Despre ingineri
Inginerul – acest necunoscut
Ioan GROŞANMărturisesc că în copilărie şi adolescenţă am avut, faţă de noţiunea de „inginer“, o impresie mai degrabă peiorativă decît una „pozitivă“. Auzeam nu o dată, în satul meu natal, remarci de genul: „A dat, bietu’, la Medicină, dar n-a intrat, şi a reuşit în toamnă, ca să scape de armată, la TCM.“
» Citește tot
Am fost ce nu sînt
Willi RADUProvocat fiind, şi onorat, de ideea revistei Dilema veche de a privi peste umăr, analizînd trecutul recent, am decis să scriu despre ce am fost şi nu (mai) sînt. Am fost iniţial încîntat de idee. Mai apoi trist. Trist, pentru că n-am devenit ceea ce părinţii mei au visat.
» Citește tot
Eliza Leonida Zamfirescu (1887 – 1973)
„O compatrioată a noastră, domnişoara Eliza Leonida, în loc să studieze Literele sau Medicina, sau mai rău, Dreptul, a studiat ingineria la Charlottenburg. În inginerie, viitorul femeilor e mare, domnişoara Eliza Leonida a trecut cu deosebit succes examenul final, obţinînd diploma de inginer.“ (Minerva, 1912)
» Citește tot
Cum (nu) am devenit inginer
Mirel BĂNICĂUndeva, cîndva, pe la jumătatea anilor 1990. Acţiunea se petrece într-un laborator de electronică, plin de maţele colorate a tot felul de fire şi conectori electrici plus ecranele luminoase, cu spoturi fluorescente, ale unor osciloscoape moderne.
» Citește tot
Gogu Constantinescu (1881 – 1965)
S-a născut la Craiova, la 4 octombrie 1881. George (Gogu) Constantinescu a absolvit, în 1904, ca şef de promoţie, Şcoala Naţională de Poduri şi Şosele. Se preocupă, în anii de după terminarea facultăţii, de studiul betonului şi realizează primele structuri din beton armat ale mai multor clădiri reprezentative din România.
» Citește tot
Treceri şi tranziţii
Ioan MUNTEANAm aniversat de curînd Revoluţia din decembrie şi, sper eu, am învăţat cu toţii ce preţ plătim pentru treceri, tranziţii. Acum ceva vreme, timp de un deceniu, am trăit la cîteva poluri intelectuale şi aici aş vrea să împărtăşesc anumite gînduri despre trecerile, tranziţiile şi mai ales speranţele pe care le-am avut în anii ’90.
» Citește tot
Între matefizică şi metafizică
Cristian Tudor POPESCUŞtiu ce înseamnă să fii ciumat. Sau handicapat. Sau Untermensch. De atîtea ori, în spatele meu, o doamnă intelectuală umanistă de familie bună îi spunea altei doamne intelectuale umaniste de familie bună: „Dragă, ce oroare, închipuie-ţi, individul ăsta, cetepe, e un inginer!“
» Citește tot
Inginerul care dirijează uzina
Andrei MANOLESCUÎn 1994, profesorul de mecanică Marin Dorobanţu, de la Universitatea Bucureşti, dădea un interviu la Dilema, într-un Dosar despre intelectualitatea tehnică. Susţinea că rolul inginerilor în comunism nu a fost supralicitat, în comparaţie cu cel al umaniştilor sau al economiştilor.
» Citește tot
Cum am devenit inginer
Anton POPESCUIngineria este o meserie pentru care te naşti, nu te faci. Dacă ai chemare. Printr-un spirit practic şi abilităţi la matematică, poţi deveni un inginer bun, cu realizări şi satisfacţii, dacă nu, unul mediocru şi nesatisfăcut profesional.
» Citește tot