Îndepărtaţii (sau apropiaţii?) ani '90
A lu' Coposu
Anca GRĂDINARIULa început, a fost muzica. Bubuitoare, asurzitoare. Chitara dementă a lui Angus de la AC/DC răbufnea, vijelioasă, din difuzoarele care, „înainte“, ne chemau la careu pentru acţiuni pioniereşti. Acum, rock-ul înlocuise sunetul enervant al clopoţelului şi întrerupea discursul profesorilor.
» Citește tot
"Tranziţia e la o distanţă de maximum 500 de metri"
Ion BARBULa începutul anilor ’90 încă mai prestam la Mina Petrila. Pînă la duminica orbului am încercat împreună cu un coleg geolog să schimbăm opţiunea de vot a biroului topo-geo în care ne cîştigam pîinea. Eram cu toţii vreo 15 oameni, posesori de diplome universitare, dar fără doctorate.
» Citește tot
Despre limitele remake-ului
Andrei UJICĂOameni revoltaţi au pătruns, la 22 decembrie 1989, în sediul Televiziunii. Impulsul firesc al mulţimii a fost să-l îndepărteze în efigie pe cel care o acaparase, reducînd programul postului naţional la două ore pe zi pentru a economisi energie şi cerînd ca una şi jumătate să fie umplute cu propaganda dedicată persoanei sau epocii sale.
» Citește tot
Obsedantul deceniu
Marin MĂLAICU-HONDRARIJorge Luis Borges spune că nu putem avea amintiri exacte, că nu facem altceva decît să reluăm ultima imagine a amintirilor la care ne-am gîndit. Dar nu mă interesează exactitatea şi nici măcar veridicitatea cînd vine vorba despre amintirile mele. Ele mă fac să cred că am un trecut şi asta îmi dă o curioasă încredere că lucrurile au sens, că nu sînt singur cu desăvîrşire.
» Citește tot
"Ani cu grad mare de aşteptare"
"Aveam 36 de ani şi eram doctor la Balaciu, o comună aflată la 80 de km de Bucureşti. Locul era celebru pentru IAS-ul care avea multe steaguri şi premii pentru exportul de berbecuţi în lumea arabă. A rămas şi azi o comună frumoasă. Am făcut naveta zilnic, în trei."
» Citește tot
"Mai trage o dată", scrie pe loz
Șerban ALEXANDRESCUSemiobsesiv, încerc să înţeleg cine sîntem, de fapt, cine mă înconjoară cu adevărat, de ce, de unde şi pînă unde şi, mai ales, pînă cînd. Uneori se întîmplă ceva deosebit şi avem senzaţia că pînă aici, pînă acum, dar întotdeauna apare ceva nou care ne anunţă că sîntem departe de a ne fi încheiat călătoria iniţiatică.
» Citește tot
"În '90 plecam, acum ne întoarcem"
Lia PERJOVSCHI"Nu-i deloc acelaşi lucru, în ’90 am protestat pentru că neocomuniştii (fosta nomenclatură şi securitate) au furat Revoluţia, am luptat pentru ca televiziunea să fie liberă, adevărul despre Revoluţie, instituţii şi practici democrate; acum eram în procesul de democratizare şi ne-am trezit cu o lovitură de stat (sper că nu ne întoarcem la dictatură)."
» Citește tot
Supercomedie superacţiune-SF
Andrei CRETULESCUAm impresia că SF-ul din titlu ar trebui cumva redefinit... Bere Kaiser la cutie, cumpărată de la (acum defunctul) UNIC pe dolari!? Casete audio înregistrate (la comandă au ba) şi vîndute în pasaj la Universitate sau în Romană, la coloane!? Începuturile anilor ’90 în România ar merita un soi de Larousse numai al lor.
» Citește tot
Aha, deci aşa arată Occidentul!
Anca FRONESCULa 18 ani am plecat cu autocarul, cu un urs în braţe, să studiez… afară. Tema plecării o auzisem mereu, crescusem cumva cu ea. Asta era prin anii ’80. Însă în anii ’90 ştiu că mă surprindea că tema rămăsese totuşi actuală, iar să o aud şi acum, azi şi aici, la fel de acerb trăită, mă întristează de-a dreptul.
» Citește tot