Sportivii se luptă pe teren

E pentru insuflaţii rectale. Simplu. Cel puţin aşa reiese, pe baza Football Leaks, dintr-un articol scris de Costin Ştucan de la Gazeta Sporturilor. Se foloseşte la oxigenarea sîngelui. Unii zic că e doping, măcar din perspectivă morală, alţii nu. Unii susţin că e eficient, alţii se îndoiesc. Ideea e că Steaua de la acea vreme, cu Reghecampf antrenor şi Neubert „guru“ al pregătirii fizice, a cumpărat un aparat pentru asemenea proceduri care pot stîr-ni rîsul sau, după caz, o crispare posterioară. A

Denis Alibec

Premiul pentru cel mai bun tînăr bătrîn, născut talent şi „mort“ speranţă. Meciul marilor artişti cu marii foşti fotbalişti (la noi toţi sînt mari, ăsta e cu adevărat momentul în care dimensiunile nu mai contează) a scos la iveală imaginea iubirii

Ce ne facem fără tata Cahill?

Mergem mai departe. E greu, e destabilizant, dar înain-tăm. Mergem mai departe sau într-o parte. Tot aia. Undeva trebuie să mergem. Cahill nu e totul pe lumea asta, inclusiv în lumea Simonei Halep, care e destul de solid construită. În fine,

Echipele „mari“

Din Dinamo „mare“ a rămas doar numele, iar din Steaua, nici atît. Sîntem în prezenţa unor naufragiaţi. Primii, managerial, ceilalţi, identitar. La o sută de ani de România să fim bucuroşi că am rămas cu o ţară relativ întreagă, dar părţile ei sînt vraişte.

Copil e erou?

A intrat într-o zonă de maturitate pe care a căutat-o asiduu. Copil a părut mereu a avea ambiţii mai mari decît posibilităţile. Zbaterea, scrîşnetul lui au uimit şi au născut, poate, zîmbete. Vedem din cînd în cînd astfel de oameni neîmpăcaţi, furioşi, zbuciumaţi, măcinînd în zadar de parcă ar vrea să mănînce un munte cu linguriţa. Dar într-o zi, în timp ce noi trăim linear şi ironizăm strîmb, linguriţa s-a transformat în lingură, apoi în polonic, sapă, excavator. Şi muntele a început să se topească

„Fac ce vreau cu viaţa mea“, spunea Ilie Balaci

Fotbaliştii mor repede şi pentru că trăiesc repede, e o cantitate de evenimente mult mai mare decît întîlneşte o persoană obişnuită în aceeaşi unitate de timp. La marii jucători din anii de dinainte de balamaua istoriei a contat şi schimbarea statutului.

Dușmani la fotbal

În general, noi sîntem înconjuraţi de duşmani. Să-i luăm pe rînd. Ungurii investesc în sport peste puterea noastră de imaginaţie. În sport „dar şi“ (după formula ineptă şi dragă ştiriştilor) în fotbal. Ce-i drept, la fotbal nu le iese. Dovadă că, oricît ai

Mourinho e filozof?

Nu e uşor nici pentru şeful Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Nici pentru ONG-urile care încearcă să salveze femeile de la sclavie sau pentru cei care vor să extragă copiii din zonele bătute de bombe. Diferenţa e că ei cîştigă infinit mai puţini bani decît un fotbalist sau un antrenor plin de el şi de autocompătimire. „Este prea multă răutate în ceea ce ar trebui să fie frumos.“ Serios? Şi să chemi jurnaliştii pentru conferinţa ta de presă la 8 dimineaţa, la mama naibii, doar pentru că