Metafore aplicate ad litteram de un terorist

Rémi NILSEN
Publicat în Dilema Veche nr. 391 din 11-17 august 2011
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

În urmă cu trei ani, postul public de radio din Finlanda m-a invitat la o discuţie, după ce un individ înarmat a ucis cinci persoane la o şcoală din Finlanda. Am fost atunci întrebat de ce s-a întîmplat aşa ceva în Finlanda, şi nu în Norvegia, avînd în vedere că ţările sînt similare din punct de vedere cultural, geografic şi demografic. La acel moment mi-a fost greu să răspund şi chiar să fac speculaţii. Acum mă găsesc în cealaltă postură şi la fel de nedumerit: Există ceva „extrem“ în societatea norvegiană? Este această funcţională societate social-democrată caracterizată prin încredere şi egalitate? 

Ştirea că teroristul care a detonat o maşină capcană lîngă biroul prim-ministrului Norvegiei şi a atacat o întîlnire de tineret la Utøya, omorînd 76 de persoane era norvegian – şi un „conservator cultural“, aşa cum singur s-a numit – a fost şocantă şi incredibilă, derutînd întreaga Norvegie. Noi nu ne gîndeam că avem extremişti de dreapta gata să şi acţioneze potrivit credinţelor lor. A fost acesta doar un nebun? Un lup singuratic autoradicalizat? Şi de ce a masacrat tineri de la AUF, organizaţia de tineret a moderatului Partid Laburist de centru stînga? Răspunsuri definitive nu vom avea probabil niciodată. Prin definiţie, un individ care ucide copii, cu sînge rece, e un psihopat. Cu toate acestea, întrebarea pe care trebuie să ne-o punem este în ce fel o tot mai agresivă dezbatere politică publică poate pava drumul către asemenea atrocităţi. Ce se întîmplă cînd metaforele şi alegoriile din aceste dezbateri sînt luate cuvînt cu cuvînt? 

O caracteristică a politicii din Scandinavia este că sistemul social-democrat existent este atît de preţuit de către populaţie, încît toate partidele politice îl iau în braţe, chiar şi dreapta (la începutul anului, chiar au declarat că şi ei au contribuit la crearea lui, la fel de mult ca şi mişcarea muncitorească). Dreapta rasistă – în special cea din Danemarca, dar şi din Norvegia şi Suedia – a îmbrăţişat, la rîndu-i, acest model şi consideră că ameninţarea principală la adresa lui este imigraţia, şi nu creşterea inegalităţilor create de globalizarea neoliberală sau lăcomia industriei financiare. Doar dreapta liberală mai susţine că sistemul nu este viabil (în ciuda realităţii contrare şi a faptului că toate sondajele arată că o majoritate foarte mare de norvegieni e dispusă să plătească mai multe taxe pentru a menţine sistemul de protecţie socială). Discursul despre iminenta prăbuşire a modelului social-democrat este unul central în cadrul ramurii de extremă dreapta „cultural conservatoare“ din care face parte şi Anders Behring Breivik. Este important să acordăm o atenţie specială diferenţelor dintre mişcarea neo-nazistă şi aceşti „conservatori culturali“. În postările online pe care Breivik le-a făcut, nu apare nici un semn al rasismului tradiţional de extremă dreapta; el condamnă islamul ca ideologie politică, şi nu pe musulmani ca fiind o rasă biologic inferioară; nu promovează cruciadele împotriva lumii islamice (doar contra musulmanilor din Europa); susţine Israelul şi denunţă nazismul istoric. Principalii lui inamici sînt ceea ce el numeşte „marxişti culturali“, formulă care în esenţă se referă la oricine se pronunţă pentru multiculturalism, adică mari părţi din spectrul politic. În manifestul său, ideea principală este aceea că Europa a fost invadată de islam. El foloseşte statisticile demografice ca pe o armă şi îi acuză pe „marxiştii culturali“ că ar fi vîndut Europa. „Manifestul“ lui este în cea mai mare parte o lucrare cu bucăţi copiate din diverse texte anti-islamice, cele mai multe din surse de limbă engleză şi cîteva norvegiene. Conţine o seamă de incoerenţe, dar arată nevoia de a trage o concluzie „logică“ asupra a ceea ce autorul vede a fi o Europă în stare de război sau de ocupaţie şi un soi de nostalgie difuză pentru Europa dinainte de 1918. Ca majoritatea naţionaliştilor, el nu pare să ştie foarte multe despre istoria şi cultura pe care pretinde că le apără. 

Cu toate acestea, scrierile lui Breivik nu sînt nişte fabulaţii sălbatice ale unui nebun, ci mai degrabă ceva familiar. Am mai auzit asemenea lucruri şi înainte, de multe ori. Ele nu sînt aşa departe de cele ce declară Partidul Progresului din Norvegia (al cărui membru a fost şi Breivik timp de şase-şapte ani şi pe care l-a părăsit la mijlocul anilor 2000, cînd Breivik a devenit mai radical). Partidul s-a lansat ca o formaţiune pledînd împotriva taxelor, în anii ’70, dar a evoluat, în anii ’80 devenind cel mai important partid xenofob din Norvegia. În anii ’90 s-a descotorosit de elementele sale cele mai radicale şi a devenit o parte mai mult sau mai puţin acceptată a scenei politice principale. După 11 septembrie 2001, partidul a înfierat islamul ca fiind o religie inerent rea şi a legitimat rasismul împotriva musulmanilor sub ideea de „critică a religiei“. 

În campania electorală din 2009, liderul partidului, Siv Jensen, a lansat o teza numită snik-islamisering, potrivit căreia ar exista un proces secret de islamizare a societăţii norvegiene. Dar, pentru că nu a găsit nici un exemplu potrivit în Norvegia, s-a întors către Suedia, spunînd că suburbia Rosengard din Malmö ar fi fost invadată de musulmani şi condusă prin legea islamică Şaria. Metaforic sau literal? Cu doar trei luni în urmă, imigraţionisto-scepticul Christian Tybring-Gjedde, membru al Partidului Progresului, a declarat în parlament că „adevărul este că islamul este în creştere şi valorile în care credem sînt pe cale de dispariţie în ţara noastră“ şi că „nu poate fi găsit nici un musulman care să se distanţeze de Şaria“. „Părintele“ Partidului Progresului – Carl I. Hagen (care l-a condus din 1978 pînă în 2006) – a spus în 2004, într-un discurs în faţa unui grup de creştini: „Ei (musulmanii), asemeni lui Hitler, au trasat cu mult timp în urmă un plan de islamizare a lumii“. 

Chiar dacă Partidul Progresului hrăneşte (metaforic) ideea unei invazii musulmane şi a unei conspiraţii împotriva Europei de Vest, trebuie spus că e destul de moderat în comparaţie cu Democraţii suedezi care au cîştigat anul trecut 20 de locuri în parlamentul din Suedia. Liderul lor, Jimmie ºAkesson, a declarat în repetate rînduri că de la cel de-Al Doilea Război Mondial, islamul este cea mai mare ameninţare la adresa Suediei. Această idee a ameninţării, sau chiar a ocupaţiei, e de asemenea propagată în Danemarca de către Partidul Poporului Danez. E al treilea partid ca mărime din Danemarca (a cîştigat 13,8% din voturi la alegerile din 2007) şi declară că imigraţia musulmană este „cel mai mare dezastru naţional“ din ultimele decenii. Nu ezită să facă apel la combaterea acestei ameninţări cu alegorice (?) referiri la mişcarea de rezistenţă daneză din timpul celui de-al Doilea Război Mondial. 

Acestea sînt doar cîteva exemple, mai degrabă moderate, din discursuri rasiste care au devenit „normale“ în politica europeană şi în care miniştri francezi vorbesc despre necesitatea apărării „identităţii franceze“, iar prim-miniştrii Germaniei şi Marii Britanii declară că „multiculturalismul a eşuat“, fără să aducă alte argumente, ci doar o implicită confirmare a nefondatei credinţe xenofobe potrivit căreia culturi diferite (creştină şi musulmană, în speţă) nu pot convieţui. Nu mai vorbim de mişcarea Tea Party din SUA care nu ezită să-l compare pe Obama cu Hitler, invocînd în acelaşi timp teorii conspiraţioniste potrivit cărora preşedintele american ar fi un musulman infiltrat şi cere chiar să-i controleze certificatul de naştere. Ce se întîmplă dacă lumea ia ad litteram o asemenea retorică, astfel de metafore? 

Dar întrebarea rămîne: De ce Norvegia? De ce un asemenea act extrem de ură într-o ţară liniştită şi sigură, cu puţine tensiuni sociale, care practic nu are şomaj şi în care echitatea socială e la un nivel ridicat? Potrivit standardelor ONU, Norvegia este una din ţările cele mai bune în care se poate trăi din întreaga lume. 

Chiar dacă diferenţele de clasă din Norvegia sînt destul de mici, ele totuşi există în termeni de venituri şi cultură. În ultimele decenii a avut loc o recompunere a claselor prin care am văzut votanţi din rîndul muncitorilor migrînd de la Partidul Laburist, social-democrat, către Partidul Progresului populist şi xenofob. Felul în care s-a petrecut această schimbare e încă o enigmă şi mulţi oameni de stînga au încercat să descifreze „codul Partidului Progresului“. Cea mai comună explicaţie este aceea că, profesionalizîndu-se, Partidul Laburist a creat o distanţă între politicieni şi ceilalţi oameni, în vreme ce Partidul Progresului e mult mai popular şi e mai uşor să te identifici cu el. Populiştii şi segmente din dreapta liberală, la început în Danemarca şi ceva mai tîrziu şi în Norvegia, au lansat o „bătălie culturală“ împotriva „political corectness“ (un termen pe care Breivik îl foloseşte adesea). Pentru toate partidele importante din Norvegia care se denumesc social-democrate, sistemul e atît de popular încît a te pronunţa împotriva lui poate fi o reţetă pentru un dezastru electoral, dar dreapta liberală şi multe segmente economic liberale din Partidul Laburist au ajuns la consensul că sistemul de protecţie socială nu e viabil pe termen lung. Dreapta liberală foloseşte asta, bineînţeles, pentru a aduce argumente în favoarea privatizării serviciilor publice, în vreme ce dreapta populistă, Partidul Progresului, dă vina pe imigranţi. Aşadar, combinaţia între o identificare populară şi o mai facilă înţelegere a unor probleme economice complexe poate fi explicaţia pentru crearea unei atmosfere xenofobe. Toate pe fondul unei acceptări mai generale a rasismului anti-islamic de după 11 septembrie 2001. Dar, din nou, această atmosferă xenofobă nu e particulară Norvegiei. 

Inamicul principal al lui Breivik – şi al altor „conservatori culturali“ – nu sînt musulmanii, cărora le respectă puternicele sentimente de identitate, ci slabii şi „femininii“ „marxişti culturali“, promotorii multiculturalismului. Asta explică de ce Breivik a ales să atace Partidul Laburist, şi nu o moschee sau vreun alt loc ori simbol islamic. Argumentul nu este nou şi poate fi găsit de-a lungul întregii Europe: stînga, prin insistenţa sa asupra trecutului imperialist al omului alb, îi denigrează pe albi – e un rasism invers, spun ei. De aceea Breivik insistă că el este un antirasist. 

Breivik îşi arată o enormă ură faţă de politica de centru-stînga din Norvegia. E aici în joc o dinamică socială greu de explicat: De ce acest om, care a crescut în îmbelşugata parte de vest din Oslo, a prins o asemenea ură împotriva curentului politic principal? Nu cred că avem destule elemente pentru a face o deosebire clară între chestiunile psihologice, mediul social şi contextul politic. Oricum, componenta „marxistă“ nu e de neglijat. În ultimii ani, liberalii şi conservatorii de dreapta au evidenţiat într-un mod agresiv crimele comunismului (Stalin şi Pol Pot), echivalînd marxismul cu nazismul, argumentul implicit fiind că pînă şi gîndirea unor schimbări sociale poate conduce din neatenţie la regimuri totalitare. Argumentul a fost adesea folosit pentru a acuza stînga că ar avea o agendă secretă, aşa încît să-i discrediteze dorinţa pentru o societate mai dreaptă şi mai echitabilă. Această strategie s-a dovedit un mijloc eficient de a bloca dezbaterea politică despre dezvoltarea socioeconomică a societăţilor noastre. A deturnat politica de la dezbaterea despre cum trebuie distribuite resursele şi cum trebuie uniţi oamenii, către o „bătălie culturală“. 

În întreaga Europă vedem aceleaşi antagonisme ce par să fie şi motivaţia politică din spatele actelor lui Breivik. E greu de determinat ce a cauzat trecerea la fapte într-un asemenea caz extrem, dar cel puţin pentru moment e de învăţat că o normalizare a rasismului şi a discursurilor agresive în sfera publică poate radicaliza persoane alienate. Dreapta populistă şi xenofobă nu ar trebui blamată pentru asemenea acte oribile de terorism, dar aceste acte scot în evidenţă responsabilităţile pe care le avem cu toţii în discursurile noastre. Metaforele pot fi citite literal. Nu e vorba de libertatea exprimării, ci de onestitatea şi responsabilitatea retoricii noastre.

Rémi Nilsen este redactor-şef al publicaţiei Le Monde diplomatique, filiala din Oslo.

Text preluat din reţeaua Eurozine
© Remi Nilsen / Eurozine

traducere de Andrei MANOLESCU

imagine principala jpg
De la filmele clasice cu scene de cazinou la sloturi online care împrumută teme și efecte cinematografice
Casino (1995), Rain Man (1988), Ocean's Eleven (2001), Casino Royale (2006) și The Hangover (2009) sunt doar câteva dintre producțiile de cinema celebre care au prezentat scene emblematice din sectorul cazinourilor.
alegem ceea ce ne place sau ceea ce am invatat sa ne placa jpg
Alegem ceea ce ne place sau ceea ce am invatat sa ne placa?
Există obiecte pe care avem impresia că le cunoaștem înainte de a le fi atins vreodată. Le recunoaștem forma, le anticipăm greutatea, le atribuim o istorie și, uneori, chiar o personalitate.
imagine principala jpg
Dilema pariurilor sportive - noroc sau cunoaștere?
Cât de mult putem anticipa un rezultat sportiv și unde începe, de fapt, hazardul?
poate o vedeta sa parieze online fara sa fie recunoscuta jpg
Poate o vedetă să parieze online fără să fie recunoscută?
Pentru vedetele din România, telefoanele fanilor fac parte din viața de zi cu zi. O plimbare prin mall ajunge pe Instagram, o cină la restaurant devine subiect pentru site-urile mondene, iar o vizită într-o agenție stradală poate apărea pe rețelele sociale înainte de fluierul final
dilemaveche winner jpg
Fascinația lucrurilor gratuite: de ce o ofertă ne poate schimba decizia de cumpărare
Un produs oferit cadou, transportul gratuit sau o lună de abonament fără costuri pot influența rapid decizia unui consumator.
dilemaveche 888 jpg
Norocul, între superstiție și probabilitate: de ce continuăm să credem în numere norocoase
Unii oameni evită numărul 13, alții aleg mereu cifra 7 sau consideră anumite date favorabile pentru decizii importante. Credința în numere norocoase există în numeroase culturi și continuă să influențeze comportamentul oamenilor, chiar și într-o societate în care matematica și statistica sunt...
historia(1) jpg
Între ecrane și conversație: locul șemineului în ritualurile unei seri acasă
Într-o seară obișnuită, sufrageria poate găzdui mai multe lumi care nu se întâlnesc. Cineva urmărește un film, altcineva răspunde la mesaje, iar o a treia persoană caută, fără prea mult succes, începutul unei conversații. Nimeni nu este neapărat nepoliticos.
imagine principala png
Tehnici tradiționale de prelucrare a lemnului, redescoperite la Festivalul internațional DRANICA din Sighetu Marmației
Dacă întrebi un meșter care lucrează cu lemnul cum alegi un arbore bun pentru șindrilă, fii pregătit să ai timp să îl asculți. Vei auzi o poveste întreagă. Îți va spune pe ce versant a crescut, în ce perioadă a fost tăiat, ce vârstă avea, de ce l-a ales și așa mai departe.
imagine principala jpg
Divertismentul digital după 2030: cum ar putea evolua platformele online în următorii ani
Ținând cont de viteza spectaculoasă de evoluție a tehnologiei, cu impact direct asupra divertismentului digital, a anticipa cum va arăta acest sector peste mai mulți ani este o provocare deloc simplă chiar și pentru specialiștii din industria de entertainment.
e1940afd872dd2b58aab38a6da3183985c jpg
Hygge în stil românesc: 7 idei pentru o casă caldă și primitoare toamna
Toamna se întunecă mai devreme, temperaturile scad și petreci tot mai mult timp acasă. E momentul perfect să transformi livingul, dormitorul sau bucătăria în locuri în care chiar îți face plăcere să stai. Și nu ai nevoie de renovări sau de un buget mare
WhatsApp Image 2026 10 15 at 10 37 29 (1) jpeg
De ce merită să-ți traduci cartea într-o altă limbă
Să scrii o carte durează luni sau ani. Să o publici presupune alte câteva etape, de la editare și corectură până la copertă, tipar sau distribuție. După toate acestea, traducerea poate părea un lux pe care îl lași pentru mai târziu.
1790680973 KE7j jpg
Cultura organizațională se vede și în mobilierul de conducere
Se vede cultura organizațională și în mobilierul de conducere sau e doar o chestiune de gust? Data viitoare când intri într-o companie, fă un exercițiu simplu: uită-te la scaune.
spatiu de lucru jpg
Ordinea materială ca formă de gândire: despre organizarea spațiilor de lucru
Există încăperi în care lucrurile par așezate fără o regulă și totuși cineva știe imediat unde să găsească orice obiect. Există și spații impecabile în care fiecare căutare începe cu o întrebare. Între aceste două situații se află o diferență care nu ține doar de estetică.
pexels artbovich 6980564 jpg
Bucătăria modulară, pas cu pas: cum o compui fără să greșești
O bucătărie modulară se compune ca un joc de cuburi: alegi modulele, le așezi unul lângă altul și obții exact frontul care îți trebuie.
GettyImages 1311472388 jpg
De la economii la finanțare: rolul contului bancar în accesarea creditelor
Drumul de la economisire la finanțare nu începe în momentul în care completezi o cerere de credit.
Dilemaveche ro jpg
Accesul la produse financiare se mută online: cont bancar, credite și carduri
Accesul la produse financiare se mută tot mai mult din sucursale în aplicații și platforme web.
sos bolognese png
De ce sosul bolognese nu se face niciodată în grabă și de ce merită așteptarea
Un ragù bolognese bun nu se construiește din grabă, ci din timp, tehnică și echilibru. De la sofrito până la rolul vinului și al laptelui, diferența dintre o simplă pastă cu sos de carne și un bolognese autentic stă în felul în care fiecare ingredient este tratat.
GettyImages 1281297414 jpg
Vacanțele din septembrie: cum plătești inteligent în țară și în străinătate
Plata inteligentă în vacanțele din septembrie presupune utilizarea instrumentelor bancare digitale pentru a evita comisioanele nefavorabile de schimb valutar, taxele neprevăzute la ATM și riscurile de securitate asociate numerarului
Dilemaveche ro jpg
Bankingul viitorului: cont online, credit și card de credit în câteva clickuri
Îți amintești vremurile în care deschiderea unui cont bancar înseamnă o dimineață întreagă pierdută la ghișeu, cu rând, cu formulare completate de mână și cu o programare stabilită cu două săptămâni în avans?
Articol Dilema jpg
Cum te ajută aplicațiile bancare să gestionezi mai bine cheltuielile din sezonul de toamnă
Aplicațiile bancare pot ajuta la gestionarea cheltuielilor de toamnă prin trei tipuri de funcții: urmărirea tranzacțiilor, organizarea banilor pe obiective și controlul plăților.
DilemaVeche (1) (1) jpg
De ce ne exfoliem atât? Scurtă istorie a obsesiei moderne pentru pielea „perfectă”
Într-o cultură care asociază tinerețea cu vitalitatea și frumusețea, apariția semnelor îmbătrânirii poate fi percepută negativ. Suntem evaluați, adesea fără să vrem, și prin felul în care arătăm, iar îngrijirea pielii a devenit pentru mulți un mod de a recâștiga senzația de ....
dilemaveche ro 258 0 jpg
A îmbătrâni nu este un diagnostic. Când schimbările de după 65 de ani merită evaluate medical
Există o formulă pe care o folosim cu o ușurință surprinzătoare atunci când vorbim despre părinții sau bunicii noștri: „E de la vârstă.”
inkstar 04 jpg
După un piercing, primele zile contează: ce merită să clarifici cu salonul despre îngrijirea de bază
Primele zile după un piercing sunt mai ușor de gestionat atunci când pleci din salon cu instrucțiuni clare, potrivite zonei în care a fost făcut și bijuteriei folosite.
1786610560 SAWn jpg
Blender Philips pentru smoothie-uri, supe și sosuri: ghid pentru rezultate constante
Îți place să începi dimineața cu un smoothie cremos, să mănânci la prânz o supă fină și să completezi cina cu un sos făcut în casă? Cu un blender potrivit, pregătești toate aceste lucruri rapid, fără complicații și fără să umpli bucătăria de vase.

Parteneri

Fetiță de 10 ani, spulberată pe trecerea de pietoni de o șoferiță de 19 ani. Copila a fost proiectată în alte două mașini
O fetiță de 10 ani se află în stare gravă la spital după un accident produs pe o trecere de pietoni din municipiul Bistrița.
leonardo badea jpeg
Un atac cibernetic poate amplifica retragerile de depozite bancare. Ce a arătat un test al BNR
Digitalizarea plăților trebuie însoțită de măsuri care să protejeze încrederea clienților, susține Leonardo Badea, prim-viceguvernator al BNR. Acesta prezintă concluziile unui exercițiu de stres cibernetic și riscurile dependenței băncilor de furnizorii de tehnologie.
dieta getty1 jpeg
Cum să mănânci mai sănătos fără să renunți la alimentele preferate. Trucul simplu recomandat de nutriționiști
În ziua de astăzi, oamenii devin din ce în ce mai atenți la dieta pe care o au, iar nutriționiștii explică că există un truc ingenios care poate ajuta orice persoană să mănânce mai sănătos.
79288424 1004 webp
Cazul Fritz la CJUE - 2 scenarii și ce spune despre România
Curtea de Justiție a Uniunii Europene nu poate să-l repună pe Dominic Fritz în fotoliul de primar, dar poate ajunge la concluzia că legea folosită pentru debarcarea lui nu respectă dreptul UE.
putin china gif gif
Momente penibile pentru Putin în China. Dictatorul rus nu a primit același tratament ca Donald Trump
Președintele chinez Xi Jinping a acordat un protocol diferit liderilor american și rus, Donald Trump și Vladimir Putin, în timpul summitului APEC din Shenzhen.
Victoraş Micula mergea la şcoală cu elicopterul jpeg
Politician salvat cu elicopterul lui Victoraș Micula după o aventura cu ATV-ul. Motivul pentru care Poliția l-a amendat și scuza edilului: „De unde să știu?”
Un viceprimar care în urmă cu câteva zile a fost evacuat cu elicopterul lui Victoraș Micula după un accident cu ATV-ul într-o arie naturală protejată din Bihor, a fost sancționat de polițiști alături de alți zece participanți la aventură.
Vanator vanatoare FOTO Shutterstock
CCR a respins sesizarea lui Nicușor Dan privind Legea vânătorii. Ce argumente a invocat șeful statului
Curtea Constituțională a României (CCR) a respins miercuri, 18 noiembrie, ca neîntemeiată, cu majoritate de voturi, obiecția de neconstituționalitate formulată de președintele Nicușor Dan cu privire la Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic.
conopida jpg
O legumă neașteptată poate fi transformată în dulceață. Cei mai mulți români o pun la murat
Există unele legume din țara noastră la care cei mai mulți dintre noi nu ne gândim decât ca la murături. Chiar dacă, dincolo de hotare, sunt folosite și în alte preparate, în România, astfel de legume sunt servite, de cele mai multe ori, murate. Printre acestea se numără și conopida.
primaria sectorului 3 propune modernizarea Parcului Pantelimon (6) png
Parcul Pantelimon din București va fi modernizat. Trasee de aventură și o telegondolă, printre atracțiile propuse de Primăria Sectorului 3
Primăria Sectorului 3 a transmis miercuri, 18 noiembrie, că a propus modernizarea Parcului Pantelimon pe o suprafață de peste 26 de hectare.