Capitalismul românesc lipsit de spirit ofensiv

Publicat în Dilema Veche nr. 729 din 8-14 februarie 2018
Capitalismul românesc lipsit de spirit ofensiv jpeg

Una dintre distracțiile mele preferate pe Facebook este aceea de a vedea cum unii oameni pe care îi cunosc, dar și alții pe care nu-i cunosc, aplică un fel de program informatic de analiză a caracteristicilor feței pe fotografii cu ei, iar în urma acestei aplicații calculatorul le spune tot felul de tîmpenii măgulitoare, cum că ar fi actori, americani, francezi, regi, poeți, scriitori sau filozofi. Ideea de bază este aceea de a arăta lumii că, de fapt, tu puteai fi altcineva, mult mai valoros și mult mai sus, un om cu alt statut social și că numai „viața nedreaptă“ te-a pus în situația de a fi aici, la tine acasă, un funcționar, o femeie de serviciu, o secretară sau mai știu eu ce profesii pe care ei le consideră nedemne. Tot așa se poate întîmpla și cu România și cu economia noastră. Este nevoie de un efort de raționalitate pentru a afla cine sîntem cu adevărat și nu cine credem că am fi putut fi. Trebuie să ne cunoaștem exact poziția și potențialul într-o lume deschisă dominată de o concurență acerbă pentru resurse și prosperitate. Națiunile sînt ca oamenii, au o personalitate proprie, un destin propriu și duc bătălii la concurență cu celelalte națiuni.

Acum cîteva zeci de ani, atunci cînd la noi începea procesul de modernizare, ne lipseau multe lucruri. Din ecuația prosperității mult visate nu aveam un element foarte important, și anume capitalul financiar sau banii. Aveam materii prime, capital uman și chiar un început de tehnologizare, dar nu aveam bani. Din acest motiv, cu timpul, a devenit o modă printre economiștii adepți ai societății deschise să laude capacitatea noastră de a atrage investiții străine, sub toate formele. Nu este rău că în România au venit și vin bani. Nu vom mai enumera aici beneficiile pentru noi aduse de aceste capitaluri, ci doar vom spune că și prin ele țara s-a modernizat, atît cît s-a modernizat. Numai că am pierdut din vedere cu toții că aceste fluxuri dinspre exterior spre interior ar fi trebuit să fie dublate de un alt tip de fluxuri, și anume de către investițiile României în străinătate. Dacă primele spun multe despre atractivitatea noastră ca stat, cea de-a doua categorie spune multe despre puterea de expansiune în exterior a economiei noastre. Pentru că nu este de ajuns să atragi bani, ci este obligatoriu să valorifici prin bani propriii factori de producție din alte state. În afacerile internaționale, trebuie să demonstrăm că și noi putem fi ofensivi, adică putem căuta în afară oportunități și putem valorifica aceste oportunități în favoarea nivelului nostru de trai. O investiție străină ajută și țara de destinație a investiției, dar îmbogățește în același timp și țara investitoare. Ideea este aceea de a vedea în ce măsură capitalul românesc caută debușee și le valorifică în favoarea economiei noastre. Dacă alte economii expansionează pe teritoriul nostru, noi ne extindem spre alte economii? Are capitalismul românesc și o dimensiune externă, absolut obligatorie? Atrage țara noastră parteneri în lupta pentru propria prosperitate? Cît de ofensivi sîntem în planul relațiilor economice internaționale? Există fluxuri de avuție dinspre alte state înspre România? Existăm pe această planetă prin ceea ce este românesc? Înainte de a răspunde la aceste întrebări este bine să discutăm despre una dintre dimensiunile a ceea ce numim spiritul capitalismului.

O caracteristică esențială a spiritului lumii capitaliste este aceea a căutării, expansiunii și extinderii spre noi spații, economice și geografice. -Michel Beaud (Istoria capitalismului, de la 1500 pînă în 2000, Editura Cartier, Bu-curești, 2001, p. 191) definește capitalismul ca pe o lume „antrenată de logica acumulării și a producției lărgite“. Acumularea de ordin economic are un corespondent geografic – expansiunea și extinderea. Capitalismul este o lume a neliniștii și a căutării. Născută sub semnul descoperirii Americii, această lume, capitalistă, caută în permanență noi teritorii. Stagnarea înseamnă moarte, așa cum se întîmplă și în natură. Prin efectul său de multiplicare și reinventare a spart practic cutumele orînduirii feudale, impunînd colaborarea sau conflictul între state și regiuni geografice pînă atunci izolate. Spațiul cel nou aduce materii prime, dar și sinteze culturale. Lumea devine mai vie și mai dinamică. Noile orizonturi răspund la noi provocări. Mai mult și mai bine înseamnă mai multă geografie și o cultură mai bogată. O lume în mișcare și în extindere este o lume vie, capabilă de permanentă reînnoire. Așa cum spuneam, geografia este esențială pentru că provoacă imaginația, dar și pentru că aduce nevoi și interese noi, pe care statul capitalist este gata să le apere și să le valorifice. Expansiune sau implozie, aceasta este marea provocare a construcției sociale despre care vorbim. Acumularea de avere și economia nu pot sta pe loc. Totul este mișcare și devenire. Statele capitaliste sînt prospere prin tradiție pentru că mobilizează factori de producție interni, dar și externi. Prosperitatea se aduce din afară prin schimbul comercial, iar firmele statelor dezvoltate care operează în străinătate sînt agenți ai modernizării pentru statul unde operează, dar și agenți ai prosperității pentru statul de unde migrează.

Acestea fiind puse în evidență, putem reveni cu dezbaterea la lumea românească și la economia noastră. Una dintre cifrele prin analiza căreia putem da un răspuns parțial la cît de ofensivă este România prin ceea ce este românesc este investiția directă românească în străinătate. Acest indicator ne dezvăluie cît de expansivă este economia noastră în raport cu celelalte state ale lumii, alături de care se află în competiție. Iată cum arată cifrele pentru țara noastră, în ultima perioadă. Investițiile directe ale României în străinătate înregistrează următoarele cifre (milioane de euro, la sfîrșitul perioadei): 5.015, la T3 2016; 5.673, la T4 2016; 5.654, la T1 2017; 6.095, la T2 2017; 5.635, la T3 2017. La rîndul lor, investițiile străine directe în România, au înregistrat următoarele cifre (milioane de euro, la sfîrșitul perioadei): 72.846, la T3 2016; 75.059, la T4 2016; 76.759, la T1 2017; 76.975, la T2 2017; 78.203, la T3 2017 (sursa: http://www.bnr.ro/Pozitia-investitionala-internationala). Se observă o diferență enormă între ceea ce România investește în mod direct în străinătate și ceea ce primim ca investiții directe din afară. Investim puțin în străinătate, mult prea puțin. România, prin produsele sale proprii, practic nu există. În ceea ce privește comparațiile cu alte state, unghi de vedere care pune într-o lumină nouă cifrele, acestea sînt edificatoare: în anul 2015, Ungaria se situa la un procent de peste 25% din PIB investiții directe în străinătate, Cehia – 22%, Polonia la peste 6%, iar România la 0,5%. (http://cursdeguvernare.ro/cum-ignora-romania-investitiile-in-strainatate-trei-comparatii
.html, Marian Pană, „Cum ignoră România investițiile în străinătate: trei comparații“, 15 martie 2015). În anul 2016, țara noastră a înregistrat un PIB de 170 de miliarde de euro. Investițiile directe românești în străinătate, pentru același an, au fost de 5,673 miliarde de euro. Dacă vom face o împărțire simplă vom obține o cifră de 3,3%. Investim în străinătate foarte puțin. Asta spune multe despre sistemul închis, autarhic, lipsit de percutanță care este economia noastră. Practic, nu sîntem prezenți pe piețele internaționale, iar mărcile comerciale proprii nu există. Nimeni nu ne cunoaște prin nimic. În bătălia mondială pentru prosperitate și în competiția pentru avuție, practic nu existăm.

Concluzia este una simplă. Ceea ce numim capitalism în România (despre cît de capitalistă este țara noastră ar trebui să discutăm de-a lungul a mii de pagini) nu deține această dimensiune internațională, nu este dinamic în favoarea noastră. România este o piață pentru foarte multe state, dar la rîndul său nu deține capacitatea de a căuta și a pune în valoare în avantajul său piețe din zone geografice mai mult sau mai puțin apropiate. Cu alte cuvinte, așa cum spune I.L. Caragiale, noi sîntem faliții altora, dar nu avem la rîndul nostru faliții noștri. Este un capitalism de transfer de avere din România înspre partenerii săi externi. Nu sîntem ofensivi în relațiile economice internaționale. Nu există fluxuri de avuție care să vină spre România, mobilizate fiind de capitalurile românești investite în străinătate. Trăim într-un capitalism al nostru, cu sens unic. Producem avere și prosperitate pentru alții și nu mobilizăm avere și prosperitate în favoarea noastră. România este nu numai o lume politică, ci și o lume economică aflată cu fața spre sine, incapabilă să se manifeste ca un competitor în plan internațional. Nu am înțeles și nici nu am pus în practica economică expansiunea ca formă esențială de manifestare a capitalismului. Capitalismul românesc este sărac și stagnant. Nu aduce resurse din exterior și nu le mobilizează pentru prosperitate. Ce trebuie să facem? Trebuie să punem și noi bazele unei diplomații economice puternice, care să facă cunoscute mărcile de țară peste tot în lume. Trebuie să fim mult mai ofensivi în promovarea intereselor noastre și să reînvățăm să ne apărăm interesele naționale. Ne construim un capitalism defensiv, după chipul și asemănarea noastră, o națiune care și-a făcut un titlu de glorie din faptul că nu a cucerit niciodată pe nimeni. 

Dorel Dumitru Chirițescu este profesor de economie la Universitatea „Constantin Brâncuşi“ din Tîrgu Jiu. Cea mai recentă carte a sa este Capitalismul – O dezbatere despre construcția socială occidentală, Editura Institutul European, 2016.

Foto: wikimedia commons

„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Aix-les-Bains și tinerii francezi de 70 de ani (II)
Dar poate că mai mult decît plimbarea în sine conta acel „împreună”.
p 19 jpg
Cultul virginității
Ideea că virginitatea fizică atestă puritatea și inocența depășește granițele religioase, devenind un construct social și ipocrit prin care unei femei i se anulează calitățile morale în favoarea celor fizice, ajungînd să fie prețuită mai degrabă integritatea trupului decît mintea și sufletul.
p 20 San Filippo Neri WC jpg
Despre creștinism și veselie
Multe dintre textele clasice ale creștinismului dovedesc o relație încordată pe care Sfinții Părinți o întrețineau cu rîsul.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Migdalul lui Origen
Editat, tradus, redescoperit în bogăția și autenticitatea sa în ultimul secol, Origen revine de fiecare dată în atenția cititorilor cu o înnoită putere de atracție.
Zizi și neantul jpeg
Dacia roșie
Era o oază, într-o vreme în care lucrurile se degradau pe zi ce trecea: la cantina de acolo se putea mînca bine și ieftin, ba chiar și cumpărai una-alta pentru acasă, uneori.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
La Galați, o candidată a fost surprinsă în timp ce încerca să fraudeze examenul de bacalaureat cu un pix-telefon. Avea 45 de ani și era absolventă a unui liceu particular, la frecvenţă redusă.
41580801101 373a7ea5c2 c jpg
Oamenii fac orașele
Paradigmei moderniste de producție a noilor cartiere, Jacobs îi opune observația directă și studiul la firul ierbii, sau la bordura trotuarului, a vieții urbane.
Zizi și neantul jpeg
Roți și vremuri
Trebuia să mănînci nu știu cîți ani numai iaurt și să economisești, să pui bani la CEC ca să-ți poți cumpăra o Dacie.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Aix-Les-Bains și tinerii francezi de 70 de ani (I)
În Aix zilele de vară se mișcă în ritm de melc, par nesfîrșite, exact ca acelea din vacanțele copilăriei.
E cool să postești jpeg
Tastatura sau creionul?
Este un avantaj real acest transfer al informațiilor direct pe dispozitivele elevilor?
p 20 WC jpg
Religiile manevrate de dictatori
Sîntem înconjuraţi de spaţii unde religia e folosită în beneficiul unor regimuri antiliberale: Rusia lui Putin, Turcia lui Erdogan, Ungaria lui Orbán.
Theodor Pallady jpeg
Discretul eroism al moderației
Nu prea cunoaștem opera românilor americani, iar numele care circulă simultan în cele două culturi provin cu precădere din zona umanistică.
p 23 Lea Rasovszky, Bubblegun of Sweet Surrender (Soft War) I  Codre jpg
„Războiul este doar «eu» și nici un pic «tu»” – artiștii și galeriile în timp de război
„Un fel de așteptare epuizantă la capătul căreia sperăm să fie pace.”
p 24 A  Damian jpg
Cu ochii-n 3,14
După ce, cu o săptămînă în urmă, doi lei au încercat zadarnic să evadeze din grădina zoologică din Rădăuți, un șarpe mai norocos a pătruns în Spitalul Orășenesc din Balș.
Zizi și neantul jpeg
Mare, pofte, necuprins
Tocmai ăsta era hazul vacanței: împletirea ciudată de pofte concrete și visări abstracte. Figurau, cu toatele, într-un meniu pestriț și cu pretenții.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Vacanțe de altădată
Nu pot vedea mai multe, însă sînt convinsă că au și bomboane străine sau ciocolată, poate că au și gume cu surprize.
E cool să postești jpeg
S-o fi supărat pe mine?
Ca să nu „supere” această societate, foarte multe femei ajung să fie prizoniere ale unor prejudecăți pe care și le autoinduc, perpetuîndu-le, uitînd de cele mai multe ori de ele însele.
p 20 Sf  Augustin WC jpg
De ce scandalizează creștinismul?
Scandalul creștinismului stă așadar în neverosimilul lui. Însuși Dumnezeu vorbește, dar nu o face ca un stăpîn.
setea de absolut convorbiri cu christian chabanis jpg
Setea de absolut
Atunci cînd am întrevăzut cîteva adevăruri esențiale este dureros să simțim că, în măsura în care vrem să le comunicăm oamenilor, ele capătă limitele noastre, impuritățile noastre, degradîndu-se în funcție de acest aliaj.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
O femeie din București a fost pusă sub control judiciar, fiind bănuită de săvîrșirea infracțiunii de înșelăciune prin vrăjitorie.
Edgar Allan Poe, circa 1849, restored, squared off jpg
Prăbușirea casei Usher
Una dintre cele mai emoționante descrieri de arhitectură din literatura universală este tabloul creionat de Edgar Allan Poe în debutul nuvelei „Prăbușirea casei Usher”.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cum e să pleci în vacanță bolnav și complet epuizat
N-am mai fost într-o vacanță parțial din cauza pandemiei, însă mai mult din cauza faptului că nu mi-am mai permis o vacanță.
p 20 Ierusalim, Muntele Templului WC jpg
Loc disputat
De curînd, la Ierusalim au izbucnit din nou – dar cînd au încetat? – tensiunile pe esplanada Cupolei Stîncii.
Theodor Pallady jpeg
Scurtă oprire în biblioteca perfectă
Cel mai adesea afli despre autorii de cărți din cărțile altor autori: circulația bibliografică prin notele de subsol asigură ventilația academică din care se compune tradiția intelectuală a oricărei societăți moderne.

Adevarul.ro

image
Profesoara care a creat un Silicon Valey în Prahova. Foştii ei elevi lucrează la marile companii IT din lume
Daniela Lica, profesoară de informatică în Ploieşti, a câştigat cu elevii săi aproape 100 de medalii la olimpiadele naţionale şi cele internaţionale de informatică. Secretul succesului său stă în încrederea pe care le-o dă că pot face orice îşi propun, munca în echipă şi exerciţiul permanent care le menţine vie pasiunea.
image
Muşcătura de viperă: ce nu ai voie să faci dacă eşti muşcat de acest şarpe veninos
Muşcătura de viperă poate fi gravă, ajungându-se la deces în lipsa intervenţiei prompte. Specialiştii explică ce trebuie făcut şi, mai ales, ce nu trebuie făcut într-o astfel de situaţie. Sunt, de asemenea, măsuri de prevenţie şi informaţii pe care orice amator de drumeţii ar trebui să le cunoască.
image
Un bărbat care şi-a înşelat soţia a fost obligat de judecători să-i achite despăgubiri de 20.000 euro
Un bărbat care şi-a înşelat soţia şi a lăsat-o fără avere a fost obligat de instanţă să-i plătească daune morale şi compensatorii în valoare totală de 20.000 euro.

HIstoria.ro

image
Nașterea Partidului Țărănesc, în tranșeele de la Mărășești
În Primul Război Mondial, Mihalache se înscrie voluntar ca ofiţer în rezervă și se remarcă prin curaj și prin vitejie peste tot, dar mai cu seamă la Mărășești. Regele Ferdinand însuși îi prinde în piept ordinul „Mihai Viteazul“ pentru faptele sale de eroism.
image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele „dacă...” și „poate că...”. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, că „dacă...” (sunteţi liberi să completaţi Dumneavoastră aici), soarta României ar fi fost alta, mai bună sau mai rea. Cert este că ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 și deciziile conducătorilor români luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar și pe termen lung.
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenită simbol al Revoluției de la 1848 din Țara Românească
„România revoluționară”, creația pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale românilor, simbol al Revoluției de la 1848. Românca surprinsă în tabloul care a făcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaică pe nume Mary Grant.