Starea de s─ân─âtate a economiei

Publicat în Dilema Veche nr. 807 din 8-14 august 2019
Starea de s─ân─âtate a economiei jpeg

ÔÇô din perspectiva ÔÇ×societ─â╚Ťii perfecteÔÇť a lui John Kenneth Galbraith ÔÇô

Am asistat, ├«n ultimii ani, la afirmarea ├«n toat─â splendoarea sa a populismului ├«n economie, dar ╚Öi ├«n ansamblul societ─â╚Ťii rom├óne╚Öti. Reperele pe care ne-am bazat ├«n ultimele decenii au fost negate ╚Öi s-a intrat ├«n zodia lui ÔÇ×totul este posibilÔÇť. ├Än ceea ce prive╚Öte partidul cel mai puternic aflat la guvernare, discursul politic a luat-o razna, pe fondul confisc─ârii acestuia de c─âtre un grup infrac╚Ťional. Totul a fost un fel de lec╚Ťie despre cum, pe fondul unei anomii sociale, democra╚Ťia ├«╚Öi creeaz─â posibilit─â╚Ťile autodistrugerii. Cele mai periculoase efecte au fost ├«ndep─ârtarea de statul de drept, de ceea ce ├«nseamn─â Europa ╚Öi europenismul, dar ╚Öi pierderea echilibrelor economice. ├Äntr-o perioad─â foarte scurt─â de timp, p─ârea c─â ne ├«ndrept─âm cu vitez─â c─âtre un zid. Pericolul nu este nici acum trecut, chiar dac─â actorii principali s├«nt deja ├«n pu╚Öc─ârie sau se ├«ndreapt─â ├«ntr-acolo pentru infrac╚Ťiuni de drept comun. De ce nu este trecut pericolul? Pentru c─â fondul social rom├ónesc, cel care a permis asemenea derapaje, nu a fost schimbat, exist├«nd ├«n continuare pericolul ca ╚Ötafeta s─â fie preluat─â din mers de c─âtre al╚Ťi indivizi, mai mult sau mai pu╚Ťin flau╚Öa╚Ťi. Tocmai de aceea nu despre persoane dorim a discuta, ci despre o stare de lucruri.

Nu exist─â democra╚Ťie f─âr─â prosperitate. Or, Rom├ónia am putea spune c─â este o ╚Ťar─â cu mari probleme de consolidare a democra╚Ťiei, dac─â ├«n anul 2016 cinci milioane de oameni s├«nt considera╚Ťi, dup─â datele INS ╚Öi dup─â standardele europene, ca fiind s─âraci. S─âr─âcia na╚Öte ├«ntreb─âri ╚Öi nu g─âse╚Öte r─âspunsuri. Tot ea relanseaz─â ideea, profund ├«nr─âd─âcinat─â ├«n mentalul rom├ónesc, conform c─âreia ╚Ťara are nevoie de un salvator pentru a rena╚Öte. Pe acest fond, oricine se poate erija ├«n acest rol. El ╚Ötie c─â este a╚Öteptat ╚Öi nu va ezita s─â se manifeste ca atare. Pentru c─â ╚Ötiu c─â se pot bucura de simpatie electoral─â, tot felul de indivizi sau gospodine din politica noastr─â se poart─â ca ni╚Öte salvatori ai patriei. Chiar dac─â ├«n ochii unui om ra╚Ťional pot p─ârea penibili ╚Öi chiar a╚Öa s├«nt, exist─â mult─â ira╚Ťionalitate ├«ntr-o lume rom├óneasc─â s─ârac─â ╚Öi umilit─â. Un om s─ârac este un om s─ârac. Preocup─ârile sale se situeaz─â la nivelul asigur─ârii celor de baz─â, adic─â a hranei, hainelor ╚Öi a unui acoperi╚Ö deasupra capului. Nu exist─â, pentru ace╚Öti oameni, timp pentru rafinamente doctrinare sau teoretice. Ei tr─âiesc zilnic sub presiunea judec─â╚Ťilor ╚Öi ac╚Ťiunilor practice, f─âr─â nici un fel de orizont. Pentru ei, Europa ╚Öi democra╚Ťia s├«nt cuvinte f─âr─â sens. Via╚Ťa lor st─â sub spectrul lipsurilor ╚Öi primitivismului. De aceea ├«l voteaz─â, f─âr─â rezerve, pe salvatorul cel flau╚Öat. Acesta este cel care le promite c─â ÔÇ×le d─âÔÇť. ÔÇ×A daÔÇť ╚Öi ÔÇ×a primiÔÇť s├«nt verbele cel mai des folosite ├«n politica noastr─â ╚Öi ├«n campaniile electorale de la noi.

Spunem toate acestea pentru a ajunge ├«n miezul dezbaterii noastre. Economi╚Ötii au fost preocupa╚Ťi de aceaste probleme ╚Öi au dat solu╚Ťii dup─â care lumea civilizat─â se conduce ╚Öi reu╚Öe╚Öte s─â realizeze, prin reducerea s─âr─âciei, un optim ├«n interiorul societ─â╚Ťilor respective. Pentru c─â, f─âr─â acest optim, pericolul destabiliz─ârii r─âm├«ne unul permanent. John Kenneth Galbraith este unul dintre ace╚Öti economi╚Öti. Chiar dac─â titlul uneia dintre c─âr╚Ťile sale este Societatea perfect─â, autorul vorbe╚Öte despre o lume dezirabil─â ╚Öi posibil─â c─âreia ├«i d─â chiar ╚Öi reperele, pa╚Öii de realizare. Economistul american despre care discut─âm a fost consilierul pe probleme economice al pre╚Öedintelui american John F. Kennedy. ├Än limba rom├ón─â i-au fost traduse lucr─ârile Economics and Public Purpose, sub titlul ╚śtiin╚Ťa economic─â ╚Öi interesul public, Editura Politic─â, Bucure╚Öti, 1982, ╚Öi Societatea perfect─â, Editura Eurosong&Book, Bucure╚Öti, 1997. Ultima este o lucrare despre cum ar trebui s─â arate o organizare social─â ideal─â. De fapt, marea contribu╚Ťie a autorului este aceea c─â aduce aproape de cititor o lume realizabil─â, ascuns─â sub acest pretext, al idealit─â╚Ťii. Temele lucr─ârii sale s├«nt numeroase, cuprinz├«nd reflec╚Ťii despre principiile unei economii s─ân─âtoase, infla╚Ťie, deficit,distribuirea veniturilor ╚Öi a puteri, rolul decisiv al educa╚Ťiei, mediu, migra╚Ťie, autonomia puterii militare, birocra╚Ťie, politica extern─â. Galbraith crede c─â ÔÇ×Scopul evident al unei economii s─ân─âtoase este de a produce bunuri, de a oferi ├«n mod efectiv servicii ╚Öi de a distribui veniturile rezultate de aici ├«ntr-o manier─â acceptabil─â din punct de vedere economicÔÇť (John Kenneth Galbraith, Societatea perfect─â, Editura Eurosong&Book, Bucure╚Öti, 1997, p. 21). Ar trebui s─â fim mai aten╚Ťi la principiul reparti╚Ťiei acceptabile ├«n interiorul societ─â╚Ťii a ceea ce oamenii produc. Acceptabilitatea ni se pare esen╚Ťial─â pentru realizarea lini╚Ötii sociale ╚Öi a unei cooper─âri ╚Öi solidarit─â╚Ťi sociale. A╚Öa cum spuneam, prosperitatea este cea mai puternic─â arm─â pe care un stat poate s-o foloseasc─â pentru a-╚Öi ap─âra ordinea social─â liber─â ╚Öi deschis─â. Acesta este secretul. S─âr─âcia provoac─â haos, dezordine, inegalitate ╚Öi instabilitate.

Preocuparea lui Galbraith pentru o societate perfect─â, pentru o lume ideal─â, pleac─â de la principiul c─â to╚Ťi oamenii trebuie s─â munceasc─â: ÔÇ×Nu exist─â argumente serioase care s─â contrazic─â principiile de baz─â ale economiei unei societ─â╚Ťi perfecte. A╚Öa cum am spus ├«n repetate r├«nduri, trebuie ca to╚Ťi membrii societ─â╚Ťii s─â aib─â posibilitatea de a munciÔÇť (op. cit., p. 36). Iat─â cum autorul pune ├«n prim-plan combaterea ╚Öomajului ╚Öi nu a infla╚Ťiei, ├«ntr-o posibil─â alegere ├«ntre cele dou─â ÔÇ×releÔÇť. Principala caracteristic─â a unei economii s─ân─âtoase, ├«n viziunea autorului despre care vorbim, o reprezint─â p─âstrarea unei stabilit─â╚Ťi a puterii de cump─ârare, suficient─â pentru a ├«ncuraja capacitatea de produc╚Ťie disponibil─â ╚Öi de a realiza ocuparea ├«ntregii for╚Ťe de munc─â disponibile. Este vorba despre men╚Ťinerea cererii agregate la un nivel care s─â asigure o dezvoltare economic─â stabil─â, prin ocuparea deplin─â a for╚Ťei de munc─â. O alt─â caracteristic─â a unei economii s─ân─âtoase o reprezint─â acceptarea de c─âtre deciden╚Ťi a tendin╚Ťei sistemului economic spre o evolu╚Ťie ciclic─â. Acceptarea unei legi fundamentale a dezvolt─ârii economice nu ├«nseamn─â ├«ns─â c─â nu vom lupta pentru aplatizarea acestei ciclicit─â╚Ťi, astfel ├«nc├«t efectele negative s─â fie c├«t mai reduse. Pentru asta Galbraith recomand─â: ÔÇ×O mai bun─â ├«n╚Ťelegere a fenomenului (de ciclicitate economic─â, n.n.) ╚Öi un sistem adecvat de reglement─âri ar putea probabil ajuta la controlarea ┬źboom-lui┬╗, dar din punct de vedere practic, aten╚Ťia trebuie ├«ndreptat─â spre atenuarea s─âr─âciei, priva╚Ťiunilor ╚Öi mai ales a ╚Öomajului ce rezult─â din aceast─â instabilitate ciclic─â, proprie vie╚Ťii economiceÔÇť (op. cit., p. 37). Cu alte cuvinte, decidentul accept─â ciclul economic, dar trebuie s─â vegheze ca efectele negative ale acestuia s─â fie pe c├«t posibil comb─âtute, iar ╚Öomajul este cel mai important dintre acestea.

O economie s─ân─âtoas─â nu este aceea ├«n care oamenii sufer─â priva╚Ťiunile lipsei unui loc de munc─â. O societate perfect─â nu va permite entuziasmul maxim ├«n perioadele de ├«nflorire economic─â, dup─â cum nu va permite priva╚Ťiuni ├«n momentele de recesiune economic─â. Alternan╚Ťa acestor perioade trebuie avut─â ├«n vedere ╚Öi deciziile trebuie s─â fie mereu anticiclice. ÔÇ×O societate perfect─â va trebui s─â prevad─â ├«n mod realist aceste perioade de priva╚Ťiuni ╚Öi s─â le evite asigur├«nd o cre╚Ötere continu─â a produc╚Ťiei ╚Öi a for╚Ťei de munc─â angajateÔÇť (op. cit., p. 38). Economia trebuie mereu ├«ncurajat─â, chiar ╚Öi ├«n perioadele de criz─â, ╚Öi autorul vorbe╚Öte despre un set de m─âsuri care pot fi aplicate: sc─âderea impozitelor, sc─âderea ratei dob├«nzii, cre╚Öterea deficitului bugetar ╚Öi ├«ncurajarea cererii guvernamentale. Cea mai important─â dintre aceste m─âsuri este obliga╚Ťia guvernului de a asigura locuri de munc─â prin intermediul politicilor proprii. Iat─â ce spune Galbraith: ÔÇ×Dar singura m─âsur─â substan╚Ťial─â credibil─â este ca guvernul s─â ac╚Ťioneze ├«n spiritul cre─ârii de locuri de munc─â pentru cei care, ├«n lipsa acestora, s├«nt amenin╚Ťa╚Ťi inevitabil cu ╚Öomajul. Pentru a face acest lucru, statul va trebui s─â se ├«mprumute ╚Öi s─â accepte realitatea unui deficit bugetar mai mareÔÇť (op. cit., p. 41). O alt─â caracteristic─â a unei politici de realizare a unei economii s─ân─âtoase o reprezint─â revenirea la disciplina bugetar─â atunci c├«nd economia ├«ncepe s─â-╚Öi revin─â ╚Öi s─â creasc─â. Acum ÔÇ×impozitele vor trebui s─â ajung─â la nivelul dinainte sau s─â creasc─â, pentru a pre├«nt├«mpina excesul speculativ, ╚Öi ├«n cazuri extreme, presiunea infla╚Ťionist─â a cererii asupra pie╚ŤeiÔÇť (op. cit., pp. 41-42). Recomand─ârile lui Galbraith pentru realizarea unei economii s─ân─âtoase fac parte din ceea ce am putea numi obligativitatea practic─ârii unor politici economice anticiclice prin folosin╚Ťa, atunci c├«nd este nevoie, a deciziei guvernamentale. ├Än final, Galbraith subliniaz─â: ÔÇ×Societatea perfect─â trebuie s─â combat─â crizele, recesiunea sau stagnarea ce afecteaz─â economia de pia╚Ť─â modern─â. Dar va trebui s─â se confrunte ╚Öi cu problema ocup─ârii for╚Ťei de munc─â, a infla╚Ťiei ╚Öi a op╚Ťiunii bine disimulate a unora, destul de mul╚Ťi de altfel, pentru stagnare economic─âÔÇť (op. cit., p. 43). 

Dorel Dumitru Chiri╚Ťescu este profesor de economie la Universitatea ÔÇ×Constantin Br├óncu┼čiÔÇť din T├«rgu Jiu. Cea mai recent─â carte a sa este Pe patul lui Procust ÔÇô Reflec╚Ťii despre construc╚Ťia social─â postdecembrist─â, Editura Institutul European, 2018.

ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Aix-les-Bains și tinerii francezi de 70 de ani (II)
Dar poate c─â mai mult dec├«t plimbarea ├«n sine conta acel ÔÇ×├«mpreun─âÔÇŁ.
p 19 jpg
Cultul virginit─â╚Ťii
Ideea c─â virginitatea fizic─â atest─â puritatea ╚Öi inocen╚Ťa dep─â╚Öe╚Öte grani╚Ťele religioase, devenind un construct social ╚Öi ipocrit prin care unei femei i se anuleaz─â calit─â╚Ťile morale ├«n favoarea celor fizice, ajung├«nd s─â fie pre╚Ťuit─â mai degrab─â integritatea trupului dec├«t mintea ╚Öi sufletul.
p 20 San Filippo Neri WC jpg
Despre creștinism și veselie
Multe dintre textele clasice ale cre╚Ötinismului dovedesc o rela╚Ťie ├«ncordat─â pe care Sfin╚Ťii P─ârin╚Ťi o ├«ntre╚Ťineau cu r├«sul.
ÔÇ×Voi cine spune┼úi c─â s├«nt?ÔÇť O┬ápledoarie jpeg
Migdalul lui Origen
Editat, tradus, redescoperit ├«n bog─â╚Ťia ╚Öi autenticitatea sa ├«n ultimul secol, Origen revine de fiecare dat─â ├«n aten╚Ťia cititorilor cu o ├«nnoit─â putere de atrac╚Ťie.
Zizi și neantul jpeg
Dacia roșie
Era o oază, într-o vreme în care lucrurile se degradau pe zi ce trecea: la cantina de acolo se putea mînca bine și ieftin, ba chiar și cumpărai una-alta pentru acasă, uneori.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
La Gala╚Ťi, o candidat─â a fost surprins─â ├«n timp ce ├«ncerca s─â fraudeze examenul de bacalaureat cu un pix-telefon. Avea 45 de ani ╚Öi era absolvent─â a unui liceu particular, la frecven┼ú─â redus─â.
41580801101 373a7ea5c2 c jpg
Oamenii fac orașele
Paradigmei moderniste de produc╚Ťie a noilor cartiere, Jacobs ├«i opune observa╚Ťia direct─â ╚Öi studiul la firul ierbii, sau la bordura trotuarului, a vie╚Ťii urbane.
Zizi și neantul jpeg
Ro╚Ťi ╚Öi vremuri
Trebuia s─â m─ân├«nci nu ╚Ötiu c├«╚Ťi ani numai iaurt ╚Öi s─â economise╚Öti, s─â pui bani la CEC ca s─â-╚Ťi po╚Ťi cump─âra o Dacie.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Aix-Les-Bains și tinerii francezi de 70 de ani (I)
├Än Aix zilele de var─â se mi╚Öc─â ├«n ritm de melc, par nesf├«r╚Öite, exact ca acelea din vacan╚Ťele copil─âriei.
E cool să postești jpeg
Tastatura sau creionul?
Este un avantaj real acest transfer al informa╚Ťiilor direct pe dispozitivele elevilor?
p 20 WC jpg
Religiile manevrate de dictatori
Sîntem înconjuraţi de spaţii unde religia e folosită în beneficiul unor regimuri antiliberale: Rusia lui Putin, Turcia lui Erdogan, Ungaria lui Orbán.
Theodor Pallady jpeg
Discretul eroism al modera╚Ťiei
Nu prea cunoaștem opera românilor americani, iar numele care circulă simultan în cele două culturi provin cu precădere din zona umanistică.
p 23 Lea Rasovszky, Bubblegun of Sweet Surrender (Soft War) I  Codre jpg
p 24 A  Damian jpg
Cu ochii-n 3,14
Dup─â ce, cu o s─âpt─âm├«n─â ├«n urm─â, doi lei au ├«ncercat zadarnic s─â evadeze din gr─âdina zoologic─â din R─âd─âu╚Ťi, un ╚Öarpe mai norocos a p─âtruns ├«n Spitalul Or─â╚Öenesc din Bal╚Ö.
Zizi și neantul jpeg
Mare, pofte, necuprins
Tocmai ─âsta era hazul vacan╚Ťei: ├«mpletirea ciudat─â de pofte concrete ╚Öi vis─âri abstracte. Figurau, cu toatele, ├«ntr-un meniu pestri╚Ť ╚Öi cu preten╚Ťii.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Vacan╚Ťe de alt─âdat─â
Nu pot vedea mai multe, însă sînt convinsă că au și bomboane străine sau ciocolată, poate că au și gume cu surprize.
E cool să postești jpeg
S-o fi sup─ârat pe mine?
Ca s─â nu ÔÇ×supereÔÇŁ aceast─â societate, foarte multe femei ajung s─â fie prizoniere ale unor prejudec─â╚Ťi pe care ╚Öi le autoinduc, perpetu├«ndu-le, uit├«nd de cele mai multe ori de ele ├«nsele.
p 20 Sf  Augustin WC jpg
De ce scandalizează creștinismul?
Scandalul creștinismului stă așadar în neverosimilul lui. Însuși Dumnezeu vorbește, dar nu o face ca un stăpîn.
setea de absolut convorbiri cu christian chabanis jpg
Setea de absolut
Atunci c├«nd am ├«ntrev─âzut c├«teva adev─âruri esen╚Ťiale este dureros s─â sim╚Ťim c─â, ├«n m─âsura ├«n care vrem s─â le comunic─âm oamenilor, ele cap─ât─â limitele noastre, impurit─â╚Ťile noastre, degrad├«ndu-se ├«n func╚Ťie de acest aliaj.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
O femeie din Bucure╚Öti a fost pus─â sub control judiciar, fiind b─ânuit─â de s─âv├«r╚Öirea infrac╚Ťiunii de ├«n╚Öel─âciune prin vr─âjitorie.
Edgar Allan Poe, circa 1849, restored, squared off jpg
Prăbușirea casei Usher
Una dintre cele mai emo╚Ťionante descrieri de arhitectur─â din literatura universal─â este tabloul creionat de Edgar Allan Poe ├«n debutul nuvelei ÔÇ×Pr─âbu╚Öirea casei UsherÔÇŁ.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Cum e s─â pleci ├«n vacan╚Ť─â bolnav ╚Öi complet epuizat
N-am mai fost ├«ntr-o vacan╚Ť─â par╚Ťial din cauza pandemiei, ├«ns─â mai mult din cauza faptului c─â nu mi-am mai permis o vacan╚Ť─â.
p 20 Ierusalim, Muntele Templului WC jpg
Loc disputat
De cur├«nd, la Ierusalim au izbucnit din nou ÔÇô dar c├«nd au ├«ncetat? ÔÇô tensiunile pe esplanada Cupolei St├«ncii.
Theodor Pallady jpeg
Scurtă oprire în biblioteca perfectă
Cel mai adesea afli despre autorii de c─âr╚Ťi din c─âr╚Ťile altor autori: circula╚Ťia bibliografic─â prin notele de subsol asigur─â ventila╚Ťia academic─â din care se compune tradi╚Ťia intelectual─â a oric─ârei societ─â╚Ťi moderne.

Adevarul.ro

image
Mu┼čc─âtura de viper─â: ce nu ai voie s─â faci dac─â e┼čti mu┼čcat de acest ┼čarpe veninos
Mu┼čc─âtura de viper─â poate fi grav─â, ajung├óndu-se la deces ├«n lipsa interven┼úiei prompte. Speciali┼čtii explic─â ce trebuie f─âcut ┼či, mai ales, ce nu trebuie f─âcut ├«ntr-o astfel de situa┼úie. Sunt, de asemenea, m─âsuri de preven┼úie ┼či informa┼úii pe care orice amator de drume┼úii ar trebui s─â le cunoasc─â.
image
Un b─ârbat care ┼či-a ├«n┼čelat so┼úia a fost obligat de judec─âtori s─â-i achite desp─âgubiri de 20.000 euro
Un b─ârbat care ┼či-a ├«n┼čelat so┼úia ┼či a l─âsat-o f─âr─â avere a fost obligat de instan┼ú─â s─â-i pl─âteasc─â daune morale ┼či compensatorii ├«n valoare total─â de 20.000 euro.
image
P─â┼úania nea┼čteptat─â a unei rom├ónce ├«n Grecia. ÔÇ×Asta cu seriozitatea ┼či amabilitatea grecilor e doar un mitÔÇŁ
O rom├ónc─â spera s─â petreac─â un concediu de vis ├«n Grecia, iar pentru asta ┼či-a rezervat din timp camere la un hotel de patru stele. Ajuns─â acolo, turista a avut o surpriz─â nepl─âcut─â.

HIstoria.ro

image
Nașterea Partidului Țărănesc, în tranșeele de la Mărășești
├Än Primul R─âzboi Mondial, Mihalache se ├«nscrie voluntar ca ofi┼úer ├«n rezerv─â ╚Öi se remarc─â prin curaj ╚Öi prin vitejie peste tot, dar mai cu seam─â la M─âr─â╚Öe╚Öti. Regele Ferdinand ├«nsu╚Öi ├«i prinde ├«n piept ordinul ÔÇ×Mihai ViteazulÔÇť pentru faptele sale de eroism.
image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×poate c─â...ÔÇŁ. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, c─â ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ (sunte┼úi liberi s─â completa┼úi Dumneavoastr─â aici), soarta Rom├óniei ar fi fost alta, mai bun─â sau mai rea. Cert este c─â ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 ╚Öi deciziile conduc─âtorilor rom├óni luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar ╚Öi pe termen lung.
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenit─â simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848 din ╚Üara Rom├óneasc─â
ÔÇ×Rom├ónia revolu╚Ťionar─âÔÇŁ, crea╚Ťia pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale rom├ónilor, simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848. Rom├ónca surprins─â ├«n tabloul care a f─âcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaic─â pe nume Mary Grant.