Capitalism cu faţă românească
Spune-mi cine eşti, ca să-ţi spun cu ce te alegi
Alina MUNGIU-PIPPIDINu ştiu exact de ce, probabil pentru că singurul autor de istorie socială cunoscut la noi este Karl Marx, şi acela din rezumatele de la învăţămînt politic, s-a creat impresia că lumea modernă e perfect descrisă de două forme de organizare socială, socialismul şi capitalismul.
» Citește tot
Cît de drept este statul de drept
Daniel BARBUNumai o maximă echitate a actului politic şi a actului administrativ i-ar putea convinge pe cetăţeni că privatizarea nu înseamnă doar trecerea ...
» Citește tot
Capitalismul politic
Cătălin Augustin STOICAAşa-zisul „capitalism de cumetrie“ poate fi înţeles prin intermediul ideal-tipului weberian „capitalism politic“. Pentru Max Weber, „capitalismului politic“ îi erau subsumate trei moduri de manifestare: „profituri politice prădalnice“ (din finanţarea războaielor şi a revoluţiilor – pirateria clasică), „obţinerea de profit prin forţă şi dominaţie“ (prin cuceriri, exploatarea coloniilor etc.) şi „obţinerea de profit prin înţelegere cu şi sub protecţia autorităţilor politice“.
» Citește tot
Politică şi economie
Daniel DĂIANUCu cîţiva ani în urmă, politicienii neglijau rolul instituţiilor. Regula jocului folosea clişee şi simplificări. Ca să mă explic o să folosesc o metaforă. Într-un film regizat de Kevin Costner, Poştaşul, se poate vedea cum o societate din care instituţiile dispar devine o junglă.
» Citește tot
Capitalismul şi istoricii
Cei mai bogaţi oameni din România de azi sînt cei care în 1990, în zorii democraţiei şi ai capitalismului, au ştiut cum să pună mîna pe resurse şi pe mijloacele de producţie. Mulţi s-au îmbogăţit apropriindu-şi pe căi (uneori) legale, dar nu neapărat morale, bunuri ale statului. Trei istorici care au urmărit evoluţia României postcomuniste reflectează, în această anchetă, asupra relaţiilor dintre aşa-zişii capitalişti şi instituţiile democratice.
» Citește tot
O civilizaţie cu totul nouă
Mihail Radu SOLCANGrădina Stambulului – aşa li se spunea de către otomani, în veacul al XVIII-lea, Principatelor Dunărene. Denumirea – spune Bălcescu – era proprie unei limbi, turca otomană, înclinată să folosească la tot pasul imagini poetice. Existau, ce-i drept, şi sintagme precum „grînarul Stambulului“, care erau mai prozaice şi sugerau exact despre ce era vorba. Rolul Principatelor Dunărene era să aprovizioneze capitala imperială.
» Citește tot
Ne-au făcut la portofel, fraierilor!
Liviu AVRAMSintagma „hoţul neprins e negustor cinstit“ poate fi orice – proverb, zicătoare, banc. Însă funcţionează, de 20 de ani, ca principiu constituţional. Nimeni nu şi-a pus problema să-l retrogradeze la rangul pe care îl merită. Iar neglijenţa se plăteşte.
» Citește tot
Milionarii din cutie
Raluca BÂRAIniţiative inedite, planuri de afaceri imbatabile, decizii la care absolut nimeni nu s-ar fi aşteptat, business-uri care cresc solid, sănătos într-o piaţă liberă, o altfel de abordare a mecanismelor care pun în mişcare maşinăria profitului, într-un cuvînt, tot ce gîndeşte, simte şi respiră capitalistul pursînge. Capitalistul român, fireşte!
» Citește tot
Capitalism şi moralitate
Vasile MORARCapitalismul nu poate exista decît cu purtători valorici ai practicilor capitaliste. Or, se uită prea adesea că, în economia românească de dinainte de ’89, n-au existat insule de capitalism, iar tot ceea ce amintea de „spiritul capitalismului“ era repede şi brutal descurajat prin acţiuni represive ce se deghizau, evident, sub forma „legalităţii“ socialiste.
» Citește tot