iar eu am o părere. Păcat e că au plecat saşii din Ardeal, care erau o bogăţi
Talentatul domn Boros
Dacă în România există un muzician, inginer de sunet, regizor muzical, promotor de evenimente și jurnalist de origine maghiară care să se fi situat mereu în spațiul colaborărilor importante cu artiști din propria comunitate, dar și din afara ei, numele lui este Boros Zoltán.
În cușca fără gratii
Cu cît sînt mai des solicitat să-mi dau cu părerea despre „prejudecățile conviețuirii româno-maghiare“, cu atît devin mai convins că am intrat într-un cerc vicios. Nu trebuie să fii specialist în această materie ca să realizezi că fenomenul trebuie aborda
Béla Bartók și avatarurile spiritualității românești
Unii muzicieni români se întreabă ce s-ar fi întîmplat dacă Bartók s-ar fi stabilit în România: am fi cîștigat un compozitor care îl întrece încă în notorietate mondială pe Enescu? Inutile interogații, evident. Putem însă să reflectăm cu toții asu
„Lumea, la noi, nu pare că se urzică la glumele etnice“ – interviu cu grupul de umor Epic Show
„Vulnerabilitatea“ oricărui popor care o scaldă atît de naționalist cum o fac acestea două este să i se scoată în evidență faptul că nu e special. Nu știm, deocamdată, cum s-ar putea face asta într-un mod amuzant, dar credem că amîndouă s-ar ur
Ingredientele identității
În România, comunitățile trăiesc de multe ori în lumi paralele. Dar le leagă totuși o soartă comună, simplul fapt că trăim aici, acum, cu toții. Faptul că m-am născut maghiar în România, cred că m-a făcut să fiu mai sensibilă la anumite lucruri. Să am auzu
O știință a fiului
Babeș a beneficiat de maeștri în străinătate, figuri autoritare, care l-au provocat și l-au suprasolicitat. Dar în sensul evoluției sale. L-au respectat și au avut încredere în el.
Între două luntre
Voiam să ajung ca Seymour, pur, de o sensibilitate aproape nelumească. Haiku-urile astea, ca de altfel şi poeziile de mai tîrziu erau scrise toate în limba maghiară. Motivele cred că au fost multiple. Pe de o parte, descoperisem un site ungures