DILEMA VECHE VĂ RECOMANDĂ

Cristian Vasile, Politicile culturale comuniste în timpul regimului Gheorghiu-Dej (prefaţă de Vladimir Tismăneanu, Humanitas, 2011). Un studiu solid, cu o bogăţie de documente, mărturii şi informaţii, dar mai ales cu noutăţi în nuanţarea antimaniheistă a unor evenimente şi personalităţi ale acelor vremuri, tratate încă şi azi sumar şi schematic. În fond, nici unui regim, fie el „criminal şi ilegitim“, nu i se pot ignora complicaţiile intelectuale şi morale. Volumul aduce cîteva lumini în a

„FLUXUS în Germania. 1962-1994“, probabil cea mai importantă expoziţie de artă contemporană din ultimii ani de la noi. La Muzeul Naţional de Artă Contemporană, doar pînă la 31 ianuarie. Cu: Nam June Paik, Joseph Beuys, George Brecht, Henning Christiansen, Robert Filliou, Ben Patterson, Daniel Spoerri, John Cage etc. Luaţi-vă cel puţin jumătate de zi liberă, e o ocazie istorică. (Luiza Vasiliu)

Victor Hugo, Mizerabilii (vol. 3, ultimul, Editura Adevărul Holding). La exact 150 de ani de la apariţie, doar cei blînd numiţi neinformaţi pot susţine că e o carte expirată. Ea rezistă – singurul verb acceptabil în faţa eternităţii severe – începînd chiar de la titlul ei, fără de care nu putem judeca ziua de azi şi nici cea de mîine. (Radu Cosaşu)

Celor care n-au prejudecăţi asupra genurilor literare, le recomand integrala prozei scurte a lui Muriel Spark, Serafimul şi Zambezi, traducere de Dana Crăciun, Editura Vellant. 440 de pagini de măiestrie literară, adevăr existenţial şi imaginaţie graţioasă în povestiri scurte cum alţii n-au reuşit în romane de mii de pagini! (Marius Chivu)

Revista National Geographic a scos pe piaţă o ediţie de colecţie: 1989, Revoluţia română în imagini. Căutaţi-o! Veţi descoperi un film cutremurător al evenimentelor de acum 22 de ani, semnat de fotografi români şi străini. (Ana Maria Sandu)

Constantin Ţoiu, Galeria cu viţă sălbatică (prefaţă de Nicoleta Sălcudeanu, Colecţia „Biblioteca pentru toţi“, 2011). La 35 de ani de la apariţie, romanul rămîne la fel de viguros ca atunci – dacă mai ştiţi cînd – atotrezistent în stil, frază şi mesaj, căci mai există şi o asemenea rezistenţă, ca să ne ferim a o numi „prin cultură“, căci, cică, nu mai e frumos. (Radu Cosaşu)

Atenţie, nabokovieni – cîţi om mai fi –, a apărut o nouă ediţie a lui Pnin, romanul în care omul a descoperit „junghiul tandreţii“ (Polirom, 2011, traducere de Mona Antohi). (Radu Cosaşu)

Interviul maraton în cinci părţi pe care inimitabilul Răzvan Petrescu i-l acordă lui Daniel Cristea-Enache pe site-ul Liternet. Considerînd numărul mare de voturi şi de comentarii entuziaste din subsolul dialogului împănat, ce-i drept, cu reale bucăţi de proză, aş putea spune că există speranţe: cititorii au descoperit, în sfîrşit, un mare scriitor român contemporan şi s-ar putea să-i caute prin librării şi cărţile! (Marius Chivu)

Ilf & Petrov, 1001 de zile sau Noua Şeherezadă. Povestiri, vodeviluri, scenarii, foiletoane (traducere din limba rusă şi note de Adriana Liciu, Editura Polirom, 2011). O antologie masivă a publicisticii celor doi creatori sovietici, acest cuplu feroce în satirizarea orînduirii realist-socialist staliniste. (Radu Cosaşu)

Geo Bogza, Ţări de piatră, de foc şi de pămînt (colecţia Biblioteca pentru toţi, 2011). Adică Ţara moţilor, Cadrilaterul şi Basarabia în anii ’30-’40. Cartea cu care reporterul e recunoscut, la noi, ca scriitor, cu dreptul la glorie şi nemurire cît poetul şi prozatorul. Cui i se pare neinteresant, neimportant înseamnă că nu cunoaşte scriitorul român. (Radu Cosaşu)

Lucian Boia, Capcanele istoriei. Elita intelectuală românească între anii 1930-1950 (Editura Humanitas, 2011). Vai de actualii intelectuali pe care această carte, încă de la titlu, nu-i va interesa! Vai de actualii intelectuali care, citind-o, vor rămîne, după lectură, liniştiţi pînă la indiferenţă! (Radu Cosaşu)

Eugen Istodor, Lipscani, ghid turistic de chefuri. Cu sobrietatea bine cunoscută a bucureşteanului înrăit, cu grija intensă de a nu fi entuziasmat de un confrate, pe deasupra şi colaborator permanent la Dilema veche, obsedat, meschin – să nu fac publicitate gratuită, zic: despre nici o stradă din capitală, în vînzoleala ei exhaustivă, nu s-a mai făcut o asemenea carte. (Radu Cosaşu)

Cel mai elegant, deopotrivă informat şi personal (adică sentimental exact cît trebuie), articol despre Steve Jobs din presa românească l-a scris Doru Iftimie în suplimentul Elle Man ce însoţeşte ediţia din noiembrie a revistei Elle. Poartă titlul „I still believe in Steve“ şi ar fi putut apărea la fel de bine în superdosarul dedicat memoriei lui Jobs de Newsweek acum două săptămîni.

După ce a călătorit la multe festivaluri prin lume, filmul lui Adrian Sitaru, Din dragoste cu cele mai bune intenţii, va avea în curînd premiera românească. Mergeţi să vedeţi această poveste dulce-amăruie despre frică, proasta manageriere a sentimentelor cînd vine vorba despre oamenii dragi şi derapajele făcute din prea mare grijă. Sensibil, credibil, neliniştitor.

Iulian Tănase prezintă Cucamonga – texte superrealiste (Herg Benet Publishers, 2011). Super, anti sau strict realiste, ele au o frumuseţe a inteligenţei (căci există şi aşa ceva!) care m-a presat să le văd, într-o foarte bună zi, citite la televiziune în ceea ce aş numi „o pauză de luciditate“.

Presantele actualităţi ale veşniciei: Lev Nicolaevici Tolstoi, Război şi pace (Editura Adevărul Holding, 2011), Ion Budai-Deleanu, Ţiganiada (cu o prefaţă de Marius Chivu, colecţia „Biblioteca pentru toţi“, 2011). Restul e literatură. (Radu Cosaşu)

Stelian Ţurlea, Te voi răpi la noapte! (Editura Cartea Românească, 2011). Eroina din „Arunc-o pe mama din tren!“ trăieşte o nouă aventură sub un titlu la fel de impulsiv. Ea pleacă în Spania s-o caute pe sora unui om de afaceri bucureştean, rătăcită pe acolo de cîţiva ani; va nimeri într-o lume descrisă fără înflorituri, cu un cult al epicului obsedat de violenţa gang-urilor locale.

Cred că nu comit nici o crimă – „crima“ de a recomanda vechituri de filme, de cărţi, chiar de articole – cînd vă propun să urmăriţi, pe AXN Crime, un episod săptămînal cu Columbo. E viu, duce permanent palma la frunte, dezleagă pînă la urmă totul cu ajutorul invizibilei sale soţii. E aşa cum îl ştim. Să fie sănătos! (Radu Cosaşu)

Demonii lui Fiodor Mihailovici Dostoievski (traducere şi note de Antoaneta Liliana Olteanu, Editura Adevărul Holding, 2011), pentru a înţelege cel puţin secolul XIX, secolul XX, secolul XXI şi aşa mai departe. (Radu Cosaşu)

Puneţi-vă la punct ignoranţa şi aflaţi din A doua carte a ignoranţei de John Lloyd & John Mitchinson (Editura Nemira, 2011) de ce sauna e inutilă, de ce nu e neapărat nevoie să bem doi litri de apă pe zi, de ce putem lua antibiotice şi bea alcool în acelaşi timp, cine a obţinut primul 10 olimpic (nu, nu a fost Nadia Comăneci), cînd începe coada unui şarpe, cine a suferit cele mai mari pierderi omeneşti în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial (vă spun eu: China) şi alte asemenea aproape două

Din 9 septembrie intră în cinematografele de la noi primul film de artă în 3D: Pina, în regia lui Wim Wenders, un documentar pentru coregrafa şi dansatoarea Pina Bausch. Recomandat de Andreea Bălan, Alexandru Tomescu, Inna, Dragoş Bucurenci, Mihai Morar, Victor Rebengiuc, Dorotheea Petre, Farid Fairuz ş.a., filmul va fi, probabil, senzaţia cinematografică a toamnei. Nu-l rataţi.

Baroci, clasici, romantici, expresionişti, avangardişti, moderni, contemporani ş.a.m.d., joi, 1 septembrie, începe cea de-a XX-a ediţie a Festivalului „George Enescu“. Intraţi repede pe site (http:// www.festivalenescu.ro) şi luaţi-vă bilete, în cazul în care n-aţi făcut-o deja. Ne vedem acolo.

Îmi face plăcere să informez din timp că de luni, 29 august, pe Eurosport, încep transmisiile open-ului american de la Flushing Meadows. Problema pasionantă este una singură: va triumfa Novak Djokovici, neînvins în actualul sezon decît o dată, de Federer? Sînt unii care o doresc... (Radu Cosaşu)

Vă propun să urmăriţi pe Cinemax reluarea unui docu-non-documentar, Frost/Nixon, cu totul obligatoriu după ce-aţi văzut celebrisimul Toţi oamenii preşedintelui; parcă niciunde nu ni s-a spus mai clar că televiziunea ne îmbolnăveşte de maniheism, de reducţionismul la alb-negru. De văzut şi chiar de revăzut de la Preşedinţie pînă la orice primărie, trecînd prin orice studio TV pro sau antiguvernamental.

Cel mai strălucit eseu care poate fi citit vara aceasta în limba română poate fi găsit în numărul curent al revistei Lettre Internationale, e scris de fostul campion mondial de şah Garri Kasparov, se intitulează „Maestrul de şah şi computerul“ şi arată cum computerele au reuşit să scadă tot mai mult vîrsta şahiştilor de primă mînă ducînd (tocmai prin asta) jocul într-o fundătură şi aproape distrugîndu-l.

Dacă vreţi să aflaţi ce experienţă extrem-noroioasă poate fi festivalul de la Glastonbury, citiţi relatările de la faţa locului ale lui Mihai Brezeanu, pe dordeduca.ro. Şi pentru că probabil o să vă placă, citiţi şi impresiile de la Gărîna. Şi, mai bine, urmăriţi-l de-acum încolo pe Mihai, are ochiul atent şi verbul sprinţar.

Cum e vară, dar asta nu ne diminuează angoasele şi nici nu ne împiedică să spunem (la nevoie) minciuni mici pentru a salva situaţii mari, vă recomand volumul de povestiri Minciuni de vară al lui Bernhard Schlink (traducere de Gabriela Eftimie, Editura Polirom).

Fără răutăcisme ordinare, cu toată bonomia unor observaţii salubre – „fişele de lectură ale lui Băsescu după manualul de filozofie“ – Caţavencii, nr. 2, din 6 iulie. I-auzi una: „Erasmus din Rotterdam – mă mir că nu m-am întîlnit cu el la biblioteca din port“. I-auzi a doua: „Nietzsche – mi-a plăcut aia cu «voinţa de putere». De la el am învăţat o chestie pe care o aplic în politică: eşti om cu mine, sînt supraom cu tine“. Et pour la bonne bouche: „Heidegger – merge, dar după gustul meu mai bun

Poate cea mai frumoasă carte despre Bucureşti, o carte-album în formula unui dicţionar în care poveştile sînt la fel de multe ca informaţiile şi ca fotografiile (aproape 500 de imagini – fotografii de epocă şi hărţi inedite sau puţin cunoscute), ajunsă deja la a patra ediţie, revizuită şi adăugită: Străzi vechi din Bucureştiul de azi de Alexandru Ofrim, Editura Humanitas. (Marius Chivu)

Cu scuzele de rigoare pentru mica întîrziere, am plăcerea să anunţ că de cîteva zile a început ceea ce pre vremuri era o legendă şi azi e o afacere din ce în ce mai dubioasă: Turul Franţei (pe Eurosport). Noi să punem accentul pe ce ne uneşte, vorba din străbuni: frumuseţea peisajelor, civilizaţia drumurilor şi ideea, totuşi, de bicicletă. (Radu Cosaşu)

John Dos Passos, Trilogia SUA: Paralela 42, Marile afaceri (traducere de Radu Lupan, Editura Nemira, 2011), 1919 (în curs de apariţie): Atenţie, capodoperă! (Radu Cosaşu)

www.cursdeguvernare.ro este un site despre politici. Nu politică, nu bîrfe, nu gargară. Date şi analize. Da, şi eu mă mir că există. Hai, intraţi! (Cristian Ghinea)

Anunţăm din timp, ca să nu avem vorbe: din 20 iunie, pe digiSport, Wimbledonul. Eeeeeeeeeee! (Radu Cosaşu)

Un consistent fragment (România literară, nr. 21, 27 mai 2011) din volumul Ioanei Pârvulescu Lumea ca ziar. A patra putere: Caragiale îmi impune să anunţ – fără a recurge la multe explicaţii bio şi bibliografice personale – că aştept să citesc cu pixul între degete această istorie a presei noastre în al cărei titlu fiecare cuvînt e magnetic. (Radu Cosaşu)

George Orwell, Jurnale. Tot ce-am citit mai straniu în domeniul memorialisticii: două jurnale – unul, strict domestic, de o minuţie gospodărească (ouă, păsări, legume, flori, meteo) înnebunitoare, alternînd cu un altul, politic, social, al evenimentelor care au dus la război, din timpul războiului şi după, inclusiv boala şi spitalul, de o precizie la fel de uimitoare.

Pe site-ul adevarul.ro puteţi urmări emisiunea Cultube, realizată de Cezar Paul-Bădescu. În ediţia de săptămîna asta: Reese Witherspoon, Pascal Bruckner şi Frida Kahlo.

Sîmbătă, 28 mai, pe TVR 1, finala Ligii Campionilor Europeni: Manchester United – Barcelona, pe Wembley, la Londra. Atît. Nici un cuvînt în plus – orice comentariu ar fi un amestec în afacerile interne ale vecinului. (Radu Cosaşu)

Despre destinul poeţilor oficiali, pe linie, în comunism, nu am mai citit – de la Kundera cu a sa Viaţă în altă parte – o nuvelă de vigoarea acestei Trădări a polonezului Adam Zagajewski (Lettre Internationale, ediţia de primăvară 2011, în traducerea Sabrei Daici). Lucrînd pervers, cu o inteligenţă energică, pe toate registrele lirismului şi sarcasmului, cu o „cădere finală“ magistrală – îndrăznesc, după lectură, să emit un urlet de entuziasm: urgenţă! (Radu Cosaşu)

Pe site-ul adevarul.ro puteţi urmări emisiunea Cultube, realizată de Cezar Paul-Bădescu. În ediţia de săptămîna asta: „Unchiul Boonmee”, „Plugarul şi Moartea” şi „Despre Elena în general”.

Geo Bogza, Poemul invectivă şi alte poeme. Am auzit că s-ar fi epuizat. Au alergat probabil, auzind că e cu mult sex şi înjurături, şi au dat peste „fecioară galbenă cu pulpe de nostalgie“ din „Cîntecul de revoltă, de dragoste şi moarte“ din urmă cu peste 70 de ani. După ce a fost înmormîntat, prin ’90, pentru nişte „meridiane sovietice“, ce revanşă, ce reînviere! (Radu Cosaşu)

Nădăjduiesc ca, dacă nu vineri, 29 aprilie, măcar în zilele următoare ale acestei nunţi somptuoase de la Londra, TVR Cultural să programeze, pentru noi, poporul de rînd, Nunta regală, filmul în care Fred Astaire dansează pe toţi cei patru pereţi ai unei camere de hotel. (Radu Cosaşu)

Dacă vreţi să aflaţi „cum s-a făcut ca două americance să se afle în inima unei mişcări artistice de care lumea din jur habar n-avea pe vremea aceea“ şi, odată cu asta, cîte ceva despre Picasso, Apollinaire, Cézanne, Matisse, Max Jacob, Isadora Duncan, Cocteau, Tzara, Pound, Picabia, Hemingway, citiţi Autobiografie a lui Alice B. Toklas, de Gertrude Stein.

Sorin Preda, Moromeţii – ultimul capitol (Editura Academiei Române, 2010). Un excepţional montaj de interviuri – din Siliştea-Gumeşti pînă la Paris – cu cîţiva dintre cei care mai trăiesc azi cu amintirea lumii în care a crescut şi s-a dezvoltat talentul acelui Călăraşu T. Marin, la catalog, Marin Preda pentru istoria literaturii române.

În ideea că nu e bine să vedem, totuşi, numai capodopere absolute, vă recomand filmul Gardienii destinului (The Adjustement Bureau în original), cu Emily Blunt şi Matt Damon care mai întîi se-ndrăgostesc şi apoi se caută. O poveste de dragoste gen Matrix meets Eternal Sunshine… sau cum ar fi arătat un love story politic scris de Borges, coregrafiat de Magritte şi regizat de Escher. (Marius Chivu)

Recomand apăsat – ca pe editorialul nr. 1 al lunii martie – caricatura lui Ion Barbu din Adevărul, în care, la întrebarea unuia: „De ce n-au românii caracter şi bun-simţ?“, celălalt îi răspundea, sec şi admirabil: „Fiindcă românii au talent“. (Radu Cosaşu)

Dacă vă place vinul şi nu ştiţi încă tot despre licoarea asta minunată, Editura Litera a publicat o ditamai enciclopedie intitulată chiar aşa: Vinurile lumii. Găsiţi acolo istoria completă a vinului: descrieri şi informaţii despre toate soiurile de struguri, podgoriile şi tipurile de vinuri, arome, cele mai bune recolte şi cine le produce.

Gentle Giant, un internaut al Gazetei sporturilor, mi-a recomandat apăsat să citesc „un interviu fabulos al lui Xavi“; m-am conformat şi mă grabesc să-l recomand la rîndul meu: http://www.guardian.co.uk/football/2011/feb/11/xavi-barcelona-spain-interview. E imposibil să nu găsim printre dilematici şi cîţva microbişti de înaltă calitate; trebuie să ne gîndim şi la ei.

După ce anul trecut am avut un nou album Grinderman, PJ Harvey nu ne lasă nici ea şi vine cu această stranie suită de imnuri şi elegii ale morţii numite Let England Shake. De cînd am albumul, o las pe Polly să-mi cînte toată ziua. Noaptea visez că-mi dansează, urcată pe un pian alb, cu o chitară neagră la gît, dimineaţa mă trezesc cu vocea ei în cap... Ah, femeia asta! M-aş însura cu ea. (Marius Chivu)

Cu ocazia aniversării celor 111 ani şi o lună de la publicarea lui în ziarul Universul din 28 ianuarie 1900, vă rog frumos să recitiţi articolul lui Ion Luca Caragiale intitulat „Leac de criză“. Eu l-am găsit în ediţia Ion Vartic a Momentelor, în „Biblioteca Apostrof“. (Radu Cosaşu)