Melcul regal, ve┼čnic hoinar

Bogdan Cătălin Mereuţă
7 aprilie 2010
Melcul regal, ve┼čnic hoinar jpeg

Reporterul: Bun─â ziua, domnule Melcocovici! M─â numesc Ioana Mihnea ┼či s├«nt reporter la ziarul ÔÇ×Lumea animalelorÔÇť. A┼úi fi de acord s─â v─â lu─âm un interviu?

Melcul: Inamici! Ajutor!

R: Nu v─â speria┼úi, M─âria Voastr─â, nu s├«ntem arici pentru a v─â m├«nca. A┼čadar, voi repeta ├«ntrebarea. V-am putea r─âpi c├«teva minute din timpul dumneavoastr─â pre┼úios pentru un scurt interviu?

M: A? Da, drăguţă, da. Doresc un meniu, dar mă duci tu la restaurant?

R: V-am întrebat, dacă vă putem lua un interviu!

M: Bine├«n┼úeles. ├Ämi pare r─âu, a┼ča e la b─âtr├«ne┼úe, nu mai auzi bine, nu mai vezi bine, nimeni...

R: V-a fost greu să bateţi atîta drum de unul singur? Din moment ce sînteţi rege, nu v-a oferit nici un slujitor un mijloc de transport mai rapid?

M: ├Än regatul meu eram cel bun ÔÇ×alerg─âtorÔÇť. Eu eram cel mai rapid mijloc de transport, dac─â se poate spune a┼ča.

R: Nu putea┼úi s─â cere┼úi ajutor oamenilor? Unii dintre noi nu discrimin─âm melcii. Chiar ┼či legile noastre ofer─â ajutor celor cu posibilit─â┼úi minime. ├Än acest moment a┼č putea s─â v─â iau ├«n palm─â ┼či s─â v─â...

M: Destul, domni┼čorico! Poate ┼úie ┼úi se pare u┼čor s─â spui toate acestea, s─â te dai mare cu legile voastre, dar despre noi nu ┼čtii nimic. Istoria melcilor este una foarte bogat─â. Rudele noastre au ap─ârut ├«naintea str─âmo┼čilor vo┼čtri! C├«nd rosti┼úi numele de molusc─â trebuie s─â sim┼úi respect, nu mil─â! Putem s─â ne descurc─âm ┼či singuri!

R: Îmi pare rău dacă v-am jignit, Alteţa Voastră!

M: Ar trebui să îţi pară! După standardele noastre, noi sîntem superiori oamenilor! Tinerii din ziua de azi, fie ei melci sau oameni au uitat adevăratele valori!

R: Putem s─â revenim la subiect, v─â rog?

M: Preabine. Dar să nu uiţi ce ţi-am spus! Noi melcii...

R: Titlul de cel mai rapid alerg─âtor l-a┼úi c├«┼čtigat cu greu? Adic─â, un rege nu ar trebui s─â se pun─â ├«n pericol pentru astfel de nimicuri.

M: Ai dreptate dr─âgu┼ú─â, dar titlul l-am c├«┼čtigat cu mult ├«nainte de a deveni rege. Pe atunci eram un fl─âc─âu dup─â care multe melcu┼úe visau. Aveam mu┼čchi, cochilia tare ┼či multe altele.

R: A┼čadar, era┼úi un adevarat atlet. Pute┼úi s─â ne mai spune┼úi dac─â avea┼úi ┼či alte talente ├«n afar─â de ÔÇ×alergatul vitez─âÔÇť?

M: Bine├«n┼úeles c─â mai aveam. Eram halterofil, ridicam pietre de toate m─ârimile cu c─âp┼čorul meu ┼či cu cochilia. Nu era chiar u┼čor. De multe ori mi-am pus via┼úa ├«n pericol.

R: ┼×i... cum a┼úi ajuns rege? Se spune c─â cei care au mu┼čchi nu au creier. Crede┼úi c─â e adev─ârat acest zvon?

M: Bine├«n┼úeles c─â nu. Zvonurile s├«nt mereu simple scorneli, iar eu s├«nt dovada vie ce le contrazice. Pe l├«ng─â mu┼čchi mai am ┼či inteligen┼ú─â. Cine crede┼úi domni┼čoar─â, c─â de mic copil a str├«ns melc cu melc din toate col┼úurile p─âdurii ┼či a pus bazele acestui stat?

R: Dumneavoastr─â?

M: Normal c─â eu. F─âr─â mine nu exista economie, nu exista turism, nu exista nimic din acest regat. Ar fi fost anarhie. De aceea, am o lini┼čte sufleteasc─â pentru c─â am f─âcut ceva ├«n via┼úa mea.

R: ├Än cazul acesta, cum de a┼úi decis s─â v─â supune┼úi la o asemenea ├«ncercare, din moment ce avea┼úi tot ce v-a┼úi fi putut dori? Bucure┼čtiul nu este chiar la o arunc─âtur─â de b─â┼ú fa┼ú─â de ÔÇ×Regatul melcescÔÇť.

M: Ooo, da, ai dreptate, e chiar foaaarte departe. Mi-am petrecut toat─â tinere┼úea parcurg├«nd acest drum. ├Än ani melce┼čti s├«nt cel mai b─âtr├«n melc din lume. Am aproximativ 152 ani.

R: M─â surprinde┼úi cu fiecare r─âspuns. Totu┼či, nu mi-a┼úi r─âspuns la ├«ntrebare. De ce a┼úi dorit s─â face┼úi un drum at├«t de lung din moment ce avea┼úi un regat de condus ┼či totul v─â era la picioare?

M: Nu, nu v─â pot vorbi despre asta, este prea dureros.

R: Vă rog, descărcaţi-vă, promit că nu veţi regreta. Aveţi încredere.

M: Preabine, dr─âgu┼ú─â. Cu mult timp ├«n urm─â, c├«nd eram tinerel, am ├«nt├«lnit o melcu┼ú─â care mai t├«rziu a devenit regin─â. ├Änc─â ├«mi mai amintesc chipul ei angelic, guri┼úa ei triunghiular─â rujat─â, ochii din corni┼úe rimela┼úi care adesea l─âcrimau la vedera mea, sau din pricina machiajului... (nici eu nu-mi mai amintesc prea bine) iar cochilia-i era divin─â. Adesea str─âluceau pe ea diamante sau coliere din aur. Dar vai, c├«t de crud─â este via┼úa. La scurt timp iubirea vie┼úii mele mi-a fost r─âpit─â a┼ča c─â am decis s─â-i ├«ndeplinesc ultima dorin┼ú─â: o pereche de ochelari de soare ÔÇ×Luis MelconsÔÇť.

R: A┼čadar, a┼úi b─âtut at├«ta drum doar pentru o pereche de ochelari de soare?!

M: A fost ultima ei dorin┼ú─â. Noi melcii avem tradi┼úiile noastre ┼či modul nostru de a ne ar─âta afec┼úiunea. M─âcar pe morm├«ntul ei s─â stea, dac─â nu poate s─â ├«i poarte.

R: Condoleanţe. Trebuie să vă fi îndrăgostit doar dintr-o singură privire de o iubiţi atît de mult.

M: Mda. Într-un fel.

R: Dacă nu sînt cam indiscretă, aţi putea să-mi spuneţi povestea dumneavoastră de dragoste?

M: S─â ┼čtii c─â s├«nt cam grabit dar fie, de dragul tinerei genera┼úii. Totul a ├«nceput c├«nd ├«n copacul meu s-a mutat Licurici Luminici. Era un t├«n─âr foarte de treab─â sau cum obi┼čnuiam eu pe atunci s─â zic, ÔÇ×betonÔÇť care de├«ndat─â mi-a devenit bun prieten. Ce frumos era ├«n acele vremuri, f─âr─â responsabilit─â┼úi, f─âr─â prea multe ├«ndatoriri...

R: Dar nu eraţi rege? Parcă regii au foarte multe îndatoriri.

M: Adev─ârat, dar eram t├«n─âr. G├«ndirea mea era simpl─â. Din moment ce eu ├«i ├«ndemnasem pe to┼úi melcii de pretutindeni s─â se adune ├«ntr-un regat independent, datoria mea se ├«ncheiase. Eram rege, aveam tot ce-mi doream, cei maturi se ocupau cu ridicarea nivelului de trai. De aceea am f─âcut multe nebunii ├«n tinerea┼úea mea. ├Äntr-o asemenea zi, la ├«ndemnul bunului meu prieten Licurici, am avut o experien┼ú─â inedit─â ├«ntr-un loc despre care nici nu ┼čtiam c─â exist─â ├«n Regatul melcilor.

R: ┼×i, care era? Scuza┼úi-m─â c─â v─â ├«ntrerup dar spune┼úi pove┼čti la fel ca bunicul. Numai el creeaz─â un astfel de suspans.

M: Se numea ÔÇ×Melcocos Disco-BarÔÇť. Era o discotec─â cochet─â unde aveam s─â-mi petrec multe nop┼úi albe. Ritmurile de salsa ┼či disco mereu m─â p─âtrundeau p├«n─â ├«n cochilie, iar ├«ntunecimea ├«n care abia dac─â se z─ârea lumina lui Luminici (avea meserie de luminator) ├«ntre┼úinea o atmosfer─â cu totul deosebit─â. Din prima sear─â, am ├«nt├«lnit-o la o mas─â dintr-un col┼ú mai ├«ndep─ârtat al localului. Prietenii mei m-au ├«ndemnat s─â ne a┼čez─âm acolo, iar ea, timid─â, a ├«nceput s─â discute cu mine. Din subiect ├«n subiect, din vorb─â-n vorb─â am observat cu uimire c─â aveam foarte multe lucruri ├«n comun. Mai apoi am ┼či dansat. ├Än clipa aceea am sim┼úit ceva cu totul nou, am sim┼úit cum m─â ├«ndr─âgostesc. A doua zi ├«n care m-am v─âzut cu Melcu┼úa Melcoro (numele de domni┼čoar─â) am tr─âit tot o experien┼ú─â inedit─â, dar ├«n cu totul alt fel dec├«t ├«n seara precedent─â. Am observat cu uimire faptul c─â ar─âta mult mai bine ├«n semi├«ntuneric dec├«t la lumina zilei. Culoarea fe┼úei avea nuan┼úa unui bec consumat, corni┼úele-i erau le fel de drepte ca un drum bifurcat, iar cochilia, ce s─â mai spun despre cochilie? Cr─âpat─â nu era, dar parc─â ar fi sp─âlat-o cu noroi. Totu┼či, pentru mine aceea┼či fiin┼ú─â divin─â r─âm─âsese. Misterioase s├«nt c─âile dragostei. Doi ani mai t├«rziu, ne-am c─âs─âtorit ┼či am ├«nceput s─â-mi iau ├«n serios ├«ndatorirea de rege. Trei ani mai t├«rziu am elaborat primele legi ┼či am dezvoltat industria regatului pentru a-mi putea ├«ntre┼úine so┼úia. C├«t despre ea, opera┼úiile estetice ├«┼či f─âcuser─â ├«n mare parte datoria, dar tot a trebuit s─â se machieze un pic (mai mult) pentru a ar─âta ca un fotomodel. P─ârin┼úii ei erau m├«ndri de un a┼ča ginere. Cinci ani mai t├«rziu..., s─âr─âcu┼úa de ea ┼či-a dat duhul, ultimele vorbe fiind ÔÇ×Te iubesc!ÔÇť.

 R: Parc─â spunea┼úi c─â v-a cerut o pereche de ochelari de soare ÔÇ×Luis MelconsÔÇť.

M: A, da. ┼×i asta. Uita┼úi, am p─âstrat ultima bucat─â din aceast─â coliv─â pentru mine, dar v-o d─âruiesc dumneavoastr─â.

R: Vai, M─âria Voastr─â, dar m─â m─âguli┼úi, nici nu ┼čtiu ce s─â fac. O singur─â ├«ntrebare ├«mi vine ├«n minte acum. E comestibil─â pentru oameni?

M: Bine├«n┼úeles c─â e comestibil─â, totu┼či nu v─â recomand s─â o m├«nca┼úi atunci c├«nd s├«nte┼úi vesel─â, pentru c─â gustul este at├«t de sc├«rbos, ├«nc├«t v─â va reveni triste┼úea datorat─â mor┼úii persoanelor dragi. Nu mai spune┼úi nim─ânui, dar aceasta era partea ce mi se cuvenea. ├Än ┼úara mea nu avem c├«ini c─ârora s─â le dam toate resturile, ca ├«n ┼úara voastr─â...

R: Mulţumesc pentru că m-aţi prevenit. În continuare, ce aveţi de gînd să faceţi? Credeţi că mai puteţi face faţă acestei călătorii?

M: Bine├«n┼úeles, nu vede┼úi? Mai am c├«┼úiva milimetri. Un mic efort ┼čiii... am ajuns! Optzeci de ani de munc─â ┼či patruzeci de ani de pauze nu au r─âmas ner─âspl─âtite. Mai urmeaz─â doar s─â g─âsesc ni┼čte ochelari de soare pentru draga mea Melcu┼úa.

R: ─é─â─â─â... Felicit─âri, Sire! Cred c─â am terminat interviul. 

Peste cinci minute:

ÔÇô Ioana, crezi c─â o s─â-┼či dea seama p├«n─â la urm─â? m─â ├«ntreb─â Eduard, responsabilul cu echipamentul.

ÔÇô Nu am nici o idee. Este cam greu de citit pentru un melc numele unei cl─âdiri a┼ča de fastuase.

ÔÇô Nu cred c─â melcii ┼čtiu s─â citeasc─â ┼či nu cred nici c─â acest mo┼čneag melc ├«┼či va da seama c─â mall-ul este ├«n cealalt─â parte a Bucure┼čtiului ┼či c─â se afl─â de fapt la Casa Poporului.

ÔÇô Mda, ai dreptate. Ce poate face dragostea dintr-un melc. Dintr-un falnic rege, a ajuns un soi de satelit f─âr─â direc┼úie. ÔÇô ┼×i mai ciudat este, c─â Irina, prietena mea de la ziarul Privind printre necuv├«nt─âtoare, a scris un articol despre Melcu┼úa Melcocovici, mi-a zis ar─ât├«ndu-mi h├«rtia cu pricina. Nu mi-a fost prea dificil s─â-mi dau seama de pozi┼úia reginei melcilor. O simpl─â poz─â cu o cochilie aurit─â ├«n v├«rful unui ciudat tip de car alegoric ┼či c├«teva propozi┼úii: ÔÇ×Doamna Melcu┼úa Melcocovici, student─â la actorie, c├«┼čtig─â tronul Regatului melcilor, juc├«nd celebrul rol al Julietei pe moarte, din piesa Romeo ┼či Julieta. Conspira┼úia a fost pus─â la cale de p─ârin┼úii fetei ┼či de stimabilul domn Licurici Luminici care s-au ocupat de detaliile falsei ├«nmorm├«nt─âri ┼či de manipularea tuturor subalternilor regelui, spre a-l trimite pe acesta ├«ntr-o cal─âtorie f─ârÔÇÖ de SF├ÄR┼×IT. Prin urmare, ┼či-au c├«┼čtigat ┼či ei jum─âtate din tron.ÔÇť

ÔÇô Hm! Ce noroc pe M─âria Sa, ex-regele, c─â nu poate citi!  Morala: S─â nu ave┼úi ├«ncredere ├«n melcu┼úe exagerat de machiate ┼či ├«n prieteni mult prea lumino┼či, pentru a fi adev─âra┼úi! 

Bogdan C─ât─âlin MEREU┼ó─é, clasa a VII-a ┼×coala nr. 40 ÔÇ×Iulia Ha┼čdeuÔÇť, Gala┼úi

50 de mii de bucure╚Öteni demonstreaz─â contra gra╚Ťierii jpeg
ÔÇ×Binecuv├«ntare" papal─â pentru proiectele pre┼čedintelui Macron
Cotidianul Le Monde precizeaz─â c─â Emmanuel Macron a stat de vorb─â cu Papa Francisc exact 57 de minute.
50 de mii de bucure╚Öteni demonstreaz─â contra gra╚Ťierii jpeg
13-15 iunie '90. Stelian Tănase: Cei care aruncau cu flori în mineri există și astăzi. Societatea, la fel de divizată
Stelian T─ânase: Am ├«ngropat institu╚Ťional, dar ╚Öi emo╚Ťional acele evenimente. Ne amintim de ele c├«nd ╚Öi c├«nd, mai ales jurnali╚Ötii. Numai ├«n media mai transpare subiectul. Nu avem o emo╚Ťie public─â.
50 de mii de bucure╚Öteni demonstreaz─â contra gra╚Ťierii jpeg
Donald Trump ┼či Kim Jong-un, foarte mul┼úumi┼úi de summit; anali┼čtii, mai sceptici
Următorul astfel de exerciţiu de mare amploare este prevăzut pentru luna august.
50 de mii de bucure╚Öteni demonstreaz─â contra gra╚Ťierii jpeg
Interviu cu criticul George Banu despre Festivalul de la Sibiu
Cea mai recent─â carte semnat─â de George Banu se intituleaz─â Isu┼čii mei ┼či a ap─ârut la Editura Nemira, Mihaela Marin fiind autoarea fotografiilor care ├«nso┼úesc aceste eseu despre ÔÇ×coexisten┼úa cu arta sacr─âÔÇŁ.
50 de mii de bucure╚Öteni demonstreaz─â contra gra╚Ťierii jpeg
"Meciul secolului": Donald Trump vs Kim Jong-un
Insula pe care se afl─â acest hotel are avantaje mari ├«n materie de securitate. Se afl─â nu departe de ┼ú─ârm ┼či de centrul statului-ora┼č, deplas─ârile se pot deci controla u┼čor. Este legat─â de ┼ú─ârm printr-un teleferic, un tunel ┼či un pod pietonal.
50 de mii de bucure╚Öteni demonstreaz─â contra gra╚Ťierii jpeg
Cotidianul francez La Croix: ÔÇ×Amenin┼úare asupra luptei anti-corup┼úie ├«n Rom├óniaÔÇŁ
ÔÇ×Emblem─â a luptei ├«mpotriva corup┼úiei din 2013 ├«ncoace, Laura K├Âvesi a devenit inamicul partidului la putere.ÔÇŁ
50 de mii de bucure╚Öteni demonstreaz─â contra gra╚Ťierii jpeg
Epidemia politic─â anti-sistem din Europa
În Europa s-a format deja un fel de arc geografic anti-sistem. Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia, Slovenia, Grecia, Austria, Italia au intrat într-o logică anti-sistem, care este una anti-Bruxelles.
50 de mii de bucure╚Öteni demonstreaz─â contra gra╚Ťierii jpeg
Ce ar trebuie s─â facem de Ziua Copilului?
├Än fiecare an, pe 16 iunie, se mai s─ârb─âtore┼čte Ziua copilului african, ├«n amintirea unui masacru comis pe 16 iunie 1976 la Soweto.
50 de mii de bucure╚Öteni demonstreaz─â contra gra╚Ťierii jpeg
Bugetul ca o plastilină. Cum trag cheltuielile de venituri riscînd să rupă deficitul
├Än primul r├«nd, cheltuielile cresc mult mai puternic dec├«t veniturile. Raportul este aproape dublu, adic─â veniturile au crescut cu 11,8%, ├«n compara╚Ťie cu aceea╚Öi perioad─â a anului trecut, iar cheltuielile au avut un salt cu 21,5%.
50 de mii de bucure╚Öteni demonstreaz─â contra gra╚Ťierii jpeg
Airbus Helicopters amenin╚Ť─â Guvernul cu ├«nchiderea uzinei din Bra╚Öov: "R─âbdarea noastr─â are limite!"
╚śeful Airbus Helicopters, Bruno Even, a precizat pentru cotidianul La Tribune c─â a┼čteapt─â o pozi┼úionare ferm─â din partea Rom├óniei.
50 de mii de bucure╚Öteni demonstreaz─â contra gra╚Ťierii jpeg
Salonul cărţii din Balcani la Paris: poetul Paul Vinicius invitat din România
Nu întîmplător acest Salon propune o altă privire asupra Balcanilor, prin dezbaterile programate sau proiecţiile cinematografice.
50 de mii de bucure╚Öteni demonstreaz─â contra gra╚Ťierii jpeg
Diavolul și bunul Dumnezeu
Rom├ónia a deviat major de la ╚Ťinta asumat─â de a avea un deficit structural de 1% din PIB.
50 de mii de bucure╚Öteni demonstreaz─â contra gra╚Ťierii jpeg
Închiderea unui centru de experimente nucleare în Coreea de Nord: partidă de poker mediatic?
Coreea de Nord a anunţat, ca un gest de bună voinţă, distrugerea unui centru subteran de experienţe nucleare.
50 de mii de bucure╚Öteni demonstreaz─â contra gra╚Ťierii jpeg
Theodor Paleologu: C├«nd Viorica D─âncil─â deschide gura, ├«┼úi crap─â obrazul de ru┼čine
├Än opinia sa, "Guvernul D─âncil─â sau mai exact persoana doamnei D─âncil─â este o ru┼čine na┼úional─â (...).ÔÇŁ
50 de mii de bucure╚Öteni demonstreaz─â contra gra╚Ťierii jpeg
50 de mii de bucure╚Öteni demonstreaz─â contra gra╚Ťierii jpeg
Pascal Bruckner la RFI România
Cuvîntul fobie vine din grecește și înseamnă frică, iar frica e un sentiment firesc. Avem dreptul la frică, de exemplu avem dreptul să ne temem de Islam, mai ales văzînd cum evoluează, cum a evoluat în ultimii 20-30 de ani, iar asta nu înseamnă rasism. Îmi pare foarte rău dar frica nu înseamnă rasism.
50 de mii de bucure╚Öteni demonstreaz─â contra gra╚Ťierii jpeg
Un pas înainte la PIB, stagnare la salarii
Desigur, urcarea în clasamentul european al PIB este un fapt de semnalat. Dar entuziasmul ar trebui să fie mai moderat, dintr-un motiv simplu...
50 de mii de bucure╚Öteni demonstreaz─â contra gra╚Ťierii jpeg
Lucian Pintilie a ├«ncetat din via╚Ť─â
Interdicţia de a mai lucra în România îl determină să se expatrieze în 1973.
50 de mii de bucure╚Öteni demonstreaz─â contra gra╚Ťierii jpeg
Fericitul Vladimir Ghika, prin╚Ťul care a devenit marele vagabond apostolic
Vladimir Ghika este unul dintre cei mai interesan╚Ťi sfin╚Ťi contemporani. El s-a n─âscut ├«n anul 1873 la Constantinopole.
50 de mii de bucure╚Öteni demonstreaz─â contra gra╚Ťierii jpeg
Cannes: Spike Lee ┼či Lars von Trier revin ├«n for┼ú─â
Danezul Lars von Trier nu mai e persona non grata, a┼ča cum fusese dup─â ├«n 2011 ├«n urma declara┼úiilor sale.
50 de mii de bucure╚Öteni demonstreaz─â contra gra╚Ťierii jpeg
Ministrul de Externe, convocat de Klaus Iohannis la Cotroceni, în scandalul ambasadei
┼×eful statului a acuzat PSD c─â face politic─â extern─â "dup─â ureche" ┼či risc─â s─â scoat─â ┼úara din UE.
50 de mii de bucure╚Öteni demonstreaz─â contra gra╚Ťierii jpeg
Cannes: un dizident rus re┼úinut acas─â, un lepros carismatic ┼či un film-fluviu
Produc─âtorii ┼či actorii filmului Leto au urcat ├«ns─â covorul ro┼ču iar ├«n susul treptelor au ridicat o pancart─â pe care era scris ├«n negru numele regizorului absent.
50 de mii de bucure╚Öteni demonstreaz─â contra gra╚Ťierii jpeg
Le Monde despre decizia lui Donald Trump
"O decizie absurd─â cu efecte destabilizatoare", este intitulat un editorial publicat de Le Monde pe acest subiect.
50 de mii de bucure╚Öteni demonstreaz─â contra gra╚Ťierii jpeg
Opozantul Nikol Pachinyan numit prim ministru al Armeniei
Societatea civil─â poate, ├«n mod pa┼čnic, s─â provoace schimb─âri la nivelul puterii atunci c├«nd aceasta din urm─â se auto-descalific─â prin abuzuri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude ╚Öi spectaculoase metode de execu╚Ťie
C─âlcarea sau strivirea de c─âtre un elefant este o metod─â de execu╚Ťie sau de tortur─â mai pu╚Ťin cunoscut─â de-a lungul istoriei, de╚Öi a fost practicat─â p├ón─â ├«n secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: art─â sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?