⬆
ready made
„Despre economia de cîmp“, în Şcoala Ardeleană, vol. II, Editura Albatros, 1970
Plugarii cei mai bogaţi carii au stave întregi, au obicinuit a lăsa mînzii cei mai buni, mai frumoşi, şi mai isteţi de presilă, adecă armăsari;
"A zecea muză", articol din Constituţionalul, 16 iulie 1889, în Opere, vol. III, Editura Naţional, 2000
„Închipuiţi-vă că citiţi următoarele:
«Muzeul Naţional de Curiozităţi Naturale din oraşul *** publică printr-aceasta un concurs cu un premiu de 1.200 lei, între acei ce, de astăzi până în trei luni, vor avea crescute mustăţi în palmă.
Ion Heliade Rădulescu către George Bariţ
Nu gîndi că lumea înapoiază. Oricît, şi noi şi dumneavoastră facem pasuri înainte. Dar mişcarea aceasta e la început leneşă întocmai ca şîroiul ce se coboară din vîrful muntelui şi cu cît vine mai la vale cu atîta e mai repede.
Călătorii și portrete, Editura Sport-Turism, 1977
„Era pe vremea cînd Camil Petrescu folosea un mic amplificator de sunete, prevăzut cu un microfon portativ, pe care îl ţinea cu mîna, lipit de ureche.
Gîndirea social-politică despre Unire (1859)
„Pentru prima oară, într-aceste trei zile, simţii că stomacul meu îmi adusese aminte că era sec, el cerea acuma o mîngîiere după atîtea semne de simpatie ce-mi arătase, conformîndu-se cu dispoziţiunile mele. Mă pusei la o masă în bufetul Camerei şi cerui a-mi servi un uşure ospăţ.
Etnomedicină lingvistică, Editura Amarcord, 1999
„În jurul a două din noţiunile de medicină populară (cele/ale din vânt şi bubă) s-au dezvoltat denumiri etnobotanice metaforice care respectă ca structură tiparele formaţiilor anterioare: coarda hălor din vånt (Selaginella helvetica şi 2. Lycopodium clavatum);
Flora medicinală a României, Editura Ceres, 1988
„La executarea inoculării cei doi muncitori purtători de rigle, aşezaţi de o parte şi de alta a benzii de secară, prind între rigle, în apropierea spicelor, o porţiune de circa 30 cm din banda de secară, adunînd plantele şi spicele în burduf pe o singură linie.