Cărţile din ghiozdan

7 aprilie 2010
Cărţile din ghiozdan jpeg

D├ęj├á-vu

Anul trecut, ├«ntr-o sear─â, auzind discu┼úiile electorale din ce ├«n mai aprinse de la posturile TV mi-am amintit de Caragiale. Cu c├«t se apropiau mai mult alegerile, cu at├«t mai mult politicienii no┼čtri seam─ânau cu personajele dramaturgului.

L-am v─âzut pe Nae Ca┼úavencu ÔÇô cel plin de dorin┼úa parvenirii politice, care, devotat doar dorin┼úelor sale este la ├«nceput m├«ndru, agresiv, dar ├«n final ajunge de partea cealalt─â, l─âud├«ndu-┼či contracandidatul ÔÇô pe Agamemnon Dandanache, spun├«nd c─â ÔÇ×scopul scuz─â mijloaceleÔÇť. Auzim ├«n fiecare zi discursuri electorale f─âr─â nici o logic─â, pline de promisiuni ┼či abera┼úii, ca cele ale lui Tache Farfuridi. Acesta seam─ân─â cu multe personaje actuale care nu s├«nt admise ├«n jocurile politicii, nu au acces la manevrele subterane, dar ┼čtiu c─â ele exist─â. El ├«i acuz─â de tr─âdare pe Tip─âtescu ┼či Trahanache, dar afirm─â c─â accept─â tr─âdarea dac─â o cer interesele partidului, cu condi┼úia s─â ┼čtie ┼či el. Foarte multe personaje s├«nt inspirate din realitate. Dar, din p─âcate, aceast─â realitate nu s-a schimbat nici acum.

Mi-am amintit c─â Ion Luca Caragiale s-a n─âscut iarna. Mai exact pe 1 februarie ┼či am devenit curioas─â s─â v─âd dac─â s├«nt mul┼úi scriitori rom├óni geniali n─âscu┼úi iarna. Poate chiar ├«n aceea┼či lun─â sau aceea┼či zodie, cea a V─ârs─âtorului. Am g─âsit c─â pe 22 februarie 1903 s-a n─âscut un alt mare dramaturg roman, Tudor Mu┼čatescu. Tudor Mu┼čatescu se aseam─ân─â cu I.L. Caragiale. Este considerat chiar un continuator al comediei lui Caragiale. ├Änc─â din anii de ┼čcoal─â scrie epigrame, compune de unul singur o revist─â scris─â de m├«n─â, Ghiocelul, cu versuri, schi┼úe ┼či chiar o pies─â de teatru. Mai t├«rziu, s-a dedicat teatrului, ├«n calitate de dramaturg, traduc─âtor, director, conduc─âtor ┼či proprietar de teatru.

Alegerile de anul trecut mi-au amintit ┼či de piesa de teatru Titanic Vals a lui Tudor Mu┼čatescu pe care am ascultat-o de mai multe ori ├«ntr-o ├«nregistrare radio sau am v─âzut-o la televizor. Autorul plaseaz─â toat─â ac┼úiunea ├«n ora┼čul s─âu de ba┼čtin─â, C├«mpulung Muscel. Dup─â ce familia Nec┼čulescu prime┼čte o mo┼čtenire de la fratele lui Spirache, ambi┼úiile Daciei ┼či Chiriachi┼úei, so┼úia ┼či soacra lui Spirache, schimb─â via┼úa familiei. Astfel, func┼úionarul modest de la Prim─ârie care este Spirache, se vede obligat s─â se poarte dup─â regulile unei lumi ├«n care se simte str─âin. Este nevoit s─â fac─â gesturi caritabile, dona┼úii, s─â mearg─â la reuniuni mondene, chiar s─â intre ├«n politic─â. Spirache, ├«ns─â, ├«┼či dore┼čte o via┼ú─â lini┼čtit─â ┼či se opune. Astfel devine nefericit. Cele dou─â femei, ├«n urma unor manevre, ├«l pun ├«n fa┼úa faptului ├«mplinit ÔÇô acela de a fi candidatul la alegeri al unui partid. C├«t de mult seam─ân─â multe scene din aceast─â pies─â de teatru cu tot ceea ce se ├«nt├«mpl─â ├«n lumea politic─â de azi este foarte u┼čor de v─âzut! Finalul aceastei comedii le ├«mpline┼čte dorin┼úele doamnelor ┼či domni┼čoarelor, personajele ambi┼úioase ale piesei. Spirache este ales folosind o formul─â electoral─â care a r─âmas celebr─â: ÔÇ×V─â rog s─â nu m─â vota┼úi!ÔÇť care se pare c─â a fost utilizat─â ┼či ├«n zilele noastre de un alt politician din aceea┼či zon─â. ┼×i, culmea, ea a dat roade din nou!

├Än vacan┼úa de var─â din acest an, am ajuns cu p─ârin┼úii ├«n ora┼čul lui Tudor Mu┼čatescu, C├«mpulung Muscel. ┼×i cum ┼čtiam c─â toate personajele ┼či subiectul piesei au existat ├«n realitate, am ├«ncercat s─â ├«mi amintesc imagini din pies─â.

Tat─âl meu mi-a povestit c├«teva fapte din realit─â┼úile care l-au inspirat pe autor. Astfel am trecut pe bulevardul Republicii zis acum ┼či bulevardul ÔÇ×PardonÔÇť, unde pietonii circul─â pe mijloc, ┼či la doi pa┼či de gr─âdina ÔÇ×MerciÔÇť (unde, de s─ârb─âtori, era at├«ta aglomera┼úie, ├«nc├«t dac─â unei cucoane i se oferea un loc pe banc─â trebuia s─â zic─â ÔÇ×mersiÔÇť). De asemenea, tata mi-a ar─âtat, la nr. 39, magazinul de p─âl─ârii ÔÇ×La M─âgeanuÔÇť. Exact acela din anul 1943. Cel prezent ├«n Titanic vals. Real! Cu aceea┼či denumire dat─â de Ion M─âgeanu, primul proprietar. Istoria acestui magazin de p─âl─ârii ┼či a celor ce-l de┼úin ajunge ├«n zilele noastre. Marcu M─âgeanu, unul din urma┼či, s-a stins ├«n anul 2005, la 91 de ani, ├«n casa lui de deasupra pr─âv─âliei. A fost supranumit ÔÇ×ultimul p─âl─ârier al Rom├ónieiÔÇť. So┼úia sa, Eugenia, la 80 de ani, a continuat s─â lucreze. Dar din ce ├«n ce mai pu┼úin deoarece ÔÇ×lumea nu mai poart─â p─âl─âriiÔÇť. Unul din nepo┼úii lui, pe nume Norris M─âgeanu, declara ├«n august 2009 pentru un ziar arge┼čean c─â dore┼čte s─â re├«nvie ÔÇ×p─âl─âria M─âgeanuÔÇť. A fost o zi minunat─â! M-am sim┼úit ca pe platoul de filmare al unui film pe care ├«l v─âzusem ├«n copil─ârie, de nenum─ârate ori.

Alina Ioana HINESCU, clasa a VI-a,  ┼×coala nr. 146 ÔÇ×I.G. DucaÔÇť, Bucure┼čti  

Ce alegi: pustiu sau jungl─â?

├Än vacan┼úa de iarn─â am citit o carte care m-a purtat pe meleagurile fierbin┼úi ale Africii: Prin pustiu ┼či jungl─â de Henryk Sienkiewicz. Acesta este unul dintre cei mai mari scriitori polonezi. El a primit ├«n anul 1905 premiul Nobel pentru literatur─â cu romanul Quo Vadis.

Prin pustiu ┼či jungl─â este singurul roman pentru copii al autorului. Sienkiewicz credea c─â ÔÇ×orice scriitor se cuvine s─â scrie m─âcar o dat─â ├«n via┼ú─â pentru copiiÔÇť. Ac┼úiunea se petrece ├«n anul 1885 ├«n timpul revoltei din Sudan ├«mpotriva colonialismului britanic ┼či al egiptenilor. Personajele principale s├«nt Stas, un polonez de 15 ani ┼či Nel, o britanic─â de 9 ani, copiii a doi ingineri care au ajutat la construirea canalului de Suez. Copiii s├«nt r─âpi┼úi pentru a fi schimba┼úi cu familia unui revolu┼úionar. Pornesc ├«ntr-o lung─â c─âl─âtorie de la Cairo la Khartoum, str─âbat cu o caravan─â de┼čertul Sahara, timp de c├«teva s─âpt─âm├«ni, cu toate pericolele ┼či capcanele lui.

Stas este de┼čtept ┼či curajos, iar Nel este fragil─â ┼či sensibil─â. Ajun┼či la Khartoum, descoper─â un ora┼č distrus, europenii fuseser─â decima┼úi ├«n lupt─â sau de boli. Pentru c─â Stas a refuzat trecerea la islamism, ca s─â nu-i omoare el, Mahdi, marele conduc─âtor revolu┼úionar, i-a trimis spre o alt─â destina┼úie ├«n jungl─â, sper├«nd c─â malaria ├«i va dobor├« pe drum. ├Ämpreun─â cu doi sclavi negri, Kali, Mea, c├«inele Saba ┼či puternicul elefant King, ├«nving toate obstacolele junglei ┼či s├«nt salva┼úi, la un pas de moarte, de ni┼čte exploratori englezi.  Ac┼úiunea este captivant─â, autorul ├«┼či revars─â m─âiestria ├«n paginile c─âr┼úii, ┼či tu, ca cititor, regre┼úi c├«nd aceasta se termin─â. Alexandru-Marian MO┼óEI, clasa a VI-a, Colegiul Na┼úional ÔÇ×Victor Babe┼čÔÇť, Bucure┼čti ┼×oareci ┼či oameni Vi s-a ├«nt├«mplat ca, ├«n clasele mai mici, sau chiar ┼či acum, s─â ave┼úi un coleg maiÔÇŽ altfel? John Steinbeck dezv─âluie ├«n romanul s─âu, ÔÇ×┼×oareci ┼či oameniÔÇť stra┼čnica prietenie dintre George ┼či amicul s─âu mai ├«ncet la minte, Lennie. Cei doi s-au legat unul de cel─âlalt c├«nd George ├«i promisese m─âtu┼čii lui Lennie c─â-i va purta de grij─â.

Dar haide┼úi s─â povestim pu┼úin despre Lennie! El era puternic, harnic, bl├«nd ┼či inocent. Marea lui pl─âcere era s─â m├«ng├«ie lucrurile moi ┼či catifelate, fie c─â erau catifea, bl─âni┼úa unui iepura┼č sau p─ârul m─ât─âsos. George ├«n schimb, era descurc─âre┼ú, corect ┼či ├«n┼úeleg─âtor. Nu l-ar fi l─âsat pe Lennie de izbeli┼čte niciodat─â. Cei doi se angajeaz─â la o ferm─â, ├«ncerc├«nd astfel s─â str├«ng─â bani pentru a-┼či ├«mplini un vis drag. Acesta era o cas─â mic─â, ├«n care s─â locuiasc─â numai ei doi, ├«mpreun─â cu iepurii, favori┼úii lui Lennie, tr─âind din rodul p─âm├«ntului. Lui George ┼či Lennie li se al─âtur─â ┼či b─âtr├«nul Candy, un fermier singur, dar sufletist, care se hot─âr─â┼čte s─â ├«i ajute pe cei doi cu casa. Via┼úa lor e senin─â. DarÔÇŽ Steinbeck spune cu un realism impresionant povestea celor doi, care e, de fapt, o poveste tulbur─âtoare despre ├«ncredere ┼či speran┼ú─â, prietenie ┼či dragoste. Lectura e captivant─â ┼či pl─âcut─â de la ├«nceput p├«n─â la sf├«r┼čit ┼či nu e de ratat pentru cei care vor s─â ├«ncerce c─âr┼úile ÔÇ×celor mariÔÇť!

Tudor RUSAN, clasa a VI-a,  Colegiul Na┼úional ÔÇ×Moise Nicoar─âÔÇť, Arad 

Zece negri mititei

To┼úi avem c├«te un secret bine ascuns ┼či foarte bine ocrotit ├«ntr-un col┼úisor din mintea noastr─â, dar s├«ntem noi siguri c─â nu exist─â absolut nimeni care s─â ┼čtie ┼či cele mai ├«ntunecate aspecte pe care le g├«ndim? Chiar nu exist─â nimeni care s─â nu afle cele mai murdare g├«nduri, sentimente ┼či, ├«n cel mai r─âu caz, fapte ce ne apar┼úin? Exist─â un moment ├«n via┼ú─â ├«n care ┼či cele mai ascunse g├«nduri ├«┼úi s├«nt aflate. Un secret, poate chiar o crim─â. Nu sta lini┼čtit! La un moment dat va fi o persoan─â care va ┼čtii totul despre tine. ├Än romanul ei, Aghata Christie, ne pune fa┼ú─â ├«n fa┼ú─â cu ┼čocul, panica ┼či disperarea. Zece oameni, o insul─â pustie ┼čiÔÇŽ crime, desigur. Zece oameni au fost atra┼či pe acea insul─â sub diverse pretexte. Fiecare omor├«se pe cineva cu bun─â ┼čtiin┼ú─â. Toat─â ac┼úiunea se leag─â de un c├«ntecel banal, dup─â versurile c─âruia se s─âv├«r┼česc zece crime care mai de care mai ┼čocante. Zece, nou─â, opt, ┼čapte, ┼čase, cinci, patru, trei, doi, unu ┼či BUM! Care este personajul principal, mintea bolnav─â care a preg─âtit totul? ├Än ÔÇ×EpilogÔÇť g─âsim r─âspunsul. Sau!? 

 Beatrice Alexandra PRIOTEASA, clasa a VIII-a, Liceul Teoretic  ÔÇ×Alexandru Vlahu┼ú─âÔÇť, Bucure┼čti

50 de mii de bucure╚Öteni demonstreaz─â contra gra╚Ťierii jpeg
ÔÇ×Binecuv├«ntare" papal─â pentru proiectele pre┼čedintelui Macron
Cotidianul Le Monde precizeaz─â c─â Emmanuel Macron a stat de vorb─â cu Papa Francisc exact 57 de minute.
50 de mii de bucure╚Öteni demonstreaz─â contra gra╚Ťierii jpeg
13-15 iunie '90. Stelian Tănase: Cei care aruncau cu flori în mineri există și astăzi. Societatea, la fel de divizată
Stelian T─ânase: Am ├«ngropat institu╚Ťional, dar ╚Öi emo╚Ťional acele evenimente. Ne amintim de ele c├«nd ╚Öi c├«nd, mai ales jurnali╚Ötii. Numai ├«n media mai transpare subiectul. Nu avem o emo╚Ťie public─â.
50 de mii de bucure╚Öteni demonstreaz─â contra gra╚Ťierii jpeg
Donald Trump ┼či Kim Jong-un, foarte mul┼úumi┼úi de summit; anali┼čtii, mai sceptici
Următorul astfel de exerciţiu de mare amploare este prevăzut pentru luna august.
50 de mii de bucure╚Öteni demonstreaz─â contra gra╚Ťierii jpeg
Interviu cu criticul George Banu despre Festivalul de la Sibiu
Cea mai recent─â carte semnat─â de George Banu se intituleaz─â Isu┼čii mei ┼či a ap─ârut la Editura Nemira, Mihaela Marin fiind autoarea fotografiilor care ├«nso┼úesc aceste eseu despre ÔÇ×coexisten┼úa cu arta sacr─âÔÇŁ.
50 de mii de bucure╚Öteni demonstreaz─â contra gra╚Ťierii jpeg
"Meciul secolului": Donald Trump vs Kim Jong-un
Insula pe care se afl─â acest hotel are avantaje mari ├«n materie de securitate. Se afl─â nu departe de ┼ú─ârm ┼či de centrul statului-ora┼č, deplas─ârile se pot deci controla u┼čor. Este legat─â de ┼ú─ârm printr-un teleferic, un tunel ┼či un pod pietonal.
50 de mii de bucure╚Öteni demonstreaz─â contra gra╚Ťierii jpeg
Cotidianul francez La Croix: ÔÇ×Amenin┼úare asupra luptei anti-corup┼úie ├«n Rom├óniaÔÇŁ
ÔÇ×Emblem─â a luptei ├«mpotriva corup┼úiei din 2013 ├«ncoace, Laura K├Âvesi a devenit inamicul partidului la putere.ÔÇŁ
50 de mii de bucure╚Öteni demonstreaz─â contra gra╚Ťierii jpeg
Epidemia politic─â anti-sistem din Europa
În Europa s-a format deja un fel de arc geografic anti-sistem. Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia, Slovenia, Grecia, Austria, Italia au intrat într-o logică anti-sistem, care este una anti-Bruxelles.
50 de mii de bucure╚Öteni demonstreaz─â contra gra╚Ťierii jpeg
Ce ar trebuie s─â facem de Ziua Copilului?
├Än fiecare an, pe 16 iunie, se mai s─ârb─âtore┼čte Ziua copilului african, ├«n amintirea unui masacru comis pe 16 iunie 1976 la Soweto.
50 de mii de bucure╚Öteni demonstreaz─â contra gra╚Ťierii jpeg
Bugetul ca o plastilină. Cum trag cheltuielile de venituri riscînd să rupă deficitul
├Än primul r├«nd, cheltuielile cresc mult mai puternic dec├«t veniturile. Raportul este aproape dublu, adic─â veniturile au crescut cu 11,8%, ├«n compara╚Ťie cu aceea╚Öi perioad─â a anului trecut, iar cheltuielile au avut un salt cu 21,5%.
50 de mii de bucure╚Öteni demonstreaz─â contra gra╚Ťierii jpeg
Airbus Helicopters amenin╚Ť─â Guvernul cu ├«nchiderea uzinei din Bra╚Öov: "R─âbdarea noastr─â are limite!"
╚śeful Airbus Helicopters, Bruno Even, a precizat pentru cotidianul La Tribune c─â a┼čteapt─â o pozi┼úionare ferm─â din partea Rom├óniei.
50 de mii de bucure╚Öteni demonstreaz─â contra gra╚Ťierii jpeg
Salonul cărţii din Balcani la Paris: poetul Paul Vinicius invitat din România
Nu întîmplător acest Salon propune o altă privire asupra Balcanilor, prin dezbaterile programate sau proiecţiile cinematografice.
50 de mii de bucure╚Öteni demonstreaz─â contra gra╚Ťierii jpeg
Diavolul și bunul Dumnezeu
Rom├ónia a deviat major de la ╚Ťinta asumat─â de a avea un deficit structural de 1% din PIB.
50 de mii de bucure╚Öteni demonstreaz─â contra gra╚Ťierii jpeg
Închiderea unui centru de experimente nucleare în Coreea de Nord: partidă de poker mediatic?
Coreea de Nord a anunţat, ca un gest de bună voinţă, distrugerea unui centru subteran de experienţe nucleare.
50 de mii de bucure╚Öteni demonstreaz─â contra gra╚Ťierii jpeg
Theodor Paleologu: C├«nd Viorica D─âncil─â deschide gura, ├«┼úi crap─â obrazul de ru┼čine
├Än opinia sa, "Guvernul D─âncil─â sau mai exact persoana doamnei D─âncil─â este o ru┼čine na┼úional─â (...).ÔÇŁ
50 de mii de bucure╚Öteni demonstreaz─â contra gra╚Ťierii jpeg
50 de mii de bucure╚Öteni demonstreaz─â contra gra╚Ťierii jpeg
Pascal Bruckner la RFI România
Cuvîntul fobie vine din grecește și înseamnă frică, iar frica e un sentiment firesc. Avem dreptul la frică, de exemplu avem dreptul să ne temem de Islam, mai ales văzînd cum evoluează, cum a evoluat în ultimii 20-30 de ani, iar asta nu înseamnă rasism. Îmi pare foarte rău dar frica nu înseamnă rasism.
50 de mii de bucure╚Öteni demonstreaz─â contra gra╚Ťierii jpeg
Un pas înainte la PIB, stagnare la salarii
Desigur, urcarea în clasamentul european al PIB este un fapt de semnalat. Dar entuziasmul ar trebui să fie mai moderat, dintr-un motiv simplu...
50 de mii de bucure╚Öteni demonstreaz─â contra gra╚Ťierii jpeg
Lucian Pintilie a ├«ncetat din via╚Ť─â
Interdicţia de a mai lucra în România îl determină să se expatrieze în 1973.
50 de mii de bucure╚Öteni demonstreaz─â contra gra╚Ťierii jpeg
Fericitul Vladimir Ghika, prin╚Ťul care a devenit marele vagabond apostolic
Vladimir Ghika este unul dintre cei mai interesan╚Ťi sfin╚Ťi contemporani. El s-a n─âscut ├«n anul 1873 la Constantinopole.
50 de mii de bucure╚Öteni demonstreaz─â contra gra╚Ťierii jpeg
Cannes: Spike Lee ┼či Lars von Trier revin ├«n for┼ú─â
Danezul Lars von Trier nu mai e persona non grata, a┼ča cum fusese dup─â ├«n 2011 ├«n urma declara┼úiilor sale.
50 de mii de bucure╚Öteni demonstreaz─â contra gra╚Ťierii jpeg
Ministrul de Externe, convocat de Klaus Iohannis la Cotroceni, în scandalul ambasadei
┼×eful statului a acuzat PSD c─â face politic─â extern─â "dup─â ureche" ┼či risc─â s─â scoat─â ┼úara din UE.
50 de mii de bucure╚Öteni demonstreaz─â contra gra╚Ťierii jpeg
Cannes: un dizident rus re┼úinut acas─â, un lepros carismatic ┼či un film-fluviu
Produc─âtorii ┼či actorii filmului Leto au urcat ├«ns─â covorul ro┼ču iar ├«n susul treptelor au ridicat o pancart─â pe care era scris ├«n negru numele regizorului absent.
50 de mii de bucure╚Öteni demonstreaz─â contra gra╚Ťierii jpeg
Le Monde despre decizia lui Donald Trump
"O decizie absurd─â cu efecte destabilizatoare", este intitulat un editorial publicat de Le Monde pe acest subiect.
50 de mii de bucure╚Öteni demonstreaz─â contra gra╚Ťierii jpeg
Opozantul Nikol Pachinyan numit prim ministru al Armeniei
Societatea civil─â poate, ├«n mod pa┼čnic, s─â provoace schimb─âri la nivelul puterii atunci c├«nd aceasta din urm─â se auto-descalific─â prin abuzuri.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.