Responsabilizarea colectiv─â. ├Äntre votul cet─â┼úeanului ┼či rechizitoriul procurorului (I)

Publicat în Dilema Veche nr. 690 din 11-17 mai 2017
Responsabilizarea colectiv─â  ├Äntre votul cet─â┼úeanului ┼či rechizitoriul procurorului (I) jpeg

Leg─âtura dintre infrac┼úiunile de corup┼úie ┼či oligarhia politic─â se desf─â┼čoar─â ├«n dublu sens: de la corup┼úie se ajunge la oligarhie ┼či invers. Un specific al circularit─â┼úii este c─â finalitatea ├«┼či con┼úine propriul ├«nceput sau, cum se spune ├«n logic─â, premisele con┼úin concluzia. De aici rezult─â c─â, pe m─âsur─â ce se frecventeaz─â aceast─â rela┼úie, pe at├«t ea se consolideaz─â, astfel c─â nu e suficient s─â ÔÇ×lucreziÔÇť asupra corup┼úiei pentru a sl─âbi oligarhia, f─âr─â ca oligarhia s─â fie avut─â ├«n vedere pentru sl─âbirea corup┼úiei. De ce este important ca oligarhia s─â nu fie analizat─â f─âr─â corup┼úie, iar corup┼úia f─âr─â oligarhie? Nu doar din perspectiva str├«nsei interdependen┼úe, ci ┼či din ra┼úiuni de eficien┼ú─â: c├«nd doar una e sl─âbit─â, cealalt─â ├«i asigur─â resurse de supravie┼úuire.

Instrumentele s├«nt diferite, iar legitimitatea ┼či eficien┼úa acestora ┼úin de tipul r─âspunderii angajate. Astfel, oligarhia angajeaz─â o r─âspundere politic─â, sanc┼úiunea fiind de natur─â electoral─â, iar corup┼úia angajeaz─â o r─âspundere juridic─â, sanc┼úiunea fiind de natur─â penal─â (privativ─â de libertate). Practic, instrumentele legitime ┼či cele mai eficiente pentru a sparge acest cerc vicios al oligarhiei ┼či al corup┼úiei, care se consolideaz─â ┼či se autoreproduc, s├«nt alegerile politice pentru Parlament ┼či pentru institu┼úiile locale (primarul ┼či consiliul local, pre┼čedintele consiliului jude┼úean ┼či consiliul jude┼úean), pe de o parte, ┼či Parchetul General prin structura specializat─â ÔÇô Direc┼úia Na┼úional─â Anticorup┼úie ÔÇô, pe de alt─â parte. Cu alte cuvinte, contraponderea moral─â ┼či legal─â la tandemul oligarhie-corup┼úie este tandemul cet─â┼úeni cu drept de vot (corpul electoral) ┼či procurori. De la votul cet─â┼úeanului ┼či de la rechizitoriul procurorului ├«ncepe drumul laborios al vie┼úii democratice.

Am propus anterior acestui articol un argument pentru felul ├«n care oligarhia se na┼čte din corup┼úie. ├Än esen┼ú─â, puterea ┼či avu┼úia de┼úinute de cei pu┼úini, dou─â atribute definitorii ale oligarhiei, s├«nt ob┼úinute prin faptele de corup┼úie. S├«nt pu┼úini ├«ntruc├«t corup┼úia, ├«n sensul legii penale, reprezint─â o practic─â specific─â func┼úionarilor publici (adic─â a persoanelor angajate ├«n realizarea prerogativelor de putere public─â ÔÇô administrative, legislative ┼či judec─âtore┼čti, propriu-zis ┼či asimilate), iar puterea de┼úinut─â de ei reprezint─â nu un temei pentru realizarea serviciilor publice, ci o surs─â de ├«mbog─â┼úire privat─â. ├Än r├«ndurile de fa┼ú─â, doresc s─â propun un argument complementar care s─â dovedeasc─â calea invers─â: cum oligarhia genereaz─â la r├«ndul ei corup┼úie, faptele de corup┼úie fiind un mijloc de conservare ┼či multiplicare a oligarhiei.

Din motive de spa┼úiu, m─ârginesc explorarea parcursului dinspre oligarhie spre corup┼úie la sesizarea imposibilit─â┼úii de a angaja r─âspunderea politic─â ┼či ineficien┼úa sanc┼úiunii de tip electoral ├«n cazul institu┼úiei parlamentare. Aceasta ├«nseamn─â c─â exclud orice discu┼úie asupra consiliilor locale ┼či jude┼úene, ├«ns─â ra┼úionamentul este perfect valabil ┼či pentru acestea, esen┼úa institu┼úiilor fiind asem─ân─âtoare. Desigur, nu doar absenteismul cet─â┼úenilor cu drept de vot ├«n ziua alegerilor este lucrul care trebuie s─â fie avut ├«n vedere. Aici ar fi multe de spus, ├«ns─â nimeni nu cred c─â poate ocoli eviden┼úa zdrobitoare a ultimilor trei ani: diferen┼úa de participare ├«ntre alegerile preziden┼úiale din 2014, mai ales ├«n turul secund, ┼či alegerile parlamentare din 2016. Pe c├«t de mare a fost prezen┼úa la vot ├«n ziua de 16 noiembrie 2014 (64% din num─ârul cet─â┼úenilor cu drept de vot), pe at├«t de mic─â a fost prezen┼úa la vot ├«n ziua de 11 decembrie 2016 (39%). Desigur, diferen┼úa de 25% ├«n gradul de participare ar putea, la prima vedere, s─â nu fie chiar a┼ča de mare, ├«ns─â devine esen┼úial─â atunci c├«nd este analizat─â ├«n considerarea diferen┼úelor dintre institu┼úii: institu┼úia pre┼čedintelui statului ┼či, respectiv, institu┼úia Parlamentului. ├Än categoriile politice consacrate, institu┼úia pre┼čedintelui statului n ar putea niciodat─â s─â produc─â, prin natura ei, oligarhie, ci doar tiranie. Numai c─â legea fundamental─â cuprinde garan┼úii extrem de eficiente pentru a ├«mpiedica o astfel de posibilitate. Dimpotriv─â, institu┼úia Parlamentului nu doar c─â poate s─â produc─â oligarhie, dar este ┼či cea mai expus─â unei astfel de degener─âri morale, mai cu seam─â ├«n ├«mprejur─ârile ├«n care legea fundamental─â nu ofer─â garan┼úii concludente ├«mpotriva oligarhiei. Pentru a dovedi afirma┼úia, voi enumera trei importante garan┼úii care lipsesc din Constitu┼úie: ├«nt├«i, mandatele de parlamentar nu s├«nt limitate la dou─â, a┼ča cum se ├«nt├«mpl─â ├«n cazul mandatului de pre┼čedinte. Parlamentul num─âr─â ├«nc─â o seam─â de membri influen┼úi care de┼úin ne├«ntrerupt mandate din 1992 sau chiar din 1990. Este surprinz─âtor c─â p├«n─â acum Curtea Constitu┼úional─â a Rom├óniei nu a fost sesizat─â ┼či, deci, nu s a pronun┼úat asupra neconstitu┼úionalit─â┼úii acestei posibilit─â┼úi legale: idealurile Revolu┼úiei din 1989 reprezint─â un principiu constitu┼úional, iar ├«ntre aceste idealuri s a num─ârat ┼či limitarea mandatelor pentru func┼úiile publice. Mai mult, faptul c─â unii cet─â┼úeni par s─â aib─â mandate nelimitate de membru ├«n Parlament insinueaz─â ideea nedemocratic─â potrivit c─âreia calitatea de parlamentar reprezint─â o profesie a unor politicieni cu avu┼úie ┼či influen┼ú─â, iar nu o voca┼úie general─â a cet─â┼úeanului. ├Än al doilea r├«nd, Constitu┼úia nu este suficient de prudent─â s─â diferen┼úieze atribu┼úiile celor dou─â Camere ale Parlamentului, astfel c─â, func┼úional vorbind, ele ac┼úioneaz─â ca una singur─â. Unicul criteriu care poate face diferen┼úa dintre cele dou─â Camere este unul, s─â-i spunem a┼ča, extrafunc┼úional: opinia public─â. Un proiect de lege discutabil, adoptat de o Camer─â, poate fi r─âsturnat de cealalt─â Camer─â pe m─âsur─â ce se contureaz─â o opinie public─â nefavorabil─â. Dar nu ├«ntotdeauna aceast─â opinie public─â se formeaz─â, astfel c─â mai r─âm├«ne posibilitatea ca pre┼čedintele statului s─â refuze o singur─â dat─â promulgarea, ├«ns─â refuzul nu func┼úioneaz─â ca un veritabil drept de veto, a┼ča cum ar trebui m─âcar ├«n anumite domenii de legiferare, ci doar ca un mijloc prin care pre┼čedintele atrage aten┼úia societ─â┼úii asupra proiectului legislativ ori ├«i ├«ndeamn─â pe parlamentari s─â mai reflecteze o dat─â la propria munc─â; ┼čtim ├«ns─â c─â reflexivitatea este o expresie a onestit─â┼úii, a bunei-credin┼úe. C├«te legi oare n au fost promulgate f─âr─â ca nimic din toate acestea s─â nu se fi ├«nt├«mplat de la retrimiterea ├«n Parlament? ├Än sf├«r┼čit, pre┼čedintele statului are doar o posibilitate teoretic─â (niciodat─â practic─â) de a dizolva Parlamentul. ├Än condi┼úii de legitimitate egal─â (at├«t institu┼úia Parlamentului, c├«t ┼či cea a pre┼čedintelui eman─â direct din exerci┼úiul electoral), dac─â ┼čeful statului poate fi mai puternic dec├«t Parlamentul prin prerogativa dizolv─ârii este numai ┼či numai pentru faptul c─â tirania unei persoane este mai pu┼úin periculoas─â dec├«t oligarhia unui grup. Desigur, nu se pune problema deosebirii de intensitate a r─âului, ci de posibilitate de tragere la r─âspundere a celui vinovat. Acesta fiind un alt subiect de discu┼úie, m─â voi rezuma s─â constat doar decizia ├«ntruc├«tva discutabil─â a Cur┼úii Constitu┼úionale potrivit c─âreia procurorii nu ├«i pot trage la r─âspundere pe membrii Parlamentului ┼či ai executivului, prin delegare, ├«n activitatea de legiferare, decizie luat─â pe fondul controversei iscate de OUG nr. 13/2017. Pe l├«ng─â sanc┼úiunea electoral─â atras─â de r─âspunderea politic─â care nu prea este eficient─â, aceasta ar fi fost unica modalitate prin care corpul legiuitor putea s─â r─âspund─â, fie ┼či sub aspectul oportunit─â┼úii. Parlamentarii oricum s├«nt pu┼či la ad─âpost de r─âspunderea penal─â prin modul subiectiv de ridicare a imunit─â┼úii, care privilegiaz─â ├«n┼úelegerile transpartinice mediate de pasiuni primare (invidii, dorin┼úe de r─âzbunare) ori, pur ┼či simplu, de bani ÔÇô cump─ârarea protec┼úiei institu┼úionale ├«n fa┼úa ac┼úiunii legii penale. S-a putut vedea, de pild─â, c─â pe c├«t de simplu se acord─â ├«n cazul unora votul pentru ridicarea imunit─â┼úii la cererea procurorilor, pe at├«t de simplu se refuz─â altora, motivele fiind mai cur├«nd specifice unei societ─â┼úi de clan dec├«t unei societ─â┼úi guvernate de reguli ┼či institu┼úii. Din modul ├«n care parlamentarii s-au raportat la cererile procurorilor a rezultat adev─ârul dureros c─â ├«n┼úelegerea de partid este mai important─â dec├«t ac┼úiunea legii, iar rezultatul politic al alegerilor a fost deturnat de la aplicarea unui program de guvernare la un mijloc de protec┼úie personal─â. ┼×i s─â nu aib─â aceast─â realitate aptitudinea de a demonstra contururile unei oligarhii?!

Tr─âg├«nd linie sub toate cele de mai sus, Parlamentul nu doar c─â devine de facto institu┼úia cea mai puternic─â a unui stat, dar ┼či cea mai vulnerabil─â la cedarea ├«n fa┼úa ispitei oligarhice. Dac─â motivele de mai sus nu conving, atunci trebuie ar─âtat─â asimetria de r─âspundere constitu┼úio-nal─â ├«ntre Parlament ┼či pre┼čedinte, care s-a putut observa ├«n timpul celor dou─â suspend─âri din 2007 ┼či 2012. La judecata cet─â┼úenilor, exprimat─â prin referendum, dac─â Parlamentul are dreptate ├«n m─âsura politic─â a suspend─ârii, pre┼čedintele este destituit; nu la fel stau lucrurile dac─â Parlamentul nu are dreptate: pre┼čedintele r─âm├«ne ├«n func┼úie, ├«ns─â Parlamentul nu se dizolv─â. Ce explic─â acest tratament dublu ├«n chestiunea r─âspunderii constitu┼úionale, dac─â nu aspectul clientelar ┼či, deci, oligarhic al clasei politice parlamentare?

Oligarhia se manifest─â nu doar prin legiferarea ├«n considerarea intereselor private ┼či nu publice, ci ┼či prin utilizarea institu┼úiei Parlamentului ca scut de ap─ârare fa┼ú─â de cererile justi┼úiei. Nu neag─â nimeni c─â institu┼úia Parlamentului este cea mai important─â ├«n democra┼úie, dar a fi important nu-i totuna cu a fi puternic. Aceast─â confuzie este sub├«n┼úeleas─â ├«n discursul public al dlui C─âlin Popescu T─âriceanu, c─âruia, pesemne, ├«i scap─â pu┼úine ocazii de a ap─âra Parlamentul. La noi ├«ns─â, lucrurile se petrec tocmai invers: este puternic pentru c─â nu r─âspunde de nici un fel (nici politic, nici juridic, ├«ndeosebi constitu┼úional ┼či penal), dar nu este important pentru c─â reprezentarea este excesiv─â (num─âr prea mare de ale┼či la num─ârul de aleg─âtori) ┼či nu se face ├«n considerarea ┼či a altor tr─âs─âturi ale popula┼úiei, ├«n afara cet─â┼úeniei, a┼ča cum ar fi, de pild─â, regiunile geografice, profesiile care ┼či-ar fi avut locul moral ├«n structura Senatului. Bicameralitatea, o tr─âs─âtur─â a importan┼úei Parlamentului, este anulat─â practic prin modul echivalent de func┼úionare al celor dou─â Camere, ├«ntre acestea neexist├«nd diferen┼úe notabile de func┼úionare, de constituire, de componen┼ú─â etc. Un exemplu bun de Parlament important ┼či, totodat─â, puternic este, de bun─â seam─â, Congresul SUA. ├Än absen┼úa garan┼úiilor constitu┼úionale ┼či pe fondul ineficien┼úei sanc┼úiunii de tip electoral, exist├«nd deci toate garan┼úiile pentru transformarea adun─ârii parlamentare ├«ntr-o oligarhie, activitatea de corup┼úie reprezint─â o practic─â prin care aceasta se conserv─â ┼či se multiplic─â, ├«n m─âsura ├«n care puterea iresponsabil─â are nevoie de avu┼úie pentru a se men┼úine ┼či multiplica. Ar fi interesant de v─âzut, sub aspect statistic, c├«┼úi dintre autorii faptelor de corup┼úie le-au s─âv├«r┼čit ├«n exerci┼úiul func┼úiei de parlamentar ori ├«n leg─âtur─â cu aceasta. Sau c├«┼úi dintre condamna┼úi au avut calitatea de membru al Parlamentului la data s─âv├«r┼čirii faptelor de corup┼úie ori dac─â aceasta fusese decisiv─â pentru accederea ├«ntr-o alt─â func┼úie public─â din care s-a s─âv├«r┼čit fapta de corup┼úie. ├Än felul acesta, s-ar putea documenta, sub aspect statistic, validitatea sau invaliditatea acestui argument. P├«n─â atunci, r─âm├«n c├«teva cifre oferite de mass-media: din cei aproape 600 de parlamentari ai legislaturii 2012-2016, ├«n 2014 un num─âr de 35 se aflau sub inciden┼úa legii penale (Dan T─âp─âlag─â, HotNews.ro, 16 octombrie), iar ├«n 2015, num─ârul crescuse la 80 (Lucian Gheorghiu, cotidianul.ro, 10 iulie). E relativ greu de spus cum ar fi ar─âtat cifrele ├«ntr-o apreciere contrafactual─â, bun─âoar─â dac─â DNA ar fi avut un num─âr dublu de personal ÔÇô procurori ┼či poli┼úie judiciar─â ÔÇô ┼či un buget triplu. 

Nicolae Dr─âgu┼čin este dr. ├«n filozofie, lector univ. la Universitatea Cre╚Ötin─â ÔÇ×Dimitrie CantemirÔÇť din Bucure╚Öti.

Foto: wikimedia commons

Zizi și neantul jpeg
Alarme, sonerii, zgomoteÔÇŽ ÔÇô din alte vremi
Aproape vii, ceasurile ne umpleau singur─ât─â╚Ťile.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
#metoo? În România?! Să fim serioși!
Nu cred c─â exist─â vreo femeie, cel pu╚Ťin din genera╚Ťia mea, care s─â nu fi trecut m─âcar o dat─â ├«n via╚Ť─â printr-o experien╚Ť─â de h─âr╚Ťuire sexual─â
p 20 N  Steinhardt jpg
N. Steinhardt despre creștinismul firesc
Cre╚Ötinismul devine un regim natural al vie╚Ťii, un accent care ├«nso╚Ťe╚Öte gesturile cele mai m─ârunte ale cotidianului.
Polul jpg
Colonialism și misionarism
Reconcilierea dintre colonialism ╚Öi misiunea cre╚Ötin─â interna╚Ťional─â este foarte complex─â.
p 24 S M  Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
A ajuns acasă rîzînd, a rîs toată noaptea și nu s-a oprit nici a doua zi (joi), nimic neputîndu-i pune capăt veseliei.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
În ochii ei era dragoste, multă dragoste
C├«t de repede se petrecea totul, f─âr─â s─â analizezi, f─âr─â s─â-╚Ťi pui ├«ntreb─âri, f─âr─â s─â te g├«nde╚Öti la un viitor, erau ca ni╚Öte fire care se ├«n╚Öir─â, apoi se de╚Öir─â, ca o lum├«nare care se aprinde undeva ├«n noapte, arde ├«nt├«i viu, apoi mocnit ╚Öi se stinge de la sine.
Un album studiu al bisericilor transilvane jpeg
Un album-studiu al bisericilor transilvane
Textul are sobrietate ┼čtin┼úific─â, devotament fa┼ú─â de documentarea monumentelor ┼či a vie┼úii religioase care le-a modelat ┼či care s-a modelat, de-a lungul timpului, ├«n jurul verticalei lor.
Theodor Pallady jpeg
Tiparul ╚Öi Cartea c─âr╚Ťilor
Nu ╚Ötiu s─â se fi publicat la noi, p├«n─â acum, o asemenea panoram─â a edi╚Ťiilor tip─ârite ale Sfintei Scripturi de pe orice meridian ╚Öi ├«n mai toate limbile cunoscute.
Zizi și neantul jpeg
├Än mul╚Ťime
Oamenii prezen╚Ťi erau anima╚Ťi de entuziasm, dar de unul mai bl├«nd, mai difuz.
Visez parcaje subterane jpeg
Visez parcaje subterane
Locuitorii la bloc ar trebui să-și privească cartierul ca pe propria curte și să lase mașinile la bulevarde, pentru a se bucura de natură.
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
Un b─ârbat de 60 de ani a mers la dentist pentru o plomb─â ╚Öi a ajuns la urgen╚Ť─â direct ├«n opera╚Ťie, pentru c─â a ├«nghi╚Ťit capul frezei care-i scormonea dintele.
Oh salvie lev─ân╚Ťic─â iasomie trandafir jpeg
Oh salvie lev─ân╚Ťic─â iasomie trandafir
La ├«nceput, l-am ├«nt├«lnit pe Mircea Anghelescu ca profesor, ├«n Amfiteatrul ÔÇ×B─âlcescuÔÇť.
Zizi și neantul jpeg
Din mers, ÔÇ×miciÔÇŁ bucurii
Bucuria trece dincolo de tine ╚Öi o-mp─ârt─â╚Öe╚Öti, involuntar ├«n general, ╚Öi celorlal╚Ťi.
ÔÇ×Voi cine spune┼úi c─â s├«nt?ÔÇť O┬ápledoarie jpeg
Privirea lui Chateaubriand
Memoriile┬áau fost proiectate ÔÇô cum altfel? ÔÇô pentru posteritate, dar ca o voce┬áde dincolo de morm├«nt.
Filosofie și muzică  Gabriel Marcel jpeg
Filosofie și muzică. Gabriel Marcel
Muzica este așadar, în mod primordial, nu un obiect al gîndirii, ci un mod al ei.
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
...mai mul╚Ťi americani au murit ├«neca╚Ťi cu l─âptuci dec├«t mu╚Öca╚Ťi de ╚Öerpi ╚Öi de crocodili, combinat.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Speran╚Ťa moare ultima?
Mereu m-am ├«ntrebat dac─â speran╚Ťa care poate aduce cu sine un soi de idealism ├«n a privi lucrurile din jurul t─âu folose╚Öte ├«ntr-adev─âr la ceva.
O lume a poveștilor jpeg
O lume a poveștilor
Narativele care pot subjuga na╚Ťiuni ├«ntregi nu s├«nt o inven╚Ťie modern─â ÔÇô dup─â cum afirm─â psihiatrul Boris Cyrulnik, ├«n cea mai recent─â carte a sa, ap─ârut─â luna trecut─â la editura Odile Jacob.
Andr├ę Scrima: Ziua una ┼či a opta jpeg
Andr├ę Scrima: Ziua una ┼či a opta
Lumina Pa┼čtilor: pe cea vizibil─â ├«n biserici ┼či pe str─âzi, ucrainenii nu ┼či-au putut-o ├«ng─âdui; pe cea spiritual─â, religia patriarhului Kiril o insult─â, o sufoc─â.
Theodor Pallady jpeg
Un Sisif în robă franciscană
Camus a fost doar martorul esen╚Ťial al asprelor sale vremuri ╚Öi, prin revolta contra absurdului, aproape un m─ârturisitor.
Zizi și neantul jpeg
Iarb─â verde ╚Öi obligativit─â╚Ťi
Avem tendin╚Ťa s─â ne complic─âm pu╚Ťinele zile libere. S─â le ├«ncadr─âm ├«n sisteme, s─â le trat─âm ca pe unele de lucru ├«n alt domeniu: cel al┬áleisure-ului, al┬áentertainment-ului.
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
Care ar fi playlist-ul ce v-ar alunga pe dumneavoastr─â de la o demonstra╚Ťie?
Blocul, strada, etajul și apartamentul jpeg
Blocul, strada, etajul și apartamentul
├Än locul garajului a ap─ârut un parc, la fel de lipsit de imagina╚Ťie din punct de vedere urban ca ╚Öi lamele de blocuri din spatele unit─â╚Ťii militare, dar care, cu zonele sale verzi, evoca peluza sp─âl─âtoriei de steaguri.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Ce caută americanul în Europa?
├Ämi dau seama c─â avem de toate aici, pe b─âtr├«nul nostru continent, micul nostru paradis terestru, c─â este (a fost... oare?) una dintre cele mai bune lumi posibile ╚Öi c─â mi-ar trebui vreo cinci vie╚Ťi ca s─â v─âd ╚Öi s─â tr─âiesc tot.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.