Oamenii fac orașele

Publicat în Dilema Veche nr. 950 din 23 – 29 iunie 2022
image

„Orașele au capacitatea să ofere ceva pentru oameni numai dacă și numai cînd ele sînt create de oamenii înșiși.” (Jane Jacobs)

Jane Jacobs, 1961, Moartea și viața marilor orașe americane.

Una dintre cele mai influente voci ale urbanismului contemporan aparține, paradoxal, unei scriitoare și jurnaliste, Jane Jacobs. Paradigmei moderniste de producție a noilor cartiere, Jacobs îi opune observația directă și studiul la firul ierbii, sau la bordura trotuarului, a vieții urbane. Nu întîmplător, segmente importante ale lucrări sale de căpătîi, Moartea și viața marilor orașe americane, sînt dedicate trotuarului și străzii, demers similar arhitecților Team X, a căror revoltă față de segregarea funcțională a Chartei de la Atena a readus strada în centrul proiectării urbane din punct de vedere al vieții pe care o susține și nu doar din punct de vedere al susținerii traficului auto.

Recuperarea urbană a străzilor se întîmplă la Jacobs prin analizarea criteriului de siguranță pe care acestea îl satisfac sau nu. De ce, întreabă autoarea, străzile unui cartier existent, oricît de sărăcăcios, sînt animate și favorizează relațiile sociale, în timp ce străzile unuia nou sînt mereu pustii și nesigure? Răspunsul lui Jacobs constă în demonstrarea funcționării orașului ca un ecosistem care evoluează și se maturizează în timp, atingînd echilibrul optim între componentele sale. Pentru a fi animate, străzile au nevoie de bătrîni, de negustori, de localnici a căror viață este legată de locuință, de liber-profesioniști și cabinete de servicii, categorii excluse din statisticile care stau la baza producției cartierelor muncitorești de după al doilea război mondial, unde, atunci cînd lucrătorii sînt la fabrică și copiii la școală, ori cînd aceștia dorm, străzile se pustiesc și devin nesigure. Cu umor, autoarea relatează spusele unui prieten: „Locuiesc într-o zonă rezidențială liniștită și drăguță. Singurul zgomot care mai deranjează noaptea este țipătul ocazional al cuiva care este jefuit”.

Pentru ca un cartier să aibă viață este necesară îndeplinirea a patru condiții: cartierul trebuie să asigure o prezență umană constantă de-a lungul zilei, unitățile rezidențiale, blocurile, trebuie să fie de dimensiuni reduse, iar străzile scurte, cartierul trebuie să aibă clădiri noi și vechi, densitatea de locuire trebuie să fie ridicată.

Dar, dacă dorim să facem bine unei comunități și să-i îmbunătățim condițiile de locuire, de ce să nu o întrebăm direct? Jane Jacobs consideră că proiectarea de cartiere de locuințe, fundamentată pe analizele experților externi sau ale dezvoltatorilor, este doar o manevră în atingerea unor scopuri care nu au nici o legătură cu creșterea calității vieții oamenilor, iar arhitectul unui cvartal zămislit din cifre este doar o fantoșă în mîna unor interese economice. „La fel ca în pseudoștiința lăsării de sînge, în pseudoștiința reconstrucției urbane, ani de experiență și o pletoră de dogme complicate și subtile au ajuns să fundamenteze un nonsens”, notează autoarea. De fapt, arhitectul trebuie să observe comunitatea, să interacționeze cu aceasta, să o înțeleagă și, abia apoi, să furnizeze un răspuns adecvat.

Jane Jacobs abordează cu mult curaj subiectul delicat al reabilitărilor urbane ale zonelor sărace, ale slum-urilor. Strămutările de persoane dintr-o zonă în alta, pe motiv că în prima locuiau prost, iar în cea de-a doua o vor duce bine, sînt criticate prin efectele produse: distrugerea spiritului comunitar, degradarea rețelei de relații sociale stabilite în teritoriu. Criteriile moderniste de ordine și eficiență trebuie abolite, pentru că un oraș, la fel ca un organism viu, are nevoie de o complexitate ce reprezintă „o foarte dezvoltată formă de ordine”. Să distrugi un cartier existent, iată un nonsens costisitor de două ori: o dată plătești ca să distrugi ceva ce funcționează, a doua oară ca să construiești ceva ce oamenii o să urască.

Viziunea paternalistă de intervenție încearcă să realizeze „schimbări imposibil de profunde”, folosind „mijloace imposibil de superficiale”. Pentru a putea interveni într-un cartier sărac al orașului este nevoie să-i consideri pe locuitori ca parteneri capabili să-și înțeleagă interesul propriu și să acționeze pentru slujirea acestuia.

Ca să revitalizezi astfel de zone sau ca să proiectezi cartiere de locuințe, mijloacele furnizate de urbanismul paternalist sînt total depășite, în viziunea autoarei, din cauza modului reducționist în care acționează, a suprasimplificărilor, a eliminării variabilelor, a grabei și, de foarte multe ori, a interesului investitorului divergent de al utilizatorului. Pentru a face proiectare urbană este necesar să gîndești procesul, să lucrezi inductiv, judecînd de la particular la general, mai degrabă decît invers, să cauți indicii ieșiți din medie care implică doar cantități mici, dar care revelează cantitățile medii, de dimensiuni ample, cu care operează.

Arhitectura interacțiunii cu utilizatorii, analiza cuantelor subtile ale vieții sociale sînt singurele instrumente capabile să genereze o creștere calitativă a locuirii. Prin acest mesaj, Moartea și viața marilor orașe americane devine unul din textele prime ale gîndirii fondatoare ale arhitecturii contemporane, iar prin capacitatea sa de a influența gîndirea profesioniștilor de arhitectură și urbanism de pe continentul american se situează printre factorii-cheie care au generat schimbarea de paradigmă din urbanismul contemporan.

Cu toate că paradigma construirii cartierelor rezidențiale s-a schimbat de cel puțin 50 de ani, la periferia marilor orașe din România se construiesc și acum, cu o rîvnă impresionantă, vaste cartiere de blocuri înghesuite unul într-altul, slab echipate cu amenități urbane și dependente aproape în exclusivitate de mașina personală. Efectele apariției lor se vor produce în următoarele decenii.

Lorin Niculae este profesor la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu“ din București.

Foto: flickr

caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.
p 20 WC jpg
Proba gustului
Se susţine şi în Vechiul Testament, şi în Noul Testament, spunea Andrei Pleşu într-un curs de angelologie, că „omul e bine să aibă sare, adică să aibă gust bun...
p 21 WC jpg
Natura, industria și designul biofil
Mă refer la vegetația care urcă pe terasele zgîrie-norilor, într-un elan care amintește de literatura SF post-apocaliptică sau de imaginile.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Se știe, politicianul român vorbește colorat, dar cîteodată (pesemne ca să fie sobru) își restrînge paleta de culori. De curînd, într-o discuție la televizor, l-am auzit pe unul afirmînd despre un altul că „a spus negru pe alb“.
image png
Ce ne amintim și ce am uitat
Întoarcerea spre trecut, în încercarea de a-i recupera reperele, ar trebui să fie însoțită, așa cum au încercat s-o facă și organizatorii expoziției dedicate Monicăi Lovinescu, de sentimentul „aducerii aminte, înainte de a uita”.

Adevarul.ro

image
Goana după adeverințele pentru bani în plus la pensie. Ce sume se iau în calcul pe noua lege a pensiilor
Bombardați cu informații despre recalcularea pensiilor și acordarea drepturilor bănești conform legii pensiilor care intră în vigoare la 1 septembrie 2024, pensionarii au luat cu asalt casele de pensii. O parte dintre documentele cu care se prezintă sunt deja în dosar.
image
Cum sunt săpate tunelurile din vestul României. Trenurile vor circula cu 160 km/h prin munte VIDEO
Lucrările de construcție a tunelurilor de pe noua magistrală feroviară din vestul României au acumulat întârzieri, care duc la prelungirea termenului de finalizare a investiției.
image

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.