Civilitate salvatoare

Neașteptat, doamna Nevindecatu a revenit cu mină îngrijorată în aula goală. A stins, conștiincioasă, lumina, întrucît era prorector cu gestiunea. A aruncat o privire de ansamblu peste încăpere și a strigat „Trăiască!“. După care a închis, atent, ușa.

Midterm epifanic

În urmă cu patru zile, colegul meu de la Folclor, Diafan Pîngărică, tuna și fulgera, pe coridoarele Facultății, împotriva noii generații de studenți. „Ce s-a întîmplat, maestre? Te-au trădat discipolii?“, l-am întrebat jocular, sperînd să-i atenuez starea de irascibilitate.

Karma: terapie intensivă

I-a explicat mai tînărului său rival că se schimbase radical. Trecuse la budism. Realizase că făcuse multe rele în viața lui, iar acum dorea să-și repare karma, să o vindece în regim de urgență, să o treacă printr-o „terapie intensivă“. Cerea

Vieți de editorialiști

Marmelat Gităblîndă avea o fixație cu lupta dintre bine și rău în societatea contemporană. Ca atare, a scris numeroase alegorii axate pe antagonismul dintre „fiara insidioasă“ și „sufletul limpede al dreptului“. Inițial, s-a crezut că omul se bănuia un nou apostol al Apocalipsei.

Scurt interogatoriu academic

„De ce vreau să-mi cumpăr cămăși? E vorba despre o nevoie psihologică ori faptul reprezintă o necesitate de exprimare personală în anumite circumstanțe? Presupunînd că răspunsul este cel de-al doilea, trecem la nivelul următor. Cine sînt eu?

Invențiile lui Etonel

„Televizorul cu preaviz“, cum i se spunea în comunitatea noastră academică. Ăsta te anunța, nefiind deschis, ce se întîmpla pe diverse canale: „Uăi, tolomacule, vezi că se bat protestatarii cu jandarmii, dă pe știri, nu mai dormi în papuci!“

Iepureală stradală

Are nevastă-mea o colecție de bătătoare de șnițele, de-ți stă mintea-n loc…

Entertainment academic

A abandonat morga și sofisticăriile. A introdus bancuri în prelegeri, culese inițial de pe la prieteni, iar ulterior de pe Internet. Le interpreta atît de bine încît studenții se tăvăleau literalmente pe jos de rîs.