Ce (nu) ştim despre Peleş

Publicat în Dilema Veche nr. 370 din 17-23 martie 2011
Ce (nu) ştim despre Peleş jpeg

- interviu cu Mircea Alexandru HORTOPAN -

Am vizitat, dintr-o întîmplare, din nou Peleşul, a cincea-a şasea oară. De astă dată însă, şi etajul, pe care-l mai vizitasem doar în copilărie (o lungă perioadă fusese închis). Nu m-am plictisit, nici de data aceasta; dimpotrivă, am descoperit, iarăşi, detalii interesante de care nu-mi aduceam aminte. De aceea, am vrut să aflu mai multe despre un castel la îndemînă, dar, de fapt, nu atît de cunoscut.

Puteţi schiţa o scurtă istorie a Peleşului – doar lucrurile esenţiale, care-l deosebesc, şi istoric şi estetic, de alte palate de la noi? 

Castelul Peleş a fost construit între anii 1873 şi 1914, fiind prima clădire laică importantă de pe Valea Prahovei, cea mai importantă realizare privată în domeniul arhitecturii civile din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, şi cea mai importantă reşedinţă privată din sud-estul Europei. 

Istoria edificării acestuia este lungă şi plină de evenimente. Însăşi realizarea fundaţiei şi punerea pietrei de temelie au fost făcute cu sacrificii mari. Terenul fiind „subminat“ de izvoare subterane, au trebuit făcute drenaje, canalizări, terasări, lucrări care au costat mult şi care s-au întins pe o perioadă de doi ani, între 1873 şi 1875. Din 1875 a demarat construcţia propriu-zisă, demers care fost abandonat după alţi doi ani, din cauza intrării României în război. Războiul de Independenţă a fost susţinut cu multe sacrificii, iar regele Carol I şi regina Elisabeta au fost foarte implicaţi în aceste eforturi de război. 

Nu era timp, în acele momente, pentru edificarea reşedinţei de vară. În anul 1879, lucrările au reînceput, pentru ca în octombrie 1883, reşedinţa de la Sinaia să fie inaugurată, printr-o ceremonie oficială. Chiar dacă era proprietate privată, Peleşul a fost de la bun început „castel regal“, aşa cum îşi mărturisea intenţia suveranul român, într-o scrisoare către tatăl său, prinţul Karl Anton de Hohenzollern. După anul 1890, pe măsură ce necesităţile de reprezentare ale suveranului şi ale Curţii regale creşteau, castelul a fost mărit, modernizat, redecorat, pentru ca în 1914 să ajungă la forma pe care o vedem astăzi. Peleşul s-a născut şi a crescut odată cu România modernă. 

Este o clădire reprezentativă în cel mai înalt grad pentru stilul istorist nu numai în spaţiul românesc, dar şi în spaţiul european. Din acest punct de vedere, castelul a fost o realizare insolită şi imposibil de egalat, chiar dacă, în perioada la care ne referim, mulţi reprezentanţi ai înaltei societăţi s-au raportat la ea – construindu-şi reşedinţe urbane sau castele şi conace. Pentru mulţi, chiar dacă au angajat arhitecţi români sau străini, punctele de referinţă au fost fie stilul neo-Renaşterii (de sorginte franceză), fie stilul eclectic (cu elemente de neo-clasic, neo-baroc ş.a.). Nimeni nu a avut însă puterea financiară a regelui Carol I pentru a edifica o reşedinţă atît de spectaculoasă şi bogată precum castelul de la Sinaia. 

Peleşul este şi martorul a numeroase evenimente istorice, fiind reşedinţa regelui, a şefului statului. Acesta îşi folosea reşedinţa privată în scopuri oficiale, aşa încît Peleşul a fost cadrul a numeroase vizite de stat, a numeroase decizii politice, parafări de tratate etc. Iată ceea ce dă unicitatea Peleşului în peisajul românesc. 

Este Peleşul castelul-muzeu cel mai bine păstrat de la noi, dar şi cel mai cunoscut, simbolul regalităţii (în contextul în care România nu e, neapărat, o ţară de castele, precum Franţa)? 

Peleşul este, cu siguranţă, castelul-muzeu cel mai bine păstrat din România. Şi a rămas, acum, de fapt, cel mai important castel-muzeu din ţara noastră. România veche (şi Transilvania pe de altă parte) nu a fost neapărat o ţară a castelelor. Dar este regretabil faptul că extrem de puţine au ajuns să fie exploatate ca muzee, şi să fie deci accesibile publicului larg, să dezvolte în jurul lor, pe de o parte, o viaţă intelectuală şi o emulaţie în cercetare, pe de altă parte – o industrie turistică. În România, au existat parcă nişte obsesii legate de acest tip de edificiu. La începuturile comunismului, a existat acea furie a distrugerii „simbolurilor exploatării omului de către om.“ Apoi, o altă furie s-a manifestat: cea a transformării lor în case şi vile de protocol (care, trebuie să recunoaştem, a avut darul de a salva multe dintre aceste vestigii ale trecutului nostru). După 1990, un alt fenomen s-a manifestat: transformarea lor (fie direct, fie după cumpărarea lor de la proprietarii de drept) în hoteluri „de 5 stele“ sau restaurante. Aţi auzit de Conacul-muzeu Florica, unde să meargă o ţară întreagă şi să afle cine a fost familia Brătianu şi ce a făcut ea pentru România? E un simplu exemplu, poate nu cel mai relevant. E un lucru bun faptul că Florica mai e în picioare şi că poţi să intri să îţi faci o idee. Recent, s-a redechis şi conacul de la Ruginoasa, reşedinţa de vară a Domnitorului Unirii Principatelor, Alexandru Ioan Cuza. Dar sînt multe alte locuri rămase în părăsire... 

Din fericire, Peleşul a rezistat pînă acum – cu greu, e adevărat – tuturor vicisitudinilor. Chiar dacă a „prezerva“ Peleşul nu e o sarcină uşoară, nici pentru cei care au lucrat şi lucrează acolo, nici pentru rege, nici pentru statul român. Chiar dacă toţi ne-am dori mai mult, castelul are totuşi un destin al său. Aş putea spune un destin fericit. Există cred un spirit bun al locului. E în picioare, a scăpat de furia demolatoare a comunismului timpuriu, întrucît atunci cînd starea sa de conservare era critică, statul a intervenit cu un efort major, uriaş, pentru renovarea şi păstrarea lui. Întotdeauna au existat oameni profesionişti care i-au ştiut valoarea şi potenţialul pentru construirea imaginii ţării. 

Da, Peleşul e un simbol al regalităţii române, şi prin asta al României moderne, o mărturie vie a ceea ce s-a putut edifica aici, într-o epocă de relativă normalitate. Este locul în care se vorbeşte, zilnic, publicului, despre regele Carol I şi Independenţa de Stat a României, despre regina Elisabeta şi elita artistică românească (îi amintim numai pe Vasile Alecsandri şi pe George Enescu), despre regele Ferdinand şi despre reîntregirea României, despre regina Maria şi România Mare. 

Unde se încadrează Pelişorul? Dar Foişorul? 

Pelişorul a fost deschis ca muzeu, pentru prima oară, în anul 1992, printr-o foarte fericită iniţiativă a Ministerului Culturii. Este singurul loc din România care mai păstrează aproape intactă atmosfera vieţii private a suveranilor României Mari, Ferdinand şi Maria. După cum ştiţi, palatul Cotroceni este rezultatul unei restaurări capitale după cutremurul din 1977, castelul Bran nu mai e muzeu şi nu mai păstrează nimic din patrimoniul artistic şi memorial regal, iar castelul de la Balcic nu mai e demult în România. Ia-tă deci valoarea de unicat, inestimabilă, a castelului Pelişor. El este singurul muzeu al stilului Art Nouveau din România. 

Foişorul este o vilă nouă, construită în 1933, de către regele Carol al II-lea. Aceasta a fost mult amplificată în anii ’80, pentru a deveni reşedinţa oficială a lui Nicolae Ceauşescu la Sinaia; a fost transformat într-un adevărat palat, iar acum este reşedinţă a protocolului de stat. Foişorul nu a fost şi poate nu va fi niciodată muzeu. Rămîne totuşi locul în care s-a născut regele Mihai. 

Cît de valoros e Peleşul din punct de vedere estetic, artistic (ştiu că există şi multe imitaţii)? 

Valoarea arhitectonică şi artistică a Peleşului este de necontestat. După cum s-a afirmat, rămîne cel mai ilustrativ monument românesc al istorismului, fenomen caracteristic celei de-a doua jumătăţi a secolului al XIX-lea, şi începutului de secol XX. De asemenea, etajele superioare ale castelului, cît şi ansamblul interioarelor Pelişorului, sînt de departe cel mai coerent ansamblu arhitectonic şi decorativ în stil Art Nouveau din România, dar şi unul din cele mai ample programe în acest stil prezervat în Europa. 

Întrebarea dumneavoastră se referea şi la cópii. Da, există la Peleş (dar şi în multe alte reşedinţe regale şi aristocratice europene) cópii după pînze de mari maeştri ai picturii europene, din veacurile XV-XVIII. Era o modă în Belle Époque. Asta nu scade cu nimic nici valoarea ansamblului, dar nici a detaliilor. Pînzele în cauză sînt ele însele opere de artă, pictorii care le-au realizat fiind ei înşişi artişti de valoare. Pentru epoca la care ne referim, această modă a replicii era o realitate, fenomenul nefiind încă pe deplin studiat şi clarificat. Iar marele public poate va ajunge să aprecieze şi aşa ceva. De fapt, noi toţi, cînd ne punem un poster pe perete, care nu este decît o copie a unei imagini originale de autor, recurgem la acelaşi lucru. Poate că nu e chiar atît de greu de înţeles. 

Dar trebuie să fac şi o menţiune. Structura colecţiei de pictură a muzeului de astăzi nu este chiar cea a colecţiei regelui Carol I. Copiile după mari maeştri erau, acum un secol, prezente, dar dintre sutele de tablouri care decorau castelul erau pînze originale. Acestea, colecţionate de primul rege al României aproximativ în perioada 1879-1889, erau remarcabile. Multe dintre ele se află astăzi în Galeria europeană a Muzeului Naţional de Artă. Se află acolo încă de la deschiderea acestui muzeu, în anul 1949. Pînzele din colecţia Coroanei României, majoritatea lor depozitate în anii războiului la Sinaia, au constituit nucleul actualului Muzeu Naţional de Artă. 

Cît despre sursele de inspiraţie arhitectonică şi de decoraţie interioară, ele sînt diverse, fie de sorginte germană, fie de sorginte italiană. Dar nu este vorba decît despre motive decorative şi nu despre „imitaţii“. Imitaţie în acest context mi se pare a avea o nuanţă peiorativă. Ori secolul al XIX-lea şi istorismul trebuie şi ele înţelese mai bine şi acceptate. La nivel teoretic, lucrurile au început să se schimbe în anii ’90, cînd marile muzee ale lumii au valorificat acest patrimoniu complex, bogat, spectaculos. Ce e interesant e că tocmai atunci s-a redeschis şi Peleşul pentru marele public, iar Muzeul Naţional Peleş împreună cu Muzeul Naţional Cotroceni au dedicat o mare expoziţie istorismului. 

Mircea Alexandru Hortopan este directorul adjunct al Muzeului Naţional Peleş, dublu licenţiat, în istorie, apoi în istoria şi teoria artei. A obţinut titlul de doctor în ştiinţe istorice cu teza „Castelul Peleş – leagănul dinastiei române, de la reşedinţă regală, la muzeu“. S-a specializat în istorie modernă românească şi europeană şi în arte decorative – istorism, Art Nouveau, Art Déco.

a consemnat Iaromira POPOVICI

imagine principala jpg
De la filmele clasice cu scene de cazinou la sloturi online care împrumută teme și efecte cinematografice
Casino (1995), Rain Man (1988), Ocean's Eleven (2001), Casino Royale (2006) și The Hangover (2009) sunt doar câteva dintre producțiile de cinema celebre care au prezentat scene emblematice din sectorul cazinourilor.
alegem ceea ce ne place sau ceea ce am invatat sa ne placa jpg
Alegem ceea ce ne place sau ceea ce am invatat sa ne placa?
Există obiecte pe care avem impresia că le cunoaștem înainte de a le fi atins vreodată. Le recunoaștem forma, le anticipăm greutatea, le atribuim o istorie și, uneori, chiar o personalitate.
imagine principala jpg
Dilema pariurilor sportive - noroc sau cunoaștere?
Cât de mult putem anticipa un rezultat sportiv și unde începe, de fapt, hazardul?
poate o vedeta sa parieze online fara sa fie recunoscuta jpg
Poate o vedetă să parieze online fără să fie recunoscută?
Pentru vedetele din România, telefoanele fanilor fac parte din viața de zi cu zi. O plimbare prin mall ajunge pe Instagram, o cină la restaurant devine subiect pentru site-urile mondene, iar o vizită într-o agenție stradală poate apărea pe rețelele sociale înainte de fluierul final
dilemaveche winner jpg
Fascinația lucrurilor gratuite: de ce o ofertă ne poate schimba decizia de cumpărare
Un produs oferit cadou, transportul gratuit sau o lună de abonament fără costuri pot influența rapid decizia unui consumator.
dilemaveche 888 jpg
Norocul, între superstiție și probabilitate: de ce continuăm să credem în numere norocoase
Unii oameni evită numărul 13, alții aleg mereu cifra 7 sau consideră anumite date favorabile pentru decizii importante. Credința în numere norocoase există în numeroase culturi și continuă să influențeze comportamentul oamenilor, chiar și într-o societate în care matematica și statistica sunt...
historia(1) jpg
Între ecrane și conversație: locul șemineului în ritualurile unei seri acasă
Într-o seară obișnuită, sufrageria poate găzdui mai multe lumi care nu se întâlnesc. Cineva urmărește un film, altcineva răspunde la mesaje, iar o a treia persoană caută, fără prea mult succes, începutul unei conversații. Nimeni nu este neapărat nepoliticos.
imagine principala png
Tehnici tradiționale de prelucrare a lemnului, redescoperite la Festivalul internațional DRANICA din Sighetu Marmației
Dacă întrebi un meșter care lucrează cu lemnul cum alegi un arbore bun pentru șindrilă, fii pregătit să ai timp să îl asculți. Vei auzi o poveste întreagă. Îți va spune pe ce versant a crescut, în ce perioadă a fost tăiat, ce vârstă avea, de ce l-a ales și așa mai departe.
imagine principala jpg
Divertismentul digital după 2030: cum ar putea evolua platformele online în următorii ani
Ținând cont de viteza spectaculoasă de evoluție a tehnologiei, cu impact direct asupra divertismentului digital, a anticipa cum va arăta acest sector peste mai mulți ani este o provocare deloc simplă chiar și pentru specialiștii din industria de entertainment.
e1940afd872dd2b58aab38a6da3183985c jpg
Hygge în stil românesc: 7 idei pentru o casă caldă și primitoare toamna
Toamna se întunecă mai devreme, temperaturile scad și petreci tot mai mult timp acasă. E momentul perfect să transformi livingul, dormitorul sau bucătăria în locuri în care chiar îți face plăcere să stai. Și nu ai nevoie de renovări sau de un buget mare
WhatsApp Image 2026 10 15 at 10 37 29 (1) jpeg
De ce merită să-ți traduci cartea într-o altă limbă
Să scrii o carte durează luni sau ani. Să o publici presupune alte câteva etape, de la editare și corectură până la copertă, tipar sau distribuție. După toate acestea, traducerea poate părea un lux pe care îl lași pentru mai târziu.
1790680973 KE7j jpg
Cultura organizațională se vede și în mobilierul de conducere
Se vede cultura organizațională și în mobilierul de conducere sau e doar o chestiune de gust? Data viitoare când intri într-o companie, fă un exercițiu simplu: uită-te la scaune.
spatiu de lucru jpg
Ordinea materială ca formă de gândire: despre organizarea spațiilor de lucru
Există încăperi în care lucrurile par așezate fără o regulă și totuși cineva știe imediat unde să găsească orice obiect. Există și spații impecabile în care fiecare căutare începe cu o întrebare. Între aceste două situații se află o diferență care nu ține doar de estetică.
pexels artbovich 6980564 jpg
Bucătăria modulară, pas cu pas: cum o compui fără să greșești
O bucătărie modulară se compune ca un joc de cuburi: alegi modulele, le așezi unul lângă altul și obții exact frontul care îți trebuie.
GettyImages 1311472388 jpg
De la economii la finanțare: rolul contului bancar în accesarea creditelor
Drumul de la economisire la finanțare nu începe în momentul în care completezi o cerere de credit.
Dilemaveche ro jpg
Accesul la produse financiare se mută online: cont bancar, credite și carduri
Accesul la produse financiare se mută tot mai mult din sucursale în aplicații și platforme web.
sos bolognese png
De ce sosul bolognese nu se face niciodată în grabă și de ce merită așteptarea
Un ragù bolognese bun nu se construiește din grabă, ci din timp, tehnică și echilibru. De la sofrito până la rolul vinului și al laptelui, diferența dintre o simplă pastă cu sos de carne și un bolognese autentic stă în felul în care fiecare ingredient este tratat.
GettyImages 1281297414 jpg
Vacanțele din septembrie: cum plătești inteligent în țară și în străinătate
Plata inteligentă în vacanțele din septembrie presupune utilizarea instrumentelor bancare digitale pentru a evita comisioanele nefavorabile de schimb valutar, taxele neprevăzute la ATM și riscurile de securitate asociate numerarului
Dilemaveche ro jpg
Bankingul viitorului: cont online, credit și card de credit în câteva clickuri
Îți amintești vremurile în care deschiderea unui cont bancar înseamnă o dimineață întreagă pierdută la ghișeu, cu rând, cu formulare completate de mână și cu o programare stabilită cu două săptămâni în avans?
Articol Dilema jpg
Cum te ajută aplicațiile bancare să gestionezi mai bine cheltuielile din sezonul de toamnă
Aplicațiile bancare pot ajuta la gestionarea cheltuielilor de toamnă prin trei tipuri de funcții: urmărirea tranzacțiilor, organizarea banilor pe obiective și controlul plăților.
DilemaVeche (1) (1) jpg
De ce ne exfoliem atât? Scurtă istorie a obsesiei moderne pentru pielea „perfectă”
Într-o cultură care asociază tinerețea cu vitalitatea și frumusețea, apariția semnelor îmbătrânirii poate fi percepută negativ. Suntem evaluați, adesea fără să vrem, și prin felul în care arătăm, iar îngrijirea pielii a devenit pentru mulți un mod de a recâștiga senzația de ....
dilemaveche ro 258 0 jpg
A îmbătrâni nu este un diagnostic. Când schimbările de după 65 de ani merită evaluate medical
Există o formulă pe care o folosim cu o ușurință surprinzătoare atunci când vorbim despre părinții sau bunicii noștri: „E de la vârstă.”
inkstar 04 jpg
După un piercing, primele zile contează: ce merită să clarifici cu salonul despre îngrijirea de bază
Primele zile după un piercing sunt mai ușor de gestionat atunci când pleci din salon cu instrucțiuni clare, potrivite zonei în care a fost făcut și bijuteriei folosite.
1786610560 SAWn jpg
Blender Philips pentru smoothie-uri, supe și sosuri: ghid pentru rezultate constante
Îți place să începi dimineața cu un smoothie cremos, să mănânci la prânz o supă fină și să completezi cina cu un sos făcut în casă? Cu un blender potrivit, pregătești toate aceste lucruri rapid, fără complicații și fără să umpli bucătăria de vase.

Parteneri

masina lovita de tren in campulung png
O mașină, lovită de locomotivă în Câmpulung. Trei persoane au ajuns la spital
O mașină a fost lovită de o locomotivă miercuri seară, 18 noiembrie, la o trecere la nivel cu calea ferată din municipiul Câmpulung, județul Argeș. Trei persoane au fost transportate la spital, toate fiind conștiente.
image png
Selecționerii României sortiți eșecului! Cele mai slabe rezultate pe banca tehnică după primele 6 meciuri: Gică Hagi, bilanț de uitat
De-a lungul anilor, mai mulți selecționeri au avut parte de începuturi dificile pe banca tehnică a României.
cub anamaria prodan reghecampf png
Ce a făcut Anamaria Prodan după ce l-a dat în judecată pe Reghecampf pentru abandon în familie: „Mă bucur că Bebeto o să-și primească banii!”. Fiul vedetei s-a mutat de acasă
Instanța de judecată ar fi pus poprire pe veniturile lui Laurențiu Reghecampf, iar actele ar fi fost trimise deja la FCSB, astfel că Laurențiu Reghecampf junior ar urma să înceapă să primească banii cuveniți.
Percheziții într un dosar de fraudă informatică (1) jpeg
„V-am identificat într-o tentativă de fraudă”. O nouă metodă prin care escrocii încearcă să obțină datele bancare ale românilor
Directoratul de Securitate Cibernetică avertizează asupra unei noi tentative de fraudă prin apeluri telefonice succesive. Atacatorii se prezintă mai întâi drept angajați ai unor operatori de telefonie mobilă, apoi susțin că sunt reprezentanți ai instituției și încearcă să obțină date personale.
traian basescu inquam jpg
Traian Băsescu: Marian Neacșu va fi „premierul executiv” al Guvernului. Ce rol îi mai rămâne lui Luca Niculescu
Fostul președinte Traian Băsescu susține că vicepremierul PSD Marian Neacșu va avea, în realitate, rolul unui „premier executiv” în actualul Guvern, în timp ce Luca Niculescu va ocupa funcția de premier.
image png
Cum a ajuns Marian Neacșu (PSD) să coordoneze 15 ministere și 11 structuri guvernamentale. Guvernul explică noua împărțire a puterii
Dan Cărbunaru, purtătorul de cuvânt al Guvernului, a explicat miercuri seară de ce vicepremierului Marian Neacșu i-au fost acordate atribuții extinse de coordonare și avizare în cadrul Executivului condus de Luca Niculescu.
liliana ruse facebook jpg
Jurnalista Liliana Ruse, mărturisire dureroasă despre lupta cu un cancer rar. „În curând nu voi mai putea munci”
Jurnalista și prezentatoarea Digi24 Liliana Ruse traversează o perioadă extrem de grea, după ce a fost diagnosticată cu o formă rară de cancer. Tratamentul pe care îl urmează este unul agresiv, iar efectele chimioterapiei îi afectează inclusiv mobilitatea.
podul crimeea jpg
Rusia acuză Olanda ca e de partea Ucrainei, după atacul asupra Podului Kerci. „Moscova a fost informată în mod corespunzător”
Ambasada Rusiei în Țările de Jos a acuzat miercuri, 18 noiembrie, autoritățile de la Haga că se implică în conflictul din Ucraina, după ce a redistribuit o postare a companiei Destinus despre atacul cu rachete RUTA asupra Podului Kerci din Crimeea.
CEDO - Curtea Europeană a Drepturlor Omului FOTO Shutterstock
Un avocat român, exclus doi ani de la CEDO după ce a folosit cauze inexistente și citate inventate de inteligența artificială
Un avocat român a primit interdicție de a reprezenta sau asista justițiabili în fața Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), timp de doi ani, după ce a depus documente cu numeroase trimiteri juridice false, generate cu ajutorul inteligenței artificiale și neverificate corespunzător.