Bunul-simț în judecățile despre economie

Publicat în Dilema Veche nr. 809 din 22-28 august 2019
Bunul simț în judecățile despre economie jpeg

Nu prea mă uit la reclamele pe care le promovează cu generozitate televiziunile. Atunci cînd apare momentul lor, fug pur și simplu pe un alt canal, evitîndu-le. Mi se par prost realizate. Sînt niște maimuțăreli ieftine din care tu trebuie să tragi concluzia că ar trebui să cumperi nu știu ce marfă despre care ai auzit sau nu, dar care se găsește din abundență, importată fiind, prin depozitele marilor comercianți cu amănuntul. Foarte multe asemenea reclame ne îndeamnă să cumpărăm tot felul de medicamente, care mai de care mai ciudate. Uneori, realizarea lor este atît neglijentă încît ofensează bunul-simț. De exemplu, există una în care, la un moment dat, actorul Alexandru Arșinel stă pe marginea unui lac și pescuiește în timp ce pe gură spune un text cum că vrea să trăiască mai mult. Pînă aici nimic special, toți pescarii ar dori să trăiască mai mult. Povestea este că peștele pe care îl ridică personajul nostru în undiță este deja mort. Probabil că murise de rîs cu mult timp înainte, în timp ce citea scenariul clipului publicitar respectiv. Adică pescarul pescuiește un pește mort! Sigur, îl mai agită el puțin acolo ca să pară viu, dar cine a văzut reacția unui pește tocmai prins în undiță își dă seama de penibilul situației. Concluzia este că nu întotdeauna putem fi mințiți și minimul bun-simț te face să zîmbești și să te întrebi cum a fost posibil așa ceva. Adică ce a fost în mintea celui care a agățat un pește mort în undița unui personaj de clip publicitar și pe cine a crezut că poate minți? Rezultatul este că lumea zîmbește acolo unde ar trebui să fie atentă, iar finalitățile sînt compromise.

Am început aceste rînduri despre bunul-simț în judecățile despre economie cu un exemplu despre bunul-simț la modul general. Există o măsură în toate, iar acolo unde granița dintre măsură și lipsa măsurii este încălcată, rezultatul este unul vizibil negativ. Sigur, așa cum spunea și Keynes, pentru a înțelege știința economică trebuie să ai înzestrări. Trebuie să fii din toate cîte ceva, să știi puțină istorie, puțină matematică și chiar psihologie individuală și socială. Dar nu despre asemenea înzestrări elevate dorim a scrie acum, ci despre faptul că, la nivel empiric, obișnuit, comun, economia este o știință a bunului-simț. Orice gospodină care conduce bugetul unei familii face analiză economică în fiecare zi. Ea știe ce bani are în familie și calculează în permanență toate plățile, astfel încît să se încadreze în nivelul veniturilor. Oamenii se adaptează natural acestui nivel, iar atunci cînd aduc resurse suplimentare din împrumuturi nu o fac în orice volum pentru că știu că la un moment dat banii respectivi trebuie returnați. Și apoi, bunul-simț comun ne spune că datoriile mari și permanente nu sînt un semn de stabilitate economică. A te împrumuta mult și pentru consum este cel mai clar semn de dezorganizare financiară individuală și familială. A nu fi dator este un mare privilegiu pentru un om sau pentru o familie, înseamnă relaxare în fața problemelor, practic o altă atitudine în fața vieții. Efortul de adaptare a dorințelor și viselor fiecăruia dintre noi la propriul nivel al veniturilor este unul permanent, care se produce, aș putea spune, ca un gest reflex. Mereu tăiem sau amînăm oftînd. Cînd ne asigurăm necesarul de viață, pornim de la nevoile de bază, de hrană, îmbrăcăminte și căldură, și încercăm să urcăm cît putem spre cele mai sofisticate: excursii, mașini scumpe. Gospodina știe că în tot ceea ce face nu se poate compara cu alte familii, pentru simplul motiv că nu știe mare lucru din ceea ce se întîmplă cu bugetul acelor familii. De aceea, banii sînt mereu chivernisiți și mereu economisiți atunci cînd familia își propune ceva important pentru viitor. Finanțele unei familii nu pot fi puse în pericol de cheltuieli inutile sau care nu pot fi suportate. Pierderea echilibrului financiar al familiei înseamnă pierderea echilibrului sufletesc. Acestea sînt lucruri de bun-simț în economie și sînt aplicate pe baza unei minime raționalități de către orice om.

În economie este ca în medicină, un bun economist trebuie să aibă calitatea de a fi un bun diagnostician. Un medic, atunci cînd prescrie un tratament, ar trebui să știe foarte multe lucruri despre bolnavul respectiv. De unde vine boala acestuia, ce obiceiuri au provocat-o, care este starea psihică a pacientului, care sînt împrejurările apariției bolii respective. Este ușor să recomanzi antibiotic la febră și este posibil s-o elimini, dar asta nu înseamnă că ai vindecat boala. Pentru a vindeca boala trebuie să știi multe despre bolnav și despre cauza bolii, după care să prescrii o linie de tratament și să urmărești aplicarea sa în procesul de vindecare. De foarte multe ori, pacientul trebuie trimis și la alți colegi medici pentru a vedea dacă boala pe care o ai în față nu este cumva rezultatul unei alte afecțiuni.

Toate acestea sînt de bun-simț. Dar cel mai important lucru este să fii loial științei pentru care ești pregătit. Ca economist, trebuie să știi că „în mersul evenimentelor sociale se impune o regularitate a fenomenelor, căreia omul trebuie să i adapteze propria sa acțiune dacă vrea să reușească. (…) Legile acțiunii umane și ale cooperării sociale trebuie studiate așa cum fizicianul studiază legile naturii“ (Ludwig Von Mises, Acțiunea umană. Un tratat de economie, Editura Curtea Veche, 2018, p. 18). Economia este deci o știință pozitivă, ale cărei legi trebuie cunoscute și respectate, dacă nu dorești să fii penalizat. Nu ai voie să minți. Nu poți aduce minciuna și prefăcătoria atunci cînd vorbești ca specialist. Sigur, poți greși, nimeni nu este perfect, însă buna-credință se prezumă a fi obligatorie. Poți fi chiar etatist-intervenționist, așa cum sînt foarte mulți din școala de economie românească, dar nu ai voie să trădezi prin minciună conștientă. Este multă liniște în zona științei economice de la noi. Mii de cadre didactice universitare tac. Nu există în dezbaterea publică. Nimic nou sub soare (în legătură cu acest subiect recomandăm analiza lui Mises, Știința economică și universitățile, din lucrarea Acțiunea umană. Un tratat de economie, Editura Curtea Veche, 2018, p. 890). E greu să vorbești cînd nimic nu ai a spune. „În economia politică, la fel ca în alte domenii ale științei, numărul personalităților creatoare este mic“ (Mises, op. cit. p. 891). Pe acest fond, însă, una sau două slugi gălăgioase ne mint în față. Ceea ce este și mai grav e faptul că o fac cu intenție și rea-voință, la mijloc fiind un consiliu de administrație sau pur și simplu calitatea de consilier al vreunui analfabet rătăcit prin politica noastră. Decît să facă știință economică din calitatea de slugă, plătit fiind pentru a minți, mai bine ar fi să tacă. Economistul nu are voie să devină o anexă a unui om politic nebun, care joacă la ruletă destinul țării sale. Economistul este obligat să vorbească, chiar și atunci cînd este un simplu executant la locul său de muncă, sau cînd deține cel mai înalt grad didactic universitar. Ceea ce face gospodina din familia noastră sau medicul căruia ne adresăm trebuie să facă și economistul. Trebuie să fim atenți cu procesele despre care discutăm și pe care sîntem chemați a le gestiona. Nu așa se întîmplă, din păcate, în realitate. De exemplu, și voi lua doar acest exemplu, în dezbaterea despre datoria publică a României s-a mințit mult. S-a mințit și din prostie, dar și din rea-voință, pe doi arginți, așa cum spuneam. Bunul-simț comun, deci acela care nu implică analize sofisticate, ne spune că cele 100 de miliarde de euro datorie sînt o sumă mare și că viteza de îndatorare este foarte mare. De asemenea, capacitatea de rambursare este pusă sub semnul întrebării, dacă vom ține cont că acești bani merg în consum, pentru salarii și pensii. În context, am mai spus o și o spun mereu, comparațiile cu alte state sînt absolut irelevante. Să fim foarte atenți și să judecăm foarte corect mediul intern și extern propriu. Ni se spune permanent că sînt bani pentru pensii și salarii, și Guvernul doamnei Viorica Dăncilă, împreună cu Parlamentul aferent, pentru că acum doamna are și un Parlament în mînă, tot dă legi aiuritoare de mărire a pensiilor. Sînt bani pentru că ne împrumutăm. De cînd împrumutul pentru consum a devenit un panaceu al dezvoltării economice? Ce economie au învățat la școală cei care laudă un asemenea drum?

Sigur, veți spune că aici este un fel de inconștiență și chiar disperare a omului politic. Pot fi multe cauze. De regulă, oamenii politici cred că economia este ceva ce ei pot manevra așa cum vor, iar economiștii sînt doar niște posesori de creion chimic după ureche ce trebuie să facă ceea ce le dictează ei. Noi știm că nu este așa. Și ce facem? Îi aplaudăm? Sau, și mai rău, ne aliem cu ei pentru doi bani în plus și apoi, cînd totul va cădea, ne vom cere scuze? Ne putem cere scuze că am pus o țară în genunchi? Și dacă o vom face, ne va scuza cineva? Sau pur și simplu vom ridica din umeri, spunînd, cu maximă prefăcătorie, că am greșit?

Vă invit, dragi colegi economiști, să vorbiți. Și dacă analizele sofisticate nu vă sînt la îndemînă, atunci apelați la bunul-simț comun. El nu vă va înșela niciodată. Bunul-simț comun vă va spune că nu este bine ceea ce se întîmplă și că minciuna unora dintre noi începe să semene cu cea legată de peștele din undița personajului din reclamă. Peștele respectiv este „foarte“ mort, chiar dacă actorul îi mișcă puțin coada, iar economia noastră este foarte îndatorată, chiar dacă economiștii bine plătiți de guvernanții de la Videle ne spun că totul este în regulă. 

Dorel Dumitru Chirițescu este profesor de economie la Universitatea „Constantin Brâncuşi“ din Tîrgu Jiu. Cea mai recentă carte a sa este Capitalismul – O dezbatere despre construcția socială occidentală, Editura Institutul European, 2016.

Foto: wikimedia commons

header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.
p 20 WC jpg
Proba gustului
Se susţine şi în Vechiul Testament, şi în Noul Testament, spunea Andrei Pleşu într-un curs de angelologie, că „omul e bine să aibă sare, adică să aibă gust bun...
p 21 WC jpg
Natura, industria și designul biofil
Mă refer la vegetația care urcă pe terasele zgîrie-norilor, într-un elan care amintește de literatura SF post-apocaliptică sau de imaginile.

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.