Bullerby a fost ieri. Suedia după atentatul de la Stockholm

Carl Henrik FREDRIKSSON
Publicat în Dilema Veche nr. 687 din 20-26 aprilie 2017
Bullerby a fost ieri  Suedia după atentatul de la Stockholm jpeg

Comentatori din întreaga lume ne spun acum că Suedia și-a pierdut inocența, că această țară pașnică, o societate deschisă, nu mai există. E oare adevărat?

Vinerea trecută, un camion deturnat a intrat din plin în mulțimea de pe Drottninggatan din Stockholm, una dintre cele mai populare străzi comerciale ale capitalei suedeze, ucigînd patru persoane și rănind mult mai multe. Imaginile difuzate acum pe întregul mapamond ne amintesc de cele petrecute pe Promenade des Anglais din Nisa, la tîrgul de Crăciun din Breitscheidplatz, în Berlin, sau, cu numai cîteva săptămîni în urmă, pe Podul Westminster din Londra. Ceea ce s-a petrecut în Stockholm pare să fie un alt exemplu dur al noului terorism low-tech, în care autovehicule obișnuite sînt transformate în arme letale, în mîinile unor făptași singuratici, dar controlați de la distanță.

Ceea ce este înspăimîntător. Dar cînd corespondenți proaspăt sosiți sugerează că nimeni nu poate înțelege cum de s-a putut întîmpla așa ceva aici, în Suedia, o țară atît de deschisă și de cosmopolită, acest fapt nu face decît să arate cît de repede uităm.

În realitate, terorismul și violența politică au o lungă istorie în Suedia.

În 1973, parlamentul suedez a aprobat prima „lege a terorismului“ din țară. Doi ani mai tîrziu, un grup de croați afiliați mișcării fasciste postbelice Ustașa au atacat ambasada iugoslavă din Stockholm, l-au împușcat pe ambasador și l-au rănit pe secretarul acestuia. Un an mai tîrziu, cu ocazia unui incident de deturnare pe aeroportul din Bulltofta, simpatizanți Ustașa au cerut ca grupul croat să fie eliberat din închisoarea suedeză, ceea ce a determinat o comisie parlamentară să propună o nouă legislație.

În 1975, comandoul Holger Meins, un grup al Facțiunii Armata Roșie germane (FAR), a asediat ambasada Germaniei de Vest din Stockholm, solicitînd eliberarea unui număr de membri FAR din închisori vest-germane, printre care și Andreas Baader și Ulrike Meinhof. Înainte de a declanșa mai multe explozii, teroriștii au executat doi diplomați germani.

În 1986, prim-ministrul suedez Olof Palme a fost împușcat mortal în timp ce venea de la Grand Cinema, mergînd spre casă, pe strada Sveavägen din centrul Stockholmului – iar în 2003, Anna Lindh, succesoarea social-democrată a lui Palme și ministru de Externe, a fost asasinată într-un magazin universal, la numai cîteva străzi distanță de locul unde a avut loc recentul atac de vineri.

La începutul anilor 1990, teroristul de extremă dreaptă John Ausonius a împușcat, cu zece ocazii diferite, un­spre­zece oameni din Stockholm, cu toții imigranți, la origine. Unul a murit, restul de zece au suferit răni grave, dar au supraviețuit. Cunoscut în media ca „O­mul laser“, Ausonius a inspirat mai mulți teroriști, printre care și Peter Mangs, care a împușcat numeroase persoane de culoare în Malmö, între 2009 și 2010; Anders Behring Breivik l-a elogiat, cu ocazia atacurilor din Oslo și Utøya din 2011, ucigînd 77 de persoane.

Apoi, în 2010, două bombe au explodat pe Drottninggatan, declanșate de cetățeanul suedez născut în Irak Tai­mour Abdulwahab – primul atacator si­nucigaș cu bombă din Peninsula Scandinavă. De data aceasta, o coincidență – și pura neîndemînare a făptașului – au salvat Stockholm-ul de o tragedie majoră. Abdulwahab a reușit să se arunce în aer doar pe sine însuși.

Nici chiar succesiunea continuă de romane polițiste suedeze – de la Wallander, de Henning Mankell, la trilogia Millennium a lui Stieg Larsson – nu a reușit să altereze imaginea Suediei ca țară pașnică, oarecum naivă și total inocentă. Se pare că Europa și întreaga lume au nevoie de acest model neobișnuit de perfecțiune, rol jucat de scandinavi încă de pe vremea deceniilor de aur ale modelului suedez din anii 1950 și 1960.

Dar de cîte ori poți să îți pierzi virginitatea și să rămîi totuși virgin? Reacțiile din urma atacului de vineri au arătat că Suedia și-a învățat, oficial, lecția și că știe foarte bine că e doar o țară ca toate celelalte, departe de un Bullerby idilic și sigur.

Au trecut doar trei săptămîni de cînd SÄPO, poliția de securitate suedeză, a prezentat un raport care avertiza că un atac precum cel din Stockholm este foarte probabil. Poliția se pregătea, de fapt, exact pentru acest scenariu. Astfel încît nimeni nu a fost cu adevărat surprins atunci cînd atacul a avut loc. Dimpotrivă, toate planurile pregătite au fost implementate sistematic, ceea ce a dus la blocarea unei mari părți din centrul Stockholm-ului.

În același timp, hashtag-ul #OpenStockholm s-a răspîndit în rețelele de so­cializare atît de drage suedezilor. Ce­tățeni obișnuiți ai orașului și-au deschis casele și apartamentele pentru cei care nu au mai reușit să ajungă acasă în urma opririi trenurilor și metrourilor: un încărcător pentru smartphone, un loc la masă, o canapea pentru odihnă…

Populația Stockholm-ului s-a mîndrit cu această deschidere – pe bună dreptate. Este o atitudine care, departe de a fi naivă, face parte dintr-o viziune cît se poate de pragmatică asupra lumii. Scopul teroriștilor este polarizarea totală, divizarea societăților; ei vor să-i determine pe oameni să aleagă una dintre tabere, într-un război care nu lasă loc pentru altceva în afara acestui război. Teroriștii vor să elimine orice spațiu intermediar.

Să arăți o disponibilitate sfidătoare de a ajuta și o deschidere fundamentală către celălalt, către străin – la numai cîteva clipe după atac – înseamnă cu adevărat un act de rezistență.

În orice caz, cu adevărat naiv ar fi să credem că un act înspăimîntător de violență ca acela din 7 aprilie nu va lăsa urme în politică și în societate. Populiștii de toate culorile știu cum să folosească imaginile fricii și terorii.

„În sfîrșit“, a scris pe Twitter Alexan­dra Brunell, secretara lui Jimmie Åkesson, după atentatul precedent de pe Drottninggatan, din 2010. Åkesson este liderul partidului xenofob Democrații Suedezi, care ocupă 49 de locuri în Parlamentul suedez, adică 14%. Atacatorul sinucigaș de pe străzile Stockholm-ului a reprezentat pentru secretara lui, mai presus de toate, o oportunitate politică. Poate s-a spus despre acest tweet că ar fi odios, dar odioși sînt, fără îndoială, cei care vor să capitalizeze politic acest atac.

Pînă acum, cei mai mulți politicieni de vîrf s-au abținut să folosească din primul moment atacul ca pe un argument politic. Dar cît va dura asta? La fel ca și atacatorul din Berlin, Anis Amri – un tunisian care a cerut azil în Germania –, cel suspectat de atacul suedez, uzbecul Rakhmat Akilov, urma să fie expulzat. El a solicitat un permis de rezidență pe 10 noiembrie 2014. Solicitarea i-a fost respinsă pe 15 iunie 2016, ceea ce l-a determinat pe Akilov să intre în clandestinitate. Discuția despre ineficiența implementării ordinelor de expulzare abia a început.

La toamnă, în Suedia au loc alegeri parlamentare. Dar Democrații Suedezi – asemenea partidelor similare din alte țări – exercită deja acum o influență considerabilă asupra politicii suedeze, în vreme ce alte partide tind să-și adapteze parțial agenda, sperînd să își recîștige astfel alegătorii. Cu puțină vreme în urmă, Suedia a primit mai mulți refugiați ca oricare alt stat UE – pe departe. Astăzi, legile pentru acordarea de azil și imigrație ale Suediei – introduse de un guvern verde-roșu – se numără printre cele mai restrictive din Europa.

Va schimba atacul de la Stockholm, de pe Drottninggatan, Suedia? Probabil că da. Dar nu atît de mult cît își închipuie unii; schimbarea la care se gîndesc ei a avut deja loc. Se va schimba imaginea Suediei? Pesemne. Ar fi și timpul.

Carl Henrik Fredriksson, fost redactor șef al Ord&Bild – cea mai veche revistă culturală suedeză –, este co-fondator al site-ului Eurozine, al cărui redactor-șef a fost pînă în 2015.

traducere din limba engleză de Matei PLEȘU

Foto: Vienna Review

Cea mai bună parte din noi jpeg
Prietenia între femei – un mit?
Marile bucurii și marile tristeți le cam ducem de unii singuri.
Zizi și neantul jpeg
Zăpadă și săpuneală
Săpuneala era, negreșit, un mini-ritual pre-sexual.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Diete și cîteva gînduri despre nutriție
● Orice dietă implică renunțarea la alcool. Eu nu beau decît vin, dar e bună și o bere. Pînă aici! Nu vreau să fiu un om slab, sănătos, dar trist.
E cool să postești jpeg
Cînd aduci munca acasă
Există, bineînțeles, avantaje clare ale muncii de acasă. Și pentru angajați, și pentru angajatori.
p 20 Kierkegaar WC jpg
Maestrul Kierkegaard
Într-o anumită împrejurare, Wittgenstein a observat: „Un gînditor religios onest este ca un funambul.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Ineditele lui Eliade
E un eveniment care, sper, i-ar fi plăcut lui Eliade, pentru că e o confirmare a importanței arhivei pe care o evoca recurent, aproape obsesiv, în jurnalele sale, știind ce a lăsat în ea.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Dialog între un tată și un fiu (la vîrsta inocenței), în autobuz. Tatăl: „Merg să-i iau lu’ mami ceva.“ Fiul: „Ce?“ Tatăl: „Niște cizme.“ Fiul: „De ce?“ Tatăl: „Nu, că nu găsesc.“ Memorabil. (D. S.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Cînd v-ați simțit singuri ultima dată?
Te poți simți însingurat într-o mare de oameni, dacă relațiile cu ei nu sînt potrivite.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cum se pleca în State în anii ’90?
Astfel, exemplele pot continua, căci românul, odată ajuns cetăţean american, face tot posibilul să-şi uite limba şi obiceiurile, dar năravurile şi le păstrează.
E cool să postești jpeg
Vînzătorul nostru, stăpînul nostru
Rămîne însă o întrebare: politețea, grija, respectul sînt oare condiționate de bani sau derivă din calitatea umană?
p 20 jpg
Incultură religioasă şi incultură universitară
Numeroasele miniaturi ilustrative preiau, alături de modele musulmane, imagistică de tip budist chinez şi creştin bizantin.
Theodor Pallady jpeg
Un iluminist evreu în Țara Românească
Cronica relațiilor dintre români și evrei a fost uneori armonioasă, alteori convulsivă și tragică, în funcție de contexte sociale, dinamici ideologice și evoluții geopolitice inevitabil fluctuante.
index jpeg 3 webp
Cîtă nefericire în urbea lui Bucur!
La noi, aici, în București și în anul de grație 2023, sub ce pictăm oamenii sfîșiați, absurd, de haite, pe cîmpurile năpădite de buruieni ale unui oraș care agonizează fără să o știe?
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Cehoaica Vera Czernak n-a mai suportat infidelitățile soțului ei, așa că într-o zi a decis să se arunce de la balcon. A căzut exact peste soțul ei care tocmai se întorcea acasă. El a murit, ea a supraviețuit.
Cea mai bună parte din noi jpeg
„Ei fac din noapte ziuă ş-a zilei ochi închid”
După ce vorbeam, mă culcam la loc. Nu i-am zis niciodată, dar se pare că știa. Mai tare decît cronotipul (și decît majoritatea lucrurilor) rămîne iubirea, se pare.
Zizi și neantul jpeg
Dimineți de iarnă
Mă făcea să simt că pămîntul nu-mi fuge de sub picioare. Că lucrurile pot avea sens și pot fi la locurile lor.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
La munca de jos
Oare n-ar trebui, la vîrsta lor, să plece în niște excursii ca să vadă lumea, să-și cumpere autorulote cum fac pensionarii din Germania, să-și petreacă revelioanele prin insule cu o climă mai blîndă?
E cool să postești jpeg
Bătaia e ruptă de rai – chipuri ale răului
Grăitoare pentru acest comportament defensiv este, de altfel, și zicala românească „Bătaia e ruptă din rai”, în fapt, o legitimare a violenței.
p 20 WC jpg
Democrația și Biserica în secolul XXI
Așa cum participarea demos-ului la viața cetății e însăși democrația, participarea laicatului la viața Bisericii e însuși creștinismul.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Benedict al XVI-lea
Aproape intactă mi-a rămas, după zece ani, amintirea ultimei slujbe pe care a prezidat-o la San Pietro, în Miercurea Cenușii.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
La știrile TV, imagini dintr-un supermarket și apoi opinia unei fete de la carne, despre cum mai merge vînzarea acum, după ce s-a încheiat iureșul sărbătorilor: „E foarte scăzută un picuț“. (D. S.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Comoara e pretutindeni
Încerc să împing frica mult în fundul rucsacului, undeva între sacul de dormit și polarul de rezervă, amintindu-mi că o să fie vocală, dar n-o s-o las să conducă.
Zizi și neantul jpeg
Tache și cenușiul
Interesant e că pînă și în amintitrile mele culoarea paltonului său a rămas incertă: uneori mi-l amintesc gri, alteori negru.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cabana Caraiman
Nicăieri nu am simțit un munte mai sălbatic decît la cabana Caraiman, simți hăul, abruptul, aproape de tine țopăie caprele negre.

Adevarul.ro

image
Cum va fi vremea în ultima lună de iarnă. Care e recordul de ger năprasnic în România
Temperaturi foarte scăzute sau maxime termice neobişnuite s-au consemnat, de-a lungul timpului, în luna februarie. Recordul de ger a fost bătut la data de 10 februarie 1929, când la Vf.Omu s-au înregistrat minus 38 grade Celsius.
image
Patru lucruri în care se măsoară cu adevărat fericirea. Ce spune un profesor de la Harvard
Dr. Sanjiv Chopra, profesor la Harvard, a explicat de ce 20 de milioane de dolari câștigați la loto nu te fac fericit pe termen lung și care ar fi cele cinci lucruri care ar ajuta cu adevărat pentru a obține această stare.
image
Şi-a ucis cea mai bună prietenă din dorinţa de a fi mamă. Cele două femei se cunoscuseră la biserică
Crima haluncinantă, comisă de o femeie din Texas a uimit o lume întreagă. Aceasta şi-a omorât cu sânge rece cea mai bună prietenă, pe care o cunoştea de mai bine de un deceniu. Totul pentru a-i fura copilul.

HIstoria.ro

image
Moartea căpitanului Valter Mărăcineanu, un erou al Războiului de Independență
Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I” deține în patrimoniul său o fotografie inedită a eroului român Valter Mărăcineanu.
image
Armata lui Vlad Ţepeș: Arme și echipamente
Cu toată lipsa de piese originale din epocă, putem reface echipamentul și armamentul trupelor lui Vlad Ţepeș, bazându-ne pe puținele piese existente, pe sursele pictate și scrise și pe comparații cu zonele din jur.
image
Sfârșitul Bătăliei de la Stalingrad: Capitularea mareșalului Paulus
În timpul nopții de 30 spre 31 ianuarie 1943, Brigada 38 Motorizată, având atașate companiile de geniu, a încercuit zona din jurul Pieței Eroilor Căzuți și magazinul Univermag, întrerupând legăturile telefonice dintre comandamentul mareșalului Friedrich Paulus și unitățile subordonate.