Şuşanele

Cea mai recentă veste bună este că şi Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu“ din Iaşi a început, într un ritm alert, să îmbogăţească patrimoniul ştiinţific şi cultural pus la dispoziţia cititorilor prin Internet. Deocamdată, materialele

Şî eu – din perspectiva variaţiei lingvistice

În reluarea şi difuzarea hashtag-ului şîeu s-a perceput probabil şi semnalul ironic al unei transpuneri infidele: formula este echivalentul celei a mişcării MeToo, de denunţare a hărţuirii sexuale.

Chiparoşi şi chiparoase

Apelativul sarcastic chiparosule nu este, desigur, legat de toate aceste ecouri filologice şi literare; probabil că evocă în primul rînd floarea familiară, în ipostază masculină. Şi nici nu este o metaforă propriu-zisă, creatoare de imagini, ci mai curînd rezultatul unui joc de cuvinte, tipic pentru acumulările de apelative afective din limbajul popular. E foarte posibil ca denumirea botanică să apară, prin atracţie, ca o amplificare glumeaţă a mai vechiului adjectiv chipos („arătos“

Obsesia demnităţii

Demnitatea afirmată ritos azi e totuşi mai mult decît o sursă de comic involuntar. Ce transmite cu adevărat cuvîntul se poate înţelege mai bine din discursul complementar, al negativităţii exprimate direct, în termeni care nu mai sînt la fel de neutri şi ambigui. În

Altoiri de altădată

Termenul mai vechi pentru acţiunea de vaccinare (în formele ei de altădată) era altoire. Verbul a altoi (împrumut lexical din maghiară) avea o utilizare medicală prin extindere semantică – bazată pe ideea comună de grefă – de la înţelesul său de bază („a introduce o ramură a unei plante în țesutul alteia“, DEX). Verbul a altoi, participiul altoit, substantivele altoire şi altoi s-au folosit pînă tîrziu cu sens medical, şi nu doar în registrul popular. Documente administrative din secolul

Muncă elaborioasă

Desigur, laborios şi a elabora sînt înrudite etimologic şi semantic: în ambele se păstrează rădăcina latină labor „muncă“. Verbul românesc a elabora este tot un cultism modern, împrumutat în secolul al XIX-lea din latină şi franceză. Sensul mai larg din latină („a lucra cu grijă, a perfecţiona“) şi din franceză („a transforma printr-un proces îndelungat; a produce“) s-a specializat oarecum în româna de azi, restrîngîndu-se, aşa cum consemnează DEX-ul, la „a realiza, a da o formă definiti

Un joc de cuvinte cu tradiţie: patrihoţi

Cuvîntul-valiză patrihoţi a fost frecvent folosit în satirele politice din secolul al XIX-lea – de N.T. Orăşanu („intriganţi şi patrihoţi“, în poezia „Osul şi bastonul“, 1861), de Iosif Vulcan („Ceia, carii-n gura mare / Strigă că sînt patrioţi, / Însă-n piept nutresc vînz

„Tertiplu“

Tertip este unul dintre cuvintele de origine turcă care au căpătat în româna populară şi colocvială sensuri ironice şi peiorative, îndepărtîndu-se de înţelesurile neutre, nemarcate stilistic, ale sursei. Lazăr Şăineanu a discutat cuvîntul pe larg, în Influenţa