liga miticilor

În Ghencea, lîngă un teren viran, la stîna unui fost cioban, sosise, deunăzi, un argentinian. Cum se numea? Pablo Brandan. Şi ce făcea? Juca-n Romanian League One. Deci, nu era nici magician, nici fizician, nici Jackie Chan; făcea şi el cinstit un ban.

Cu doar două puncte acumulate, după două meciuri lejere cu Albania, la Bucureşti, şi Belarus, la Minsk, echipa naţională le-a sfîşiat sufletele sărmanilor români. Dar nu numai acestora.

După-amiază de sfârşit de august, România, the land of choice. Fără nici o explicaţie, genialul Ilie Năstase îşi pierde cumpătul şi umorul: “Îţi sparg faţa!”. Mocirla din Liga 1 prezintă meciurile etapei a 6-a: Gaz Metan – Rapid 0-1. Cea mai profitabilă firmă din România în 2009: zero angajaţi, 3,7 miliarde de euro profit.

Găseşte Ousmane N'Doye în dulapul atacantului Andrei Cristea o carte nouă-nouţă cu coperte roşcovane, semnată Cristian Teodorescu. Noroc că volumul are pagini puţine şi e compus din povestiri scurte, amuzante, cu tîlc, pe înţelesul ’omului negru’.

Dragul meu Piţi: am fost destul de mîhnit astăzi cînd m-am trezit la uşă cu doi portărei care, cică, au venit pentru executarea unei sentinţe judecătoreşti; un teren şi nu ştiu care garanţii. Dacă-mi călca pragul casei portarul Stanca, pe care tu cu mîna ta mi l-ai adus de la Pandurii Tîrgu Jiu şi care mi-a executat silit două puncte ca şi cîştigate, etapa trecută, mai înţelegeam. Îi dădeam două castane pentru penaltiul ăla stupid din ultimul minut cu Braşovu’ şi la revedere, ne despărţeam priet

Bucureşti: Stadionul Ghencea (nu cimitirul), răcoare de te lingi pe degete şi sendvişuri peste tot, să-ţi pui şi-n cap, ca pe Allianz Arena din München. Întîlnesc un bărbat bine la Tribuna 0.