Balcanii Europei
La drum spre Europa
Valeriu FLOREANRenumele Balcanilor de „butoiul cu pulbere al Europei“ s-a păstrat pînă prin anii ’90. Destrămarea Iugoslaviei a declanşat mai întîi sîngerosul şi distrugătorul conflict militar – în principal etnic – dintre Croaţia, care se proclamase independentă în martie 1992, şi Serbia reticentă, sprijinind şi înarmînd miliţiile minorităţii sîrbe, minoritate care număra 800.000 de persoane, grupată în estul, centrul şi sud-vestul Croaţiei.
» Citește tot
Cu cît mai mult separatism, cu atît mai multă solidaritate
Miruna TRONCOTĂIstoriei îi place mereu să ne scoată la lecţii de recapitulare. În Balcani, în perioada următoare, calendarul e plin de reexaminări. În 2013 se împlinesc 100 de ani de la Războaiele balcanice, iar în 2014 – 100 de ani de la atentatul de la Sarajevo.
» Citește tot
Turcul din bătătură
Matei PLEŞUVorbind de origini, de ereditate, bucătăria balcanică se naşte la întîlnirea Bizanţului cu Imperiul Otoman, gravitează, cu vaste interferenţe, în jurul Mediteranei, e bine instalată în ţările fostei Iugoslavii, în Bulgaria şi în Albania, şi se propagă, tot mai bruiat, pînă în sud-estul României, în Caucaz, în Israel, în Ungaria şi chiar mai departe.
» Citește tot
Nu mai există decît Balcanii de Vest...
Cristian PREDAInstituţional vorbind, Europa e interesată nu de Balcani, ci de „Balcanii de Vest“. Expresia s-a impus acum aproape 15 ani. Ea acoperă Albania şi mai multe state născute pe ruinele Iugoslaviei: Croaţia, Macedonia, Muntenegru, Serbia, Bosnia şi Herţegovina, Kosovo (recunoscut ca stat de 22 din cele 27 de state-membre).
» Citește tot
Patria aromânilor?
Nicolas TRIFON„Aromânii, un popor a cărui patrie sînt Balcanii“ – sub acest titlu, cotidianul iugoslav Borba publica, în septembrie 1988, o serie de zece articole semnate de Radovan Tomasevic. Autorul nu era de origine aromână, dar ar fi putut să fie, avînd în vedere că numărul sîrbilor, macedonenilor slavi, albanezilor şi mai ales al grecilor de origine aromână depăşise de mult numărul celor care vorbeau aromâna sau păstrau o memorie precisă în această privinţă.
» Citește tot
Romii: integrare la cererea Europei
Nicoleta SCRIPCARIUTermenul de Balcani, geografic vorbind, este folosit pentru a desemna peninsula sud-estică a continentului european. Nici o altă regiune a Europei nu conţine atîtea popoare diferite ca Balcanii. Aici este şi cea mai mare parte a romilor din întreaga lume.
» Citește tot
"Balcanismul" românilor sub comunism - cîteva speculaţii
Cristian VASILESă încercăm să privim critic următoarea percepţie/prejudecată. Dincolo de accepţiunea iniţială, balcanismul a ajuns să însemne şi: neseriozitate, nerespectarea cuvîntului dat, tribalism, sectarism, incapacitatea solidarităţii în momente esenţiale, dispreţuirea interesului public, inadecvarea în raport cu ideea pluralismului, înapoiere, subdezvoltare – pe scurt, modernizare eşuată sau incompletă.
» Citește tot
Globalizarea regională prin manele
Speranţa RĂDULESCUÎn 2007, o editură universitară din Statele Unite (Scarecrow Press) publica volumul colectiv Balkan Popular Culture and the Ottoman Ecumene, consacrat muzicilor populare noi din sud-estul Europei: chalga din Bulgaria, arabesk din Turcia şi Macedonia, turbofolk din fosta Iugoslavie, laiko din Grecia, tallava din Albania, maneaua din România.
» Citește tot
Cinematografia balcanică în şi dincolo de clişee
Marian ŢUŢUINoţiunea de film balcanic a apărut în anii ’80, odată cu succesele la marile festivaluri ale lui Theo Angelopoulos, dar mai ales ale lui Emir Kusturica. Acesta din urmă a impus genul „etno“, adică un cinematograf cu elemente exotice, care atrag şi reuşesc treptat să definească din nou canonul apusean.
» Citește tot