Lumea celor care nu sînt ca noi

Nora EREMIA
7 aprilie 2010
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Tr─âia odat─â, demult, demult, o insect─â care nu se vedea cu ochiul liber. Ciudat, fiindc─â ea nu trebuia s─â se fereasc─â niciodat─â de t─âlpile oamenilor de pe c├«mpia aceea, de┼či nu pot s─â spun c─â lipseau. Ea avea trei fii ┼či, la r├«ndul lor, fiecare avea c├«te o fiic─â. Deci pot spune c─â ÔÇ×bunicu┼úaÔÇť noastr─â era foarte bogat─â. Ea se ├«n┼úelegea bine cu toat─â lumea, chiar ┼či cu cei care erau mai ar┼ú─âgo┼či sau pu┼či pe ceart─â. ├Än or─â┼čelul ei, Wilmingmicro, ea era foarte respectat─â ┼či, de aceea, a fost rugat─â s─â devin─â profesoara fiec─ârui copila┼č mai neobr─âzat; pentru c─â avea r─âbdare, fiecare copil care ├«i era elev pleca ├«mp─âcat ┼či ascult─âtor.

Dar, ├«ntr-o zi, insecta noastr─â, Varlaceea, s-a ├«mboln─âvit grav ÔÇô totu┼či avea o v├«rst─â! ÔÇô ├«ns─â aceste insecte, pe nume Varlac, tr─âiesc o mie de ani, deci era o bunic─â tineric─â la cei o suta de ani ai ei. Primarul ora┼čului, c├«nd auzi c─â Varlaceea s-a ├«mboln─âvit, era c├«t pe-aci s─â se dema┼čte. C─âci el fusese ales primar doar pentru c─â era singurul Varlac cu p─âr ┼či, c├«nd auzi de boal─â, se trase at├«t de tare de peruc─â ├«nc├«t era s─â ┼či-o dea jos. Toat─â lumea regreta ce i se ├«nt├«mplase Varlaceei ┼či hot─âr├«r─â s─â o duc─â la cel mai bun doctor care se afla la un kilometru dep─ârtare, ├«n parcul de l├«ng─â MALL.

C├«nd Varlaceea auzi, i se f─âcu ┼či mai r─âu, deoarece un kilometru pentru ei ├«nsemna foarte mult ┼či ea nu avea ma┼čin─â (era bogat─â ├«n copii ┼či nepo┼úi, nicidecum ├«n bani). Totu┼či se ├«nvoi ┼či a doua zi diminea┼ú─â, ├«┼či f─âcu bagajul pentru trenul de la ora 7,00. La plecare, to┼úi aveau batistele ├«n sus ┼či le fluturau, lu├«ndu-┼či r─âmas bun. Drumul a fost obositor. ├Änc─â o or─â ┼či Varlaceea ┼či-ar fi pierdut r─âbdarea (de┼či a┼úi v─âzut c─â avea foarte mult─â!). Dar acum nu mai conteaz─â. Important e c─â a ajuns, ├«n sf├«r┼čit. Doctorul ┼čtia de ea ┼či era preg─âtit.

Dup─â consulta┼úie, doctorul constat─â c─â era nevoie de O INJEC┼óIE LA FIRUL IERBII. Se numea a┼ča deoarece ├«n loc de sering─â se folosea codi┼úa unei frunze ascu┼úite care era ├«nmuiat─â ├«n propria-i sev─â. Acea injec┼úie te vindec─â de orice. Doctorii obi┼čnui┼úi nu aveau aceast─â frunz─â, deoarece era o frunz─â rar─â. Varlaceea avu noroc, deoarece doctorul acesta, care era deosebit, avea miraculoasa plant─â de la tat─âl lui, care era botanist. 

A┼ča a fost tratat─â ┼či vindecat─â Varlaceea, insecta noastr─â preferat─â, de boala ei. Ea s-a ├«ntors acas─â ┼či tr─âie┼čte fericit─â ┼či acum. Are o mie ┼čase sute de ani, ┼či, dac─â v─â ve┼úi uita cu aten┼úie cu o lup─â, o ve┼úi vedea cu siguran┼ú─â al─âturi de copiii, nepo┼úii, str─â-nepo┼úii ┼či str─â-str─â-nepo┼úii ei. Varlaceea ├«nc─â mai continu─â s─â predea celor mai obraznici ┼či este foarte respectat─â. Acum este cea mai b─âtr├«n─â insect─â din aceast─â specie. ┼×i s─â nu crede┼úi c─â am l─âsat-o f─âr─â ma┼čin─â. Imediat ce am auzit de obositoarea c─âl─âtorie cu trenul, am mers ┼či i-am cump─ârat ┼či o ma┼čin─â! 

Nora EREMIA, clasa a V-a,  ┼×coala nr. 150 ÔÇ×Sf├«ntul ElefterieÔÇť, Bucure┼čti

50 de mii de bucure╚Öteni demonstreaz─â contra gra╚Ťierii jpeg
ÔÇ×Binecuv├«ntare" papal─â pentru proiectele pre┼čedintelui Macron
Cotidianul Le Monde precizeaz─â c─â Emmanuel Macron a stat de vorb─â cu Papa Francisc exact 57 de minute.
50 de mii de bucure╚Öteni demonstreaz─â contra gra╚Ťierii jpeg
13-15 iunie '90. Stelian Tănase: Cei care aruncau cu flori în mineri există și astăzi. Societatea, la fel de divizată
Stelian T─ânase: Am ├«ngropat institu╚Ťional, dar ╚Öi emo╚Ťional acele evenimente. Ne amintim de ele c├«nd ╚Öi c├«nd, mai ales jurnali╚Ötii. Numai ├«n media mai transpare subiectul. Nu avem o emo╚Ťie public─â.
50 de mii de bucure╚Öteni demonstreaz─â contra gra╚Ťierii jpeg
Donald Trump ┼či Kim Jong-un, foarte mul┼úumi┼úi de summit; anali┼čtii, mai sceptici
Următorul astfel de exerciţiu de mare amploare este prevăzut pentru luna august.
50 de mii de bucure╚Öteni demonstreaz─â contra gra╚Ťierii jpeg
Interviu cu criticul George Banu despre Festivalul de la Sibiu
Cea mai recent─â carte semnat─â de George Banu se intituleaz─â Isu┼čii mei ┼či a ap─ârut la Editura Nemira, Mihaela Marin fiind autoarea fotografiilor care ├«nso┼úesc aceste eseu despre ÔÇ×coexisten┼úa cu arta sacr─âÔÇŁ.
50 de mii de bucure╚Öteni demonstreaz─â contra gra╚Ťierii jpeg
"Meciul secolului": Donald Trump vs Kim Jong-un
Insula pe care se afl─â acest hotel are avantaje mari ├«n materie de securitate. Se afl─â nu departe de ┼ú─ârm ┼či de centrul statului-ora┼č, deplas─ârile se pot deci controla u┼čor. Este legat─â de ┼ú─ârm printr-un teleferic, un tunel ┼či un pod pietonal.
50 de mii de bucure╚Öteni demonstreaz─â contra gra╚Ťierii jpeg
Cotidianul francez La Croix: ÔÇ×Amenin┼úare asupra luptei anti-corup┼úie ├«n Rom├óniaÔÇŁ
ÔÇ×Emblem─â a luptei ├«mpotriva corup┼úiei din 2013 ├«ncoace, Laura K├Âvesi a devenit inamicul partidului la putere.ÔÇŁ
50 de mii de bucure╚Öteni demonstreaz─â contra gra╚Ťierii jpeg
Epidemia politic─â anti-sistem din Europa
În Europa s-a format deja un fel de arc geografic anti-sistem. Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia, Slovenia, Grecia, Austria, Italia au intrat într-o logică anti-sistem, care este una anti-Bruxelles.
50 de mii de bucure╚Öteni demonstreaz─â contra gra╚Ťierii jpeg
Ce ar trebuie s─â facem de Ziua Copilului?
├Än fiecare an, pe 16 iunie, se mai s─ârb─âtore┼čte Ziua copilului african, ├«n amintirea unui masacru comis pe 16 iunie 1976 la Soweto.
50 de mii de bucure╚Öteni demonstreaz─â contra gra╚Ťierii jpeg
Bugetul ca o plastilină. Cum trag cheltuielile de venituri riscînd să rupă deficitul
├Än primul r├«nd, cheltuielile cresc mult mai puternic dec├«t veniturile. Raportul este aproape dublu, adic─â veniturile au crescut cu 11,8%, ├«n compara╚Ťie cu aceea╚Öi perioad─â a anului trecut, iar cheltuielile au avut un salt cu 21,5%.
50 de mii de bucure╚Öteni demonstreaz─â contra gra╚Ťierii jpeg
Airbus Helicopters amenin╚Ť─â Guvernul cu ├«nchiderea uzinei din Bra╚Öov: "R─âbdarea noastr─â are limite!"
╚śeful Airbus Helicopters, Bruno Even, a precizat pentru cotidianul La Tribune c─â a┼čteapt─â o pozi┼úionare ferm─â din partea Rom├óniei.
50 de mii de bucure╚Öteni demonstreaz─â contra gra╚Ťierii jpeg
Salonul cărţii din Balcani la Paris: poetul Paul Vinicius invitat din România
Nu întîmplător acest Salon propune o altă privire asupra Balcanilor, prin dezbaterile programate sau proiecţiile cinematografice.
50 de mii de bucure╚Öteni demonstreaz─â contra gra╚Ťierii jpeg
Diavolul și bunul Dumnezeu
Rom├ónia a deviat major de la ╚Ťinta asumat─â de a avea un deficit structural de 1% din PIB.
50 de mii de bucure╚Öteni demonstreaz─â contra gra╚Ťierii jpeg
Închiderea unui centru de experimente nucleare în Coreea de Nord: partidă de poker mediatic?
Coreea de Nord a anunţat, ca un gest de bună voinţă, distrugerea unui centru subteran de experienţe nucleare.
50 de mii de bucure╚Öteni demonstreaz─â contra gra╚Ťierii jpeg
Theodor Paleologu: C├«nd Viorica D─âncil─â deschide gura, ├«┼úi crap─â obrazul de ru┼čine
├Än opinia sa, "Guvernul D─âncil─â sau mai exact persoana doamnei D─âncil─â este o ru┼čine na┼úional─â (...).ÔÇŁ
50 de mii de bucure╚Öteni demonstreaz─â contra gra╚Ťierii jpeg
50 de mii de bucure╚Öteni demonstreaz─â contra gra╚Ťierii jpeg
Pascal Bruckner la RFI România
Cuvîntul fobie vine din grecește și înseamnă frică, iar frica e un sentiment firesc. Avem dreptul la frică, de exemplu avem dreptul să ne temem de Islam, mai ales văzînd cum evoluează, cum a evoluat în ultimii 20-30 de ani, iar asta nu înseamnă rasism. Îmi pare foarte rău dar frica nu înseamnă rasism.
50 de mii de bucure╚Öteni demonstreaz─â contra gra╚Ťierii jpeg
Un pas înainte la PIB, stagnare la salarii
Desigur, urcarea în clasamentul european al PIB este un fapt de semnalat. Dar entuziasmul ar trebui să fie mai moderat, dintr-un motiv simplu...
50 de mii de bucure╚Öteni demonstreaz─â contra gra╚Ťierii jpeg
Lucian Pintilie a ├«ncetat din via╚Ť─â
Interdicţia de a mai lucra în România îl determină să se expatrieze în 1973.
50 de mii de bucure╚Öteni demonstreaz─â contra gra╚Ťierii jpeg
Fericitul Vladimir Ghika, prin╚Ťul care a devenit marele vagabond apostolic
Vladimir Ghika este unul dintre cei mai interesan╚Ťi sfin╚Ťi contemporani. El s-a n─âscut ├«n anul 1873 la Constantinopole.
50 de mii de bucure╚Öteni demonstreaz─â contra gra╚Ťierii jpeg
Cannes: Spike Lee ┼či Lars von Trier revin ├«n for┼ú─â
Danezul Lars von Trier nu mai e persona non grata, a┼ča cum fusese dup─â ├«n 2011 ├«n urma declara┼úiilor sale.
50 de mii de bucure╚Öteni demonstreaz─â contra gra╚Ťierii jpeg
Ministrul de Externe, convocat de Klaus Iohannis la Cotroceni, în scandalul ambasadei
┼×eful statului a acuzat PSD c─â face politic─â extern─â "dup─â ureche" ┼či risc─â s─â scoat─â ┼úara din UE.
50 de mii de bucure╚Öteni demonstreaz─â contra gra╚Ťierii jpeg
Cannes: un dizident rus re┼úinut acas─â, un lepros carismatic ┼či un film-fluviu
Produc─âtorii ┼či actorii filmului Leto au urcat ├«ns─â covorul ro┼ču iar ├«n susul treptelor au ridicat o pancart─â pe care era scris ├«n negru numele regizorului absent.
50 de mii de bucure╚Öteni demonstreaz─â contra gra╚Ťierii jpeg
Le Monde despre decizia lui Donald Trump
"O decizie absurd─â cu efecte destabilizatoare", este intitulat un editorial publicat de Le Monde pe acest subiect.
50 de mii de bucure╚Öteni demonstreaz─â contra gra╚Ťierii jpeg
Opozantul Nikol Pachinyan numit prim ministru al Armeniei
Societatea civil─â poate, ├«n mod pa┼čnic, s─â provoace schimb─âri la nivelul puterii atunci c├«nd aceasta din urm─â se auto-descalific─â prin abuzuri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.