@ nr. 308

Cu îngăduinţa dvs. o să-mi permit şi eu un punct de vedere. Într-adevăr, oriunde s-ar afla cetăţenii români, indiscutabil că au aceleaşi drepturi pe care le avem fiecare dintre noi. De altfel, nu credem că dl Mîndruţă a dorit să nege aceste drepturi ale românilor din diaspora.

1. „Prostul nu e prost destul, dacă nu e şi fudul“, zice o veche zicală. Adică, dacă nu face pe deşteptul. El se crede superior celorlalţi. Această zicală este emblema parvenitului

Am văzut şi eu programele de Revelion cu Toma Caragiu, dar nu pot să spun că mor de dorul lor, chiar dacă cele de acum par mult mai proaste şi, în general, parcă nu mai ştim sau nu mai putem să ne distrăm ca pe vremuri. Faptul că nu ştiu toţi să se distreze ca noi nu mă deranjează; faptul că tînăra generaţie nu mai ştie să se distreze deloc nu ştiu ce înseamnă; faptul că dvs. aţi petrecut un Revelion la televizor mă îngrijorează!

Stimate dle Liviu Ornea, V-am admirat ideile şi v-am împărtăşit opiniile din Dilema veche, în cadrul anchetei „Necazul oamenilor deştepţi“. Sînt motive pentru care îmi permit să adaug cîteva păreri legate de tema „prostiei inteligente“ şi a „schiţei de proiect“ a anului 2010.

Un titlu potrivit gunoierului Doolittle, care, în My Fair Lady, îşi exersează calităţile de cabotin, pentru şantajarea profesorului Higgins. Spumosul personaj, jucînd rolul de tată responsabil, îşi defineşte pretenţiile ca fiind deloc mari şi are deşteptăciunea mucalită de a forţa lucrurile, printr-o întrebare, nu ştiu cît de retorică: „Mult e cinci lire? Io vă las pă dvs. să judecaţi, dom’ derector, că prost nu sînteţi. Ori… sînteţi?“.