Starea de sănătate a economiei

Publicat în Dilema Veche nr. 807 din 8-14 august 2019
Starea de sănătate a economiei jpeg

– din perspectiva „societății perfecte“ a lui John Kenneth Galbraith –

Am asistat, în ultimii ani, la afirmarea în toată splendoarea sa a populismului în economie, dar și în ansamblul societății românești. Reperele pe care ne-am bazat în ultimele decenii au fost negate și s-a intrat în zodia lui „totul este posibil“. În ceea ce privește partidul cel mai puternic aflat la guvernare, discursul politic a luat-o razna, pe fondul confiscării acestuia de către un grup infracțional. Totul a fost un fel de lecție despre cum, pe fondul unei anomii sociale, democrația își creează posibilitățile autodistrugerii. Cele mai periculoase efecte au fost îndepărtarea de statul de drept, de ceea ce înseamnă Europa și europenismul, dar și pierderea echilibrelor economice. Într-o perioadă foarte scurtă de timp, părea că ne îndreptăm cu viteză către un zid. Pericolul nu este nici acum trecut, chiar dacă actorii principali sînt deja în pușcărie sau se îndreaptă într-acolo pentru infracțiuni de drept comun. De ce nu este trecut pericolul? Pentru că fondul social românesc, cel care a permis asemenea derapaje, nu a fost schimbat, existînd în continuare pericolul ca ștafeta să fie preluată din mers de către alți indivizi, mai mult sau mai puțin flaușați. Tocmai de aceea nu despre persoane dorim a discuta, ci despre o stare de lucruri.

Nu există democrație fără prosperitate. Or, România am putea spune că este o țară cu mari probleme de consolidare a democrației, dacă în anul 2016 cinci milioane de oameni sînt considerați, după datele INS și după standardele europene, ca fiind săraci. Sărăcia naște întrebări și nu găsește răspunsuri. Tot ea relansează ideea, profund înrădăcinată în mentalul românesc, conform căreia țara are nevoie de un salvator pentru a renaște. Pe acest fond, oricine se poate erija în acest rol. El știe că este așteptat și nu va ezita să se manifeste ca atare. Pentru că știu că se pot bucura de simpatie electorală, tot felul de indivizi sau gospodine din politica noastră se poartă ca niște salvatori ai patriei. Chiar dacă în ochii unui om rațional pot părea penibili și chiar așa sînt, există multă iraționalitate într-o lume românească săracă și umilită. Un om sărac este un om sărac. Preocupările sale se situează la nivelul asigurării celor de bază, adică a hranei, hainelor și a unui acoperiș deasupra capului. Nu există, pentru acești oameni, timp pentru rafinamente doctrinare sau teoretice. Ei trăiesc zilnic sub presiunea judecăților și acțiunilor practice, fără nici un fel de orizont. Pentru ei, Europa și democrația sînt cuvinte fără sens. Viața lor stă sub spectrul lipsurilor și primitivismului. De aceea îl votează, fără rezerve, pe salvatorul cel flaușat. Acesta este cel care le promite că „le dă“. „A da“ și „a primi“ sînt verbele cel mai des folosite în politica noastră și în campaniile electorale de la noi.

Spunem toate acestea pentru a ajunge în miezul dezbaterii noastre. Economiștii au fost preocupați de aceaste probleme și au dat soluții după care lumea civilizată se conduce și reușește să realizeze, prin reducerea sărăciei, un optim în interiorul societăților respective. Pentru că, fără acest optim, pericolul destabilizării rămîne unul permanent. John Kenneth Galbraith este unul dintre acești economiști. Chiar dacă titlul uneia dintre cărțile sale este Societatea perfectă, autorul vorbește despre o lume dezirabilă și posibilă căreia îi dă chiar și reperele, pașii de realizare. Economistul american despre care discutăm a fost consilierul pe probleme economice al președintelui american John F. Kennedy. În limba română i-au fost traduse lucrările Economics and Public Purpose, sub titlul Știința economică și interesul public, Editura Politică, București, 1982, și Societatea perfectă, Editura Eurosong&Book, București, 1997. Ultima este o lucrare despre cum ar trebui să arate o organizare socială ideală. De fapt, marea contribuție a autorului este aceea că aduce aproape de cititor o lume realizabilă, ascunsă sub acest pretext, al idealității. Temele lucrării sale sînt numeroase, cuprinzînd reflecții despre principiile unei economii sănătoase, inflație, deficit,distribuirea veniturilor și a puteri, rolul decisiv al educației, mediu, migrație, autonomia puterii militare, birocrație, politica externă. Galbraith crede că „Scopul evident al unei economii sănătoase este de a produce bunuri, de a oferi în mod efectiv servicii și de a distribui veniturile rezultate de aici într-o manieră acceptabilă din punct de vedere economic“ (John Kenneth Galbraith, Societatea perfectă, Editura Eurosong&Book, București, 1997, p. 21). Ar trebui să fim mai atenți la principiul repartiției acceptabile în interiorul societății a ceea ce oamenii produc. Acceptabilitatea ni se pare esențială pentru realizarea liniștii sociale și a unei cooperări și solidarități sociale. Așa cum spuneam, prosperitatea este cea mai puternică armă pe care un stat poate s-o folosească pentru a-și apăra ordinea socială liberă și deschisă. Acesta este secretul. Sărăcia provoacă haos, dezordine, inegalitate și instabilitate.

Preocuparea lui Galbraith pentru o societate perfectă, pentru o lume ideală, pleacă de la principiul că toți oamenii trebuie să muncească: „Nu există argumente serioase care să contrazică principiile de bază ale economiei unei societăți perfecte. Așa cum am spus în repetate rînduri, trebuie ca toți membrii societății să aibă posibilitatea de a munci“ (op. cit., p. 36). Iată cum autorul pune în prim-plan combaterea șomajului și nu a inflației, într-o posibilă alegere între cele două „rele“. Principala caracteristică a unei economii sănătoase, în viziunea autorului despre care vorbim, o reprezintă păstrarea unei stabilități a puterii de cumpărare, suficientă pentru a încuraja capacitatea de producție disponibilă și de a realiza ocuparea întregii forțe de muncă disponibile. Este vorba despre menținerea cererii agregate la un nivel care să asigure o dezvoltare economică stabilă, prin ocuparea deplină a forței de muncă. O altă caracteristică a unei economii sănătoase o reprezintă acceptarea de către decidenți a tendinței sistemului economic spre o evoluție ciclică. Acceptarea unei legi fundamentale a dezvoltării economice nu înseamnă însă că nu vom lupta pentru aplatizarea acestei ciclicități, astfel încît efectele negative să fie cît mai reduse. Pentru asta Galbraith recomandă: „O mai bună înțelegere a fenomenului (de ciclicitate economică, n.n.) și un sistem adecvat de reglementări ar putea probabil ajuta la controlarea «boom-lui», dar din punct de vedere practic, atenția trebuie îndreptată spre atenuarea sărăciei, privațiunilor și mai ales a șomajului ce rezultă din această instabilitate ciclică, proprie vieții economice“ (op. cit., p. 37). Cu alte cuvinte, decidentul acceptă ciclul economic, dar trebuie să vegheze ca efectele negative ale acestuia să fie pe cît posibil combătute, iar șomajul este cel mai important dintre acestea.

O economie sănătoasă nu este aceea în care oamenii suferă privațiunile lipsei unui loc de muncă. O societate perfectă nu va permite entuziasmul maxim în perioadele de înflorire economică, după cum nu va permite privațiuni în momentele de recesiune economică. Alternanța acestor perioade trebuie avută în vedere și deciziile trebuie să fie mereu anticiclice. „O societate perfectă va trebui să prevadă în mod realist aceste perioade de privațiuni și să le evite asigurînd o creștere continuă a producției și a forței de muncă angajate“ (op. cit., p. 38). Economia trebuie mereu încurajată, chiar și în perioadele de criză, și autorul vorbește despre un set de măsuri care pot fi aplicate: scăderea impozitelor, scăderea ratei dobînzii, creșterea deficitului bugetar și încurajarea cererii guvernamentale. Cea mai importantă dintre aceste măsuri este obligația guvernului de a asigura locuri de muncă prin intermediul politicilor proprii. Iată ce spune Galbraith: „Dar singura măsură substanțială credibilă este ca guvernul să acționeze în spiritul creării de locuri de muncă pentru cei care, în lipsa acestora, sînt amenințați inevitabil cu șomajul. Pentru a face acest lucru, statul va trebui să se împrumute și să accepte realitatea unui deficit bugetar mai mare“ (op. cit., p. 41). O altă caracteristică a unei politici de realizare a unei economii sănătoase o reprezintă revenirea la disciplina bugetară atunci cînd economia începe să-și revină și să crească. Acum „impozitele vor trebui să ajungă la nivelul dinainte sau să crească, pentru a preîntîmpina excesul speculativ, și în cazuri extreme, presiunea inflaționistă a cererii asupra pieței“ (op. cit., pp. 41-42). Recomandările lui Galbraith pentru realizarea unei economii sănătoase fac parte din ceea ce am putea numi obligativitatea practicării unor politici economice anticiclice prin folosința, atunci cînd este nevoie, a deciziei guvernamentale. În final, Galbraith subliniază: „Societatea perfectă trebuie să combată crizele, recesiunea sau stagnarea ce afectează economia de piață modernă. Dar va trebui să se confrunte și cu problema ocupării forței de muncă, a inflației și a opțiunii bine disimulate a unora, destul de mulți de altfel, pentru stagnare economică“ (op. cit., p. 43). 

Dorel Dumitru Chirițescu este profesor de economie la Universitatea „Constantin Brâncuşi“ din Tîrgu Jiu. Cea mai recentă carte a sa este Pe patul lui Procust – Reflecții despre construcția socială postdecembristă, Editura Institutul European, 2018.

„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Aix-les-Bains și tinerii francezi de 70 de ani (II)
Dar poate că mai mult decît plimbarea în sine conta acel „împreună”.
p 19 jpg
Cultul virginității
Ideea că virginitatea fizică atestă puritatea și inocența depășește granițele religioase, devenind un construct social și ipocrit prin care unei femei i se anulează calitățile morale în favoarea celor fizice, ajungînd să fie prețuită mai degrabă integritatea trupului decît mintea și sufletul.
p 20 San Filippo Neri WC jpg
Despre creștinism și veselie
Multe dintre textele clasice ale creștinismului dovedesc o relație încordată pe care Sfinții Părinți o întrețineau cu rîsul.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Migdalul lui Origen
Editat, tradus, redescoperit în bogăția și autenticitatea sa în ultimul secol, Origen revine de fiecare dată în atenția cititorilor cu o înnoită putere de atracție.
Zizi și neantul jpeg
Dacia roșie
Era o oază, într-o vreme în care lucrurile se degradau pe zi ce trecea: la cantina de acolo se putea mînca bine și ieftin, ba chiar și cumpărai una-alta pentru acasă, uneori.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
La Galați, o candidată a fost surprinsă în timp ce încerca să fraudeze examenul de bacalaureat cu un pix-telefon. Avea 45 de ani și era absolventă a unui liceu particular, la frecvenţă redusă.
41580801101 373a7ea5c2 c jpg
Oamenii fac orașele
Paradigmei moderniste de producție a noilor cartiere, Jacobs îi opune observația directă și studiul la firul ierbii, sau la bordura trotuarului, a vieții urbane.
Zizi și neantul jpeg
Roți și vremuri
Trebuia să mănînci nu știu cîți ani numai iaurt și să economisești, să pui bani la CEC ca să-ți poți cumpăra o Dacie.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Aix-Les-Bains și tinerii francezi de 70 de ani (I)
În Aix zilele de vară se mișcă în ritm de melc, par nesfîrșite, exact ca acelea din vacanțele copilăriei.
E cool să postești jpeg
Tastatura sau creionul?
Este un avantaj real acest transfer al informațiilor direct pe dispozitivele elevilor?
p 20 WC jpg
Religiile manevrate de dictatori
Sîntem înconjuraţi de spaţii unde religia e folosită în beneficiul unor regimuri antiliberale: Rusia lui Putin, Turcia lui Erdogan, Ungaria lui Orbán.
Theodor Pallady jpeg
Discretul eroism al moderației
Nu prea cunoaștem opera românilor americani, iar numele care circulă simultan în cele două culturi provin cu precădere din zona umanistică.
p 23 Lea Rasovszky, Bubblegun of Sweet Surrender (Soft War) I  Codre jpg
„Războiul este doar «eu» și nici un pic «tu»” – artiștii și galeriile în timp de război
„Un fel de așteptare epuizantă la capătul căreia sperăm să fie pace.”
p 24 A  Damian jpg
Cu ochii-n 3,14
După ce, cu o săptămînă în urmă, doi lei au încercat zadarnic să evadeze din grădina zoologică din Rădăuți, un șarpe mai norocos a pătruns în Spitalul Orășenesc din Balș.
Zizi și neantul jpeg
Mare, pofte, necuprins
Tocmai ăsta era hazul vacanței: împletirea ciudată de pofte concrete și visări abstracte. Figurau, cu toatele, într-un meniu pestriț și cu pretenții.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Vacanțe de altădată
Nu pot vedea mai multe, însă sînt convinsă că au și bomboane străine sau ciocolată, poate că au și gume cu surprize.
E cool să postești jpeg
S-o fi supărat pe mine?
Ca să nu „supere” această societate, foarte multe femei ajung să fie prizoniere ale unor prejudecăți pe care și le autoinduc, perpetuîndu-le, uitînd de cele mai multe ori de ele însele.
p 20 Sf  Augustin WC jpg
De ce scandalizează creștinismul?
Scandalul creștinismului stă așadar în neverosimilul lui. Însuși Dumnezeu vorbește, dar nu o face ca un stăpîn.
setea de absolut convorbiri cu christian chabanis jpg
Setea de absolut
Atunci cînd am întrevăzut cîteva adevăruri esențiale este dureros să simțim că, în măsura în care vrem să le comunicăm oamenilor, ele capătă limitele noastre, impuritățile noastre, degradîndu-se în funcție de acest aliaj.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
O femeie din București a fost pusă sub control judiciar, fiind bănuită de săvîrșirea infracțiunii de înșelăciune prin vrăjitorie.
Edgar Allan Poe, circa 1849, restored, squared off jpg
Prăbușirea casei Usher
Una dintre cele mai emoționante descrieri de arhitectură din literatura universală este tabloul creionat de Edgar Allan Poe în debutul nuvelei „Prăbușirea casei Usher”.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cum e să pleci în vacanță bolnav și complet epuizat
N-am mai fost într-o vacanță parțial din cauza pandemiei, însă mai mult din cauza faptului că nu mi-am mai permis o vacanță.
p 20 Ierusalim, Muntele Templului WC jpg
Loc disputat
De curînd, la Ierusalim au izbucnit din nou – dar cînd au încetat? – tensiunile pe esplanada Cupolei Stîncii.
Theodor Pallady jpeg
Scurtă oprire în biblioteca perfectă
Cel mai adesea afli despre autorii de cărți din cărțile altor autori: circulația bibliografică prin notele de subsol asigură ventilația academică din care se compune tradiția intelectuală a oricărei societăți moderne.

Adevarul.ro

image
Muşcătura de viperă: ce nu ai voie să faci dacă eşti muşcat de acest şarpe veninos
Muşcătura de viperă poate fi gravă, ajungându-se la deces în lipsa intervenţiei prompte. Specialiştii explică ce trebuie făcut şi, mai ales, ce nu trebuie făcut într-o astfel de situaţie. Sunt, de asemenea, măsuri de prevenţie şi informaţii pe care orice amator de drumeţii ar trebui să le cunoască.
image
Un bărbat care şi-a înşelat soţia a fost obligat de judecători să-i achite despăgubiri de 20.000 euro
Un bărbat care şi-a înşelat soţia şi a lăsat-o fără avere a fost obligat de instanţă să-i plătească daune morale şi compensatorii în valoare totală de 20.000 euro.
image
Păţania neaşteptată a unei românce în Grecia. „Asta cu seriozitatea şi amabilitatea grecilor e doar un mit”
O româncă spera să petreacă un concediu de vis în Grecia, iar pentru asta şi-a rezervat din timp camere la un hotel de patru stele. Ajunsă acolo, turista a avut o surpriză neplăcută.

HIstoria.ro

image
Nașterea Partidului Țărănesc, în tranșeele de la Mărășești
În Primul Război Mondial, Mihalache se înscrie voluntar ca ofiţer în rezervă și se remarcă prin curaj și prin vitejie peste tot, dar mai cu seamă la Mărășești. Regele Ferdinand însuși îi prinde în piept ordinul „Mihai Viteazul“ pentru faptele sale de eroism.
image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele „dacă...” și „poate că...”. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, că „dacă...” (sunteţi liberi să completaţi Dumneavoastră aici), soarta României ar fi fost alta, mai bună sau mai rea. Cert este că ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 și deciziile conducătorilor români luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar și pe termen lung.
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenită simbol al Revoluției de la 1848 din Țara Românească
„România revoluționară”, creația pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale românilor, simbol al Revoluției de la 1848. Românca surprinsă în tabloul care a făcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaică pe nume Mary Grant.