Laurenţiu ION

fără titlu jpeg
fără titlu
o femeie, mereu o femeie, era bătută de tatăl copiilor ei cît timp noi priveam nepăsători dar fericiți că tensiunea lumii noastre se descărca în sfîrșit
Un fin intelectual jpeg
Un fin intelectual
Tot ce face e ironic: în rarele ocazii cînd dansează la o petrecere, o face ironic; dacă rîde la glumele tale, o face ironic. Pentru că, în mare parte din timp, e un fin intelectual care nu rîde decît ironic, un creator
Avem o inimă invizibilă despre care trebuie să vorbim jpeg
Avem o inimă invizibilă despre care trebuie să vorbim
Am auzit, printre altele, cuvîntul infarct. L-am auzit o dată sau de două ori. Sau poate, în acele momente, îmi suna în minte ca un cîntec: infarct, infarct, infarct. Am aşteptat cele cincisprezece minute pînă la sosirea ambulanţei pe un taburet aşezat în mijlocul casei ca într-un muzeu, în timp ce parchetul alb împrăştia, în schimb, o lumină de spital.
Racheta jpeg
Poem personal şi politic
Aș putea fi instituția care-ți cere o copie aici, o copie acolo, o copie dincolo, sau copilul speriat din momentele imediate ale unui coșmar
Racheta jpeg
Racheta
Aș putea fi instituția care-ți cere o copie aici, o copie acolo, o copie dincolo, sau copilul speriat din momentele imediate ale unui coșmar
Cum scăpăm de gunoaie jpeg
Cum scăpăm de gunoaie
Sînt gunoaiele care ne vor asfixia copiii în viitor, ne vor distruge pămîntul, aerul și apele, dar înainte de asta – ne vor înghiți propriile vieți. Iar noi toți vom fi judecați după gunoaiele pe care le-am votat.
Jurnal imaginar din statul paralel (I) jpeg
Jurnal imaginar din statul paralel (I)
Verific dacă microfoanele ascunse sînt la locul lor și funcționează corespunzător, iar apoi o sun pe mama să stau cu ea în telefon preț de cîteva minute, fără ca vreunul dintre noi să zică ceva, pentru a verifica dacă și azi ne sînt ascultate telefoanele.
Pe tine cine să te mai asculte? jpeg
Pe tine cine să te mai asculte?
Zgomotul manipulează. Fără portavoce, naziștii nu ar fi cucerit Germania niciodată. Fără să creeze atîtea valuri în presă, făcînd apel la ura reprimată a unui număr mare de americani, Donald Trump nu ar fi cîștigat alegerile prezidenţiale niciodată.
Țara care nu ne mai e țară jpeg
Țara care nu ne mai e țară
Sînt ei, românii care au emigrat. De fiecare dată cînd revin în țară, găsesc același oraș pe care l-au uitat pentru cîteva luni, poate ani, și aceeași țară purtată-n pașaport, în conversațiile stînjenitoare cu străini, dar mai ales în stradă, în mijlocul protestelor organizate în diasporă
„Sîntem ultimii martori ai acestui oraș” jpeg
„Sîntem ultimii martori ai acestui oraș”
Orașul nostru nu are nevoie de un cutremur pentru a dispărea de pe fața pămîntului. Totul dispare pur și simplu.
Strania poveste a apei care curge din clădiri jpeg
Strania poveste a apei care curge din clădiri
Din clădirile Bucureștiului nu cad doar cărămizi, țigle sau bucăți din tencuială, sticle de plastic ori mucuri de țigară, ci – iată, țîșnește și apa.
Tînărul locuitor de centru jpeg
Tînărul locuitor de centru
Trebuie să am grijă cu vecinii. Cei mai periculoși sînt moștenitorii și foștii securiști.
Ca o inimă neprotejată jpeg
Ca o inimă neprotejată
E deja a treia vară de cînd nu ne-am mai văzut și vîntul bate de seară, ca o inimă neprotejată, bate acum cît pentru anii în care am așteptat să te revăd.
O viață nepotrivită jpeg
O viață nepotrivită
sfinţii Gabrielei Firea să vină să mă salveze. Iar inima care m-a furat a plecat să facă / acelaşi lucru pentru ea și mă gîndesc că / am vrut doar să-ţi arăt cum poate iubi
Încrezător ca praful ce pluteşte în iunie jpeg