Spionul imperial britanic, un proto-antropolog?

Anca ŞERBĂNUŢĂ
Publicat în Dilema Veche nr. 670 din 22-28 decembrie 2016
Spionul imperial britanic, un proto antropolog? jpeg

„Să fii francez înseamnă tocmai să iei în consideraţie altceva decît Franţa“, scria Witold Gombrowicz în Jurnalul său în 1957, în timp ce se găsea el însuşi „altundeva“, în exil în Argentina. Prea frumos spus ca să fie valabil numai pentru francezi. Nimic mai britanic, de exemplu, decît să te apleci cu interes asupra hărţilor pregătite în premieră de spionii/exploratorii/ambasadorii trimişi chiar de tine în cele mai neumblate colţuri ale lumii, cu daruri pentru magnaţii locali şi cu misiunea discretă de a cartografia geografia locurilor, dar şi de a înregistra înfăţişarea, caracterul şi obiceiurile popoarelor întîlnite. Poate mai britanic decît atît e să fii chiar spionul explorator, măsurînd întinderile Asiei Centrale îmbrăcat în haine locale, deghizat cu turban și mustaţă orientală, scriind de pe cocoaşele unei cămile păroase scrisori codate superiorilor şi avansînd, prin aventuri romaneşti, interesele metropolei. Amestecînd epicul şi politicul, spionii imperiali ai secolului al XIX-lea (nu doar britanici, ci şi ţarişti) au fost precursorii multora dintre ştiinţele sociale bazate pe munca de teren: arheologie, geografie umană, studii ale dezvoltării şi conflictului, şi, bineînţeles, antropologie. În didactica lor istorie a antropologiei, T. Hylland Eriksen şi F. Sivert Nielsen introduc termenul „proto-antropologie“ pentru a trece în revistă strămoşii disciplinei în filozofie şi în literatura de voiaj. Deşi îi menţionează pe cei mai cunoscuţi călători ai Europei pre-iluministe, Marco Polo sau Amerigo Vespucci, nu suflă un cuvînt despre super-spionii Marii Britanii victoriene, mai ales cei activi în Marele Joc dintre Anglia şi Rusia pentru Asia Centrală. E de înţeles că unii ar vrea să uite trecutul imperialist al antropologiei, considerat pe bună dreptate un instrument al dominaţiei coloniale.

Şi totuşi e greu de negat filiaţia antropologului modern din personaje fabuloase ca Richard Francis Burton (a cărui pagină Wikipedia îl prezintă ca explorator, geograf, traducător, scriitor, soldat, orientalist, cartograf, etnolog, spion, lingvist, poet, scrimer şi diplomat), Arthur Conolly sau Alexander Burnes, despre care merită să spunem cîteva cuvinte.

Burnes a fost un tînăr ofiţer britanic dăruit cu multe talente, curios şi curajos, şi mai ales impulsionat, aşa cum spune chiar el, de o „dorinţă arzîndă de a vedea ţări străine“, hrănită de lecturi din copilărie despre ţinuturile legendare ale Orientului. În 1831, autorităţile britanice de la Delhi îl trimit pe Burnes într-o misiune de cartografiere a văii Indusului şi de cădelniţare a şefilor locali, în general foarte prost dispuşi faţă de intenţiile britanicilor. Încununat cu succes, Burnes reia drumurile nordului Indiei către Afganistan şi mai departe, şi îşi înregistrează aventurile în savuroasa carte Călătorii în Bokhara, fiind o dare de seamă a drumului din India la Cabool, Tartaria şi Persia, bestseller din prima zi a publicării la Londra.

Stabilit la Kabul şi total cufundat în stilul de viaţă al localnicilor sau, în cuvintele lui, „lăsînd la o parte catrafusele inutile ale civilizaţiei, am aruncat hainele europene“, Burnes ajunge să cunoască societatea afgană de-a fir a păr, nu mai puţin decît un antropolog ca Malinowski pe trobriandezi, poate nici măcar cu mai puţină metodă. Tocmai de aceea se opune politicilor obtuze ale imperiului, fabricate de birocraţi grăbiţi, prost informaţi despre realităţile de pe teren şi orbiţi de competiţia pentru putere cu ţariştii (o istorie care se repetă în conflictele actuale, inclusiv în Afganistan, şi pe care mulţi antropologi actuali încearcă, precum Burnes, să o evite). În zadar. Administratorii coloniali nu l-au ascultat, şi s-au înfundat într-unul din cele mai dezastruoase războaie din secolul al XIX lea. Printre pierderile tragice ale britanicilor s-a numărat şi viaţa lui Burnes, hăcuit în reşedinţa lui de afganii furioşi care vedeau în el un pion al lorzilor mai mult decît se considera el însuşi.

Fiindcă, într-adevăr, ambiţia personală a lui Burnes depăşea rolul lui geopolitic. Se vedea un urmaş demn al lui Alexandru Macedon, cu care avea în comun, mai mult decît numele, traseul în inima Asiei şi mai ales avîntul către marele necunoscut, atît de propriu tinerilor. Cel mai prolific aventurier victorian, Richard Francis Burton, exprimă limpede această stare de spirit: „Printre cele mai mari bucurii în viaţa omului, zic eu, e plecarea într-o călătorie lungă în ţări îndepărtate… [Înaintea unei astfel de călătorii] sîngele curge cu circulaţia rapidă a copilăriei“. Burton e într-adevăr un copil teribil al Imperiului britanic: deghizat în pelerin, călătorește la Mecca, unde măsoară şi schiţează moscheea şi sanctuarul Qa’bah într-o vreme (1851) cînd accesul oricărui kafir în incinta sfîntă era pedepsit cu moartea, organizează expediţii pentru a descoperi izvoarele Nilului Alb sau, din nou deghizat, în negustor paştun de data asta, scrie un raport despre bordelurile homosexuale din Karachi, în Pakistanul de azi; mai tîrziu va scrie o carte despre biserica mormonilor din Salt ­Lake City. Am enumerat doar cîteva din isprăvile lui. Sursele nu se pun de acord cu numărul de limbi şi dialecte pe care le stăpînea, dar se aproximează că erau între 29 şi 40. Şi să menţionăm că, bun britanic, Burton admite că Anglia e ţara în care nu s-a simţit niciodată acasă.

Dar să dăm un exemplu şi din cealaltă parte. Ivan Vitkevici a fost nemesis-ul lui Alexander Burnes în anii tensionaţi dinaintea primului război anglo-afgan. Revoluţionar naţionalist polonez, la doar 14 ani Vitkevici e arestat de autorităţile ruse care ocupau Polonia şi „crescut“ apoi ca ofiţer în armata ţaristă. Talentat şi inteligent, devine primul jucător ţarist din Marele Joc. Personaj romantic şi neguros, Vitkevici nu e cu nimic mai prejos decît omologii lui britanici, la fel de bun cunoscător al limbilor şi tradiţiilor central-asiatice, umblînd deghizat în sfînt cerşetor. Din păcate, e în general mai puţin cunoscut. Se pare că s-a sinucis la Sankt Petersburg, probabil incapabil să-şi ierte trădarea faţă de Polonia natală.

Deghizat e cuvîntul-cheie aici, şi puntea de la spionul aventurier la antropolog. Aruncarea catrafuselor inutile ale civilizaţiei se numeşte, în disciplina academică, observaţie participativă şi e metoda principală a oricărei etnografii bine făcute. Aşadar, tineri ofiţeri în travesti, hrăniţi cu lecturi fantastice, caută „circulaţia rapidă a copilăriei“ şi emulează modelele marilor eroi călători ai Antichităţii. Tintin şi Indiana Jones, în registru mai soft, fac parte din aceeaşi lume încărcată electric cu visele adolescenţei. Gravitatea misiunilor de recunoaştere şi importanţa lor în afacerile imperiilor par în contrast ţipător cu motivaţia profund ludică a (s)pionilor din Marele Joc, dar asta nu e decît o iluzie (trebuie menţionat totuşi că cel puţin Burnes şi Burton sau Vitkevici nu au aderat mereu la obiectivele birocraţilor din capitale şi că au fost, în general, destul de greu de stăpînit, căci aveau personalităţi puternice şi o înţelegere prea complexă a culturilor întîlnite ca să fie docili administratori coloniali). Arthur Conolly, diplomat britanic contemporan cu Burnes şi altă victimă a fatalului război anglo-afgan, călătorea la rîndul lui în hanatele Asiei Centrale deghizat în negustor musulman, sub numele Ali Khan. Spre deosebire de versatilul Burnes, Conolly era un om „serios“, creştin devotat şi profund convins de misiunea civilizatoare a Imperiului Britanic. Însă tocmai în textul unde îşi exprimă punctul de vedere asupra rolului pe care trebuie să îl joace „prima naţiune creştină a lumii“, argumentînd în modul cel mai rezonabil şi umanitar prezenţa armatei coloniale în adîncurile Asiei, apare pentru prima dată termenul „Marele Joc“.

Gombrowicz e din nou relevant: pentru el, dincolo de toate măştile vîrstei adulte, starea secretă a omului e imaturitatea. De obicei, ne adaptăm diferitelor măşti sau „forme“ ca să păstrăm iluzia maturităţii. Dar unii oameni refuză măştile impuse din afară şi găsesc o sursă inepuizabilă de energie în imaturitate şi incompletudine („sînt o văpaie luminoasă care nu se focalizează“ se autocaracterizează Burton). De aici bucuria exaltată în ajunul călătoriilor lungi, uşurinţa cu care se descotorosesc de „catrafuse“, resimţite într-adevăr ca măşti, şi cu care se pierd şi se regăsesc în culturile cele mai diferite de a lor, pe care le întîmpină cu acea privire empatică atît de necesară unui spion şi antropolog bun.

Mai au visele adolescenţei legătură cu antropologia? Astăzi, ştiinţele sociale sînt instituţionalizate, limitate de exigenţele ariilor curriculare şi metodologiilor. Dar antropologia rămîne la bază o disciplină de teren, cu tot ce presupune el: neprevăzut, pericol, adesea contrazicerea teoriei şi de multe ori aventură. Şi, bineînţeles, cu ce presupune contactul cu populaţiile indigene mai mult sau mai puţin cunoscute, cu Celălalt: despărţirea sau distanţarea măcar pentru o vreme de identitatea propiei culturi. Ruşii numeau Marele Joc „Turnirul umbrelor“, umbrele fiind tocmai spionii care se întreceau în isteţime, curaj şi discreţie, înfăşuraţi în turbanele nesfîrşite ale musulmanilor ca în pelerina de poveste care te face nevăzut. Antropologul trebuie să fie şi el o umbră, să se şteargă în peisajul terenului şi să înregistreze discret ce se petrece în jur.

În acelaşi timp, antropologii continuă să joace un rol geopolitic, deşi opoziţia se face simţită încă de la configurarea disciplinei. În decembrie 1919, Franz Boas publică în The Nation o scrisoare prin care denunţă, fără să-i numească, patru antropologi care conduseseră activităţi de spionaj în America Centrală în timpul Primului Război Mondial. Unul din cei mai importanţi antropologi moderni, E.E. Evans-Pritchard, activ în ultimele decenii ale Imperiului Britanic în estul Africii, ilustrează războiul nervilor pe care antropologul onest din punct de vedere intelectual era nevoit să îl ducă cu autorităţile coloniale. În 1930, Evans-Pritchard e trimis de guvernul colonial al Sudanului în teritoriile populaţiei Nuer, războinici care dădeau mari bătăi de cap autorităţilor. Deşi produce cu ocazia asta o excelentă cercetare antropologică, Evans-Pritchard îşi strică definitiv relaţia cu administraţia colonială, care vedea în el un instrument al intereselor imperiului (şi interesele imperiului cereau, în general, oprimarea şi manipularea populaţiilor băştinaşe), aşa cum fuseseră ­Burnes sau Conolly sau Burton. Cu toate astea, practica rămîne în vigoare: CIA şi armata americană au folosit serviciile antropologilor în toate conflictele în care au fost implicate, inclusiv actualul război din Afganistan, continuarea Marelui Joc. Din păcate, se pare că nu au mai găsit personaje atît de înzestrate ca Burnes, Burton sau Vitkevici. Dar antropologii spioni sînt o minoritate. Astăzi, antropologul e, în general, un cadru universitar care îşi pune adesea cunoştinţele în slujba dezvoltării durabile a comunităţilor studiate. Şi totuşi, putem crede că de fiecare dată cînd îşi face bagajul ca să plece pe teren, fiecare antropolog redevine tînărul curios, îndrăgostit de diferit şi necunoscut şi gata să se joace de-a Celălalt în modul cel mai serios. 

Anca Șerbănuță este antropolog.

Foto: Richard Francis Burton, wikimedia commons

alegem ceea ce ne place sau ceea ce am invatat sa ne placa jpg
Alegem ceea ce ne place sau ceea ce am invatat sa ne placa?
Există obiecte pe care avem impresia că le cunoaștem înainte de a le fi atins vreodată. Le recunoaștem forma, le anticipăm greutatea, le atribuim o istorie și, uneori, chiar o personalitate.
imagine principala jpg
Dilema pariurilor sportive - noroc sau cunoaștere?
Cât de mult putem anticipa un rezultat sportiv și unde începe, de fapt, hazardul?
poate o vedeta sa parieze online fara sa fie recunoscuta jpg
Poate o vedetă să parieze online fără să fie recunoscută?
Pentru vedetele din România, telefoanele fanilor fac parte din viața de zi cu zi. O plimbare prin mall ajunge pe Instagram, o cină la restaurant devine subiect pentru site-urile mondene, iar o vizită într-o agenție stradală poate apărea pe rețelele sociale înainte de fluierul final
dilemaveche winner jpg
Fascinația lucrurilor gratuite: de ce o ofertă ne poate schimba decizia de cumpărare
Un produs oferit cadou, transportul gratuit sau o lună de abonament fără costuri pot influența rapid decizia unui consumator.
dilemaveche 888 jpg
Norocul, între superstiție și probabilitate: de ce continuăm să credem în numere norocoase
Unii oameni evită numărul 13, alții aleg mereu cifra 7 sau consideră anumite date favorabile pentru decizii importante. Credința în numere norocoase există în numeroase culturi și continuă să influențeze comportamentul oamenilor, chiar și într-o societate în care matematica și statistica sunt...
historia(1) jpg
Între ecrane și conversație: locul șemineului în ritualurile unei seri acasă
Într-o seară obișnuită, sufrageria poate găzdui mai multe lumi care nu se întâlnesc. Cineva urmărește un film, altcineva răspunde la mesaje, iar o a treia persoană caută, fără prea mult succes, începutul unei conversații. Nimeni nu este neapărat nepoliticos.
imagine principala png
Tehnici tradiționale de prelucrare a lemnului, redescoperite la Festivalul internațional DRANICA din Sighetu Marmației
Dacă întrebi un meșter care lucrează cu lemnul cum alegi un arbore bun pentru șindrilă, fii pregătit să ai timp să îl asculți. Vei auzi o poveste întreagă. Îți va spune pe ce versant a crescut, în ce perioadă a fost tăiat, ce vârstă avea, de ce l-a ales și așa mai departe.
imagine principala jpg
Divertismentul digital după 2030: cum ar putea evolua platformele online în următorii ani
Ținând cont de viteza spectaculoasă de evoluție a tehnologiei, cu impact direct asupra divertismentului digital, a anticipa cum va arăta acest sector peste mai mulți ani este o provocare deloc simplă chiar și pentru specialiștii din industria de entertainment.
e1940afd872dd2b58aab38a6da3183985c jpg
Hygge în stil românesc: 7 idei pentru o casă caldă și primitoare toamna
Toamna se întunecă mai devreme, temperaturile scad și petreci tot mai mult timp acasă. E momentul perfect să transformi livingul, dormitorul sau bucătăria în locuri în care chiar îți face plăcere să stai. Și nu ai nevoie de renovări sau de un buget mare
WhatsApp Image 2026 10 15 at 10 37 29 (1) jpeg
De ce merită să-ți traduci cartea într-o altă limbă
Să scrii o carte durează luni sau ani. Să o publici presupune alte câteva etape, de la editare și corectură până la copertă, tipar sau distribuție. După toate acestea, traducerea poate părea un lux pe care îl lași pentru mai târziu.
1790680973 KE7j jpg
Cultura organizațională se vede și în mobilierul de conducere
Se vede cultura organizațională și în mobilierul de conducere sau e doar o chestiune de gust? Data viitoare când intri într-o companie, fă un exercițiu simplu: uită-te la scaune.
spatiu de lucru jpg
Ordinea materială ca formă de gândire: despre organizarea spațiilor de lucru
Există încăperi în care lucrurile par așezate fără o regulă și totuși cineva știe imediat unde să găsească orice obiect. Există și spații impecabile în care fiecare căutare începe cu o întrebare. Între aceste două situații se află o diferență care nu ține doar de estetică.
pexels artbovich 6980564 jpg
Bucătăria modulară, pas cu pas: cum o compui fără să greșești
O bucătărie modulară se compune ca un joc de cuburi: alegi modulele, le așezi unul lângă altul și obții exact frontul care îți trebuie.
GettyImages 1311472388 jpg
De la economii la finanțare: rolul contului bancar în accesarea creditelor
Drumul de la economisire la finanțare nu începe în momentul în care completezi o cerere de credit.
Dilemaveche ro jpg
Accesul la produse financiare se mută online: cont bancar, credite și carduri
Accesul la produse financiare se mută tot mai mult din sucursale în aplicații și platforme web.
sos bolognese png
De ce sosul bolognese nu se face niciodată în grabă și de ce merită așteptarea
Un ragù bolognese bun nu se construiește din grabă, ci din timp, tehnică și echilibru. De la sofrito până la rolul vinului și al laptelui, diferența dintre o simplă pastă cu sos de carne și un bolognese autentic stă în felul în care fiecare ingredient este tratat.
GettyImages 1281297414 jpg
Vacanțele din septembrie: cum plătești inteligent în țară și în străinătate
Plata inteligentă în vacanțele din septembrie presupune utilizarea instrumentelor bancare digitale pentru a evita comisioanele nefavorabile de schimb valutar, taxele neprevăzute la ATM și riscurile de securitate asociate numerarului
Dilemaveche ro jpg
Bankingul viitorului: cont online, credit și card de credit în câteva clickuri
Îți amintești vremurile în care deschiderea unui cont bancar înseamnă o dimineață întreagă pierdută la ghișeu, cu rând, cu formulare completate de mână și cu o programare stabilită cu două săptămâni în avans?
Articol Dilema jpg
Cum te ajută aplicațiile bancare să gestionezi mai bine cheltuielile din sezonul de toamnă
Aplicațiile bancare pot ajuta la gestionarea cheltuielilor de toamnă prin trei tipuri de funcții: urmărirea tranzacțiilor, organizarea banilor pe obiective și controlul plăților.
DilemaVeche (1) (1) jpg
De ce ne exfoliem atât? Scurtă istorie a obsesiei moderne pentru pielea „perfectă”
Într-o cultură care asociază tinerețea cu vitalitatea și frumusețea, apariția semnelor îmbătrânirii poate fi percepută negativ. Suntem evaluați, adesea fără să vrem, și prin felul în care arătăm, iar îngrijirea pielii a devenit pentru mulți un mod de a recâștiga senzația de ....
dilemaveche ro 258 0 jpg
A îmbătrâni nu este un diagnostic. Când schimbările de după 65 de ani merită evaluate medical
Există o formulă pe care o folosim cu o ușurință surprinzătoare atunci când vorbim despre părinții sau bunicii noștri: „E de la vârstă.”
inkstar 04 jpg
După un piercing, primele zile contează: ce merită să clarifici cu salonul despre îngrijirea de bază
Primele zile după un piercing sunt mai ușor de gestionat atunci când pleci din salon cu instrucțiuni clare, potrivite zonei în care a fost făcut și bijuteriei folosite.
1786610560 SAWn jpg
Blender Philips pentru smoothie-uri, supe și sosuri: ghid pentru rezultate constante
Îți place să începi dimineața cu un smoothie cremos, să mănânci la prânz o supă fină și să completezi cina cu un sos făcut în casă? Cu un blender potrivit, pregătești toate aceste lucruri rapid, fără complicații și fără să umpli bucătăria de vase.
Greseli pe care le faci cand alegi un fiset metalic pentru birou jpg
Greșeli pe care le faci când alegi un fișet metalic pentru birou
Amenajarea unui birou eficient înseamnă mai mult decât alegerea unui mobilier cu un design plăcut.

Parteneri

image png
jeff bezos gettyimages jpg
Mărturia lui Jeff Bezos despre alegerea lui Robert Pattinson pentru rolul lui James Bond. „În probe era atât de evident că el e 007”
Jeff Bezos a dezvăluit că a participat activ la procesul de selecție a actorului care îl va interpreta pe James Bond în următorul film al francizei.
image png
„Ne reproşăm locul unde suntem, merităm!”. Daniel Bîrligea, transparent despre discuția cu Hagi din vestiar
România a încheiat această campanie de Liga Națiunilor cu un nou eșec în duelul cu Bosnia.
gemenele kessler profimedia (2) jpg
Surorile Kessler au lăsat o scrisoare înainte să moară împreună. De ce au ales sinuciderea asistată
Ce scrie în scrisoarea lăsată de surorile Kessler înainte de moarte. Alice și Ellen au dezvăluit motivul pentru care au ales să plece la ceruri împreună
image png
Telefonul a sunat înainte să se simtă cutremurul. Explicația din spatele avertizării Google
Cutremurul cu magnitudinea de 5,7 produs miercuri, 18 noiembrie 2026, în zona seismică Vrancea a fost precedat, pentru unii utilizatori de telefoane Android, de notificări și alarme sonore puternice.
banner Adriana Trandafir
Adriana Trandafir, dezvăluiri emoționante despre familie și rolul de bunică: „Poate nu am fost cea mai bună soție sau noră”. Ce dorință are actrița în privința fiicei sale, Maria Speranța
La 70 de ani, Adriana Trandafir privește cu recunoștință spre tot ceea ce a construit, atât pe scenă, cât și în viața personală. Îndrăgita actriță a vorbit deschis despre sacrificiile pe care le-a făcut de-a lungul carierei.
Colaj de vedete și seism edit seismic png
„Doamne, maică!” Cum au reacționat vedetele după cutremurul care a zguduit România
Cutremurul care a zguduit România în noaptea de 18 noiembrie i-a trezit din somn și pe mulți dintre cei cunoscuți din showbiz. Seismul a fost resimțit inclusiv în București, iar vedetele nu au întârziat să povestească pe rețelele de socializare cum au trecut prin momentele respective
targuri de craciun jpg
Când se deschid târgurile de Crăciun din București. Programul pe 2026 pentru fiecare dintre ele
Când se deschid târgurile de Crăciun din București în 2026. Datele pe care trebuie să le știe toți cei care vor să intre în atmosfera sărbătorilor
Jared Kushner, Kirill Dmitriev și Steve Witkoff FOTO X @WeReporter jfif
SUA insistă ca regulile NATO și desfășurarea trupelor în Europa să fie discutate în cadrul negocierile de pace privind Ucraina
Emisarii americani încearcă să obțină un acord privind armamentul și dislocarea forțelor militare pe continent. Europenii se tem că negocierile ar putea duce la concesii în materie de securitate, în beneficiul Rusiei.