Barbă lungă de frică
După o copilărie deplorabilă în care nu a fost nimic altceva decît cel mai rău dintre cei răi, făcînd cele mai teribile infracţiuni, de la tîlhărirea unei băbuţe pe stradă pînă la spargerea tuturor parbrizelor de pe cîteva dintre străzile principale ale New York-ului, a ajuns la şcoala de corecţie. În această minunată unitate de învăţămînt i se deschide „apetitul“ antreprenorial. Dar va fi ultima noapte la carceră, pentru că Rudolf, animalul său de casă, îl va salva. Îl va salva pentru că are cu ce: cu maşina „tunată“ la MTV, la „Pimp my ride“. După ce scapă de la şcoala de corecţie, şi după ce admiră maşina şi noul sistem de boxe ultimul răcnet, ajunge în Honolulu, ascultînd Metallica, unde pune bazele afacerii cu jucării. O afacere diabolică de altfel, scopul său fiind furtul inocenţei copiilor. Dar cum nu se poate descurca de unul singur, apelează la spiriduşii săi care trăiesc pe străzile Chicago-ului, hrănindu-se cu resturile unei pizzerii italiene. Însă tînărul nostru moş are şi probleme. Crăciuniţa, mama lui bolnavă de Alzheimer, dă vina pe el afirmînd că toată povestea este inventată de el şi de bunicuţa Scufiţei Roşii la un cappuccino. Să nu uităm însă de „ho-ho-ho-ul“ specific, care este de la astmul bronşic, boală ereditară în familia moşului. Dar ce-i cu roşul costumului preferat? Ei bine, roşul aprins se datorează pasiunii secrete pentru toreadori. Deşi e tînăr, moşul are o barbă luuuungă, efect al fricii de tot ce înseamnă lamă ascuţită, motiv pentru care a renunţat de mult la sanie şi la furat, desigur, maşina renului. Iar acum, copii, dacă vă întoarceţi uşor, uşor şi vă uitaţi în spate, o să-l vedeţi... scoţînd limba la voi! Beatrice Alexandra PRIOTEASA, clasa a VIII-a, Liceul Teoretic „Alexandru Vlahuţă“, Bucureşti
