recenzii

Pentru psihanalistul american Sheldon Cashdan, basmul Vrăjitorul din Oz reprezintă mai mult decît istoria unei fetiţe aruncate de taifun departe de casă. Cele trei personaje care o însoţesc în călătoria spre Oraşul de Smarald sînt aspecte emoţionale ale lumii ei lăuntrice. „Nici un copil nu vrea să creadă despre sine că este stupid, fără inimă sau laş. Copiii vor să creadă să sînt inteligenţi, plini de compasiune şi curajoşi“, observă autorul cărţii de psihologie a basmului Vrăjitoarea trebuie s

Hipnoterapia este încă neaşteptat de controversată atît în abordările clinice, cît şi în mediul profan. Unii o rejectează şi se apară spunînd că nu există, că nu este bună de nimic sau că e ceva ce merge doar pentru cei slabi sau fraieri (ei, evident, nu fac parte din această categorie); alţii se tem de ea ca de o putere magică pe care mai bine nu o foloseşti pentru că nu îi vei putea stăpîni limitele sau pentru că te poţi expune în faţa cuiva, ajungînd să spui şi să faci lucruri de care nici nu

Tata îşi ratase vocaţia de explorator; mi-l amintesc citind la nesfîrşit aceeaşi carte: Cu săniile la Polul Nord, jurnalul de călătorie al renumitului explorator norvegian Fridjof Nansen. Un exemplar din anii ’70 mi-a căzut în mînă trezindu-mi amintirile. Povestirile tatei îmi înflăcăraseră imaginaţia. Pe Nansen şi acolitul lui, Johanson, îi asemănam legendarilor vikingi – de aceeaşi statură morală şi fizică, supraoameni străbătînd ţinuturile arctice, înfăşuraţi în blănuri grele, cu barba blondă

Într-o lume agitată de exagerările prezentului se cuvine să ne întoarcem la reperele oferite de maeştrii spiritului. Este ceea ce ne propune dl Laurenţiu Vlad prin republicarea unui grupaj de 49 de articole, interviuri şi note de lectură răspîndite de profesorul Alexandru Duţu în diverse publicaţii culturale din anii 1990. Alexandru Duţu (1928-1999) a fost unul dintre reperele luminoase ale culturii române din timpul comunismului şi din deceniul de după 1989. Într-o epocă a îngustării specializ

Fatou Diome este astăzi un icon al succesului multicultural, o scriitoare senegaleză imigrantă, devenită cunoscută pentru romanul Pîntecele Atlanticului, publicat în 2001. Succesul, dar şi condiţia de icon devin însă, ca în cele mai multe astfel de cazuri, coordonatele principale ale problematizării unui destin. Scriitoarea împărtăşeşte cu Salie – naratoarea şi protagonista romanului, în cea mai mare parte autobiografic – graficul tremurat al acestui destin: născută pe insula Niodior, în sud-est

„Faima este o trăsătură de familie la noi“, spune pe un ton arogant Sol, un băieţel american de şase ani, care crede că Dumnezeu şi preşedintele Bush sînt prieteni la cataramă şi că primul are planuri mari în ceea ce-l priveşte, altfel nu s-ar fi născut „în cel mai bogat stat din cea mai bogată ţară din lume, cu cel mai avansat arsenal nuclear, capabil să arunce în aer întreaga omenire şi s-o facă praf şi pulbere“. Sol este de acord cu războiul din Irak, îi place mai degrabă să se uite la execuţ

La Tîrgul Gaudeamus, Humanitas Fiction a lansat, în colecţia „Raftul Denisei“, romanul Drumul de Cormac McCarthy, cuvintele de prezentare fiind rostite de Denisa Comănescu, Cristian Tudor Popescu, Irina Horea (traducătoarea) şi Florin Iaru. Este un roman pe care mulţi dintre noi l-au aşteptat, mai ales de cînd s-a răspîndit zvonul că va apărea la Humanitas Fiction.

Între scrierile lui Danilo Kiš, Criptă pentru Boris Davidovici se remarcă prin intenţia, prezentă şi în subtitlu, de a recupera, din fragmente, adevărul unei istorii complexe şi întunecate. Şapte capitole ale uneia şi aceleiaşi istorii însumează aproape tot atîtea încercări de a recupera, din severitatea discursului istoric, din arhive şi din imaginarul colectiv, figurile incerte, recompuse prin propriile lor legende, ale revoluţionarilor din deceniile al doilea şi al treilea ale secolului XX. A

Prin Istoriile periferiei, Georgiana Sârbu îşi revendică întîietatea în abordarea sistematică, monografică a unei teme romaneşti de ordinul secundarului, însă cu potenţial pitoresc, atractiv, ca orice subiect din sfera ex(-)centricităţii. Motivaţia scrierii acestei cărţi (la origine teză de doctorat) pare să fie duală.

Strada Mântuleasa a Bucureştilor a intrat în memoria (culturală) colectivă graţie lui Mircea Eliade şi nuvelei sale Pe strada Mântuleasa, ce reînvie poveşti pline de mister şi de magie legate de pivniţele şi casele vechi ale străzii. Pe urmele lui Fărîmă, personajul lui Eliade, porneşte astăzi Andreea Răsuceanu, autoarea cărţii Cele două Mântulese, descoperind că secretele străzii coboară mult în timp, în veacul al XVIII-lea, cînd cupeţul Mantu se hotărăşte să ridice o biserică – pentru consolid

Andrei Marga, Criza şi după criză, Colecţia „Universitas“, Editura Eikon, 2009 15 lei Profesorul Andrei Marga dovedeşte prin ultima sa carte că poate face ceea ce puţini universitari români reuşesc: să îşi suprapună interesele de cercetare peste întrebările-cheie ale zilei. Criza este subiectul momentului, iar lansarea unei cărţi despre criză acum este cum nu se poate mai potrivită. Din punct de vedere al marketingului editorial, timing-ul este perfect, ceea ce arată că autorul se înscrie