Vremea e relativă

Publicat în Dilema Veche nr. 674 din 19-25 ianuarie 2017
Vremea e relativă jpeg

Unora dintre noi, frigul și zăpada de afară li se par poate surprinzătoare, avînd în vedere insistența cu care a fost mediatizată ideea încălzirii globale. Probabil că unii și-au închipuit că asta înseamnă că deja scăpăm de iarnă. Alții, în schimb, ca urmare a mediatizării unor prognoze catastrofice, se temeau de o iarnă cumplită. S-ar putea observa că vremea de afară nu prea mai are legătură cu vremea de la televizor, tot așa cum nici viața, în general, parcă nu mai seamănă cu ce ni se arată pe ecran. Pentru o mai bună înțelegere, să dau și niște exemple.

Pe 4 octombrie 2016, ziarul Gândul scria că iarna 2016-2017 va fi cea mai friguroasă „din ultimul secol“. Era citat un meteorolog german care susținea că „simte fiori reci“ numai și dacă priveşte hărţile transmise de Serviciul Naţional de Meteorologie. Ziarul scria că previziunile specialistului german ar fi fost susţinute şi de Joe Bastardi, meteorolog la cunoscutul serviciu american de prognoză a vremii AccuWeather. Bastardi!

Doar două zile mai tîrziu, pe data de 6 octombrie 2016, la Știrile PRO TV era invocat același serviciu AccuWeather, potrivit căruia pentru România era prognozată: „în special în centrul și sudul țării, o iarnă cu temperaturi ridicate față de media normală și cu perioade de secetă. Nu sînt anunțate furtuni puternice și nici inundații. Căderile de zăpadă vor fi sub media normală, (…) vor exista și scurte perioade de ger cu temperaturi sub media normală.“ Odată cu gerurile din ianuarie, România TV (ce canal!) recicla din nou știrea cu cea mai grea iarnă din ultima sută de ani, bașca dezvăluia că „soarele va fi văzut rareori în timpul iernii care urmează“.

Au existat și prognoze mai rezonabile, precum aceea de la sfîrșitul lunii octombrie, de pe vremea.ro, care prevedea zăpada abundentă din sudul și estul țării căzută în prima parte a lunii ianuarie, dar estima geruri ceva mai mici decît cele care au fost în realitate în această perioadă. Sigur, o prognoză nu poate fi niciodată exactă, mai ales pe termen lung. Pe lîngă asta, e de remarcat că, deși devine o știință din ce în ce mai exactă, meteorologia e tot mai mult prejudiciată pe de-o parte de către o presă tot mai neserioasă, pe de altă parte chiar de către unii specialiști care s-au obișnuit să lege totul de ideea încălzirii globale. Fără să discut realitatea fenomenului, observ de multă vreme această adevărată ideologizare din jurul lui. Cunosc cît se poate de bine destule derapaje legate de acest subiect, atît ale oamenilor de știință, cît și ale jurnaliștilor. În fine, ideologia asta are vînt în pupa mai ales vara, cînd e cald, în vreme ce iarna, cînd e frig, adepții ei vin cu explicații bizare, de genul: fenomenele extreme precum gerurile năpraznice sînt legate tot de fenomenul de încălzire globală. De cîte ori aud asta mă întreb de ce n-ar putea fi și invers. De fapt, unii chiar au și început să vorbească deja despre o răcire globală. Tot așa cum unii treceau odată brusc, iertați-mi comparația, de la legionari la comuniști. Cum memoria oamenilor e scurtă, trebuie amintit că prin anii ’70, după o perioadă mai rece, era la modă ipoteza venirii unei noi glaciațiuni. Dar, ca și anotimpurile, și modele adoptate de omenire sînt ciclice. Iar între percepția asupra vremii și momentul de dezvoltare istorică pot fi găsite unele legături. Mulți spun că iernile de pe vremea lui Ceaușescu erau mai grele decît cele de astăzi. Sigur că da. Era mai frig în case, în birouri, în fabrici și în sălile de spectacol. Cînd ningea nu mai aveai voie să mergi cu mașina, oamenii ajungeau la serviciu pe scara autobuzelor arhipline, zăpada nu era curățată de pe drumuri nici cît astăzi, iar la substanțele antiderapante se făcea economie. Percepția acelor ierni nu avea cum să nu fie cumplită. Alții observă că, de cînd am intrat în UE și NATO, nu prea mai bate crivățul, iar clima noastră temperat continentală a căpătat mai multe nuanțe temperat oceanice. Ei bine, iarna asta mi se pare că începem să avem din nou acel vînt dinspre nord-est.

În ciuda teoriilor și speculațiilor omenești însă, natura își vede de treaba ei. Iarna continuă să ningă, primăvara răsar florile, vara mergem la mare, iar toamna se coc strugurii. De Bobotează a fost ger năpraznic, ca la carte. Știu, unii atrag atenția că expresia „gerul Bobotezei“ vine de dinaintea adoptării calendarului gregorian. Ei bine, cu geruri ne confruntăm și la Boboteaza pe stil vechi, adică 13 zile mai tîrziu. Însă vorbele populare în care oamenii dezorientați de haosul mediatic și-ar putea găsi un reper, de genul de va fi Crăciun ploios, va fi Paşte friguros; dacă ianuarie e moale, atunci greul vine în februarie; dacă în ianuarie este ger, atunci va fi vară călduroasă sau cum e vremea de Ovidenii, așa va fi toată iarna, își au și ele gradul lor de relativism, căci înțelepciunii populare îi șade bine o cît mai largă posibilitate de interpretare. (Apropo, de Ovidenii, pe 21 noiembrie, a fost o zi cețoasă în mare parte din țară.) Ce știm însă absolut sigur e că dacă, de Ignat, splina porcului tăiat e groasă, iarna va fi grea, cu geruri şi zăpezi mari, iar dacă splina este subţire, iarna va fi mai blîndă. Numai că nu știm cum a fost splina anul ăsta…

Foto: wikimedia commons

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Motivul absurd pentru care o vânzătoare a refuzat doi tineri. „Poate credea că îl folosiți la orgii“
Doi tineri, unul de 25, iar celălalt de 21 de ani, susțin că o vânzătoare a refuzat să-i servească și le-a cerut să vină însoțiți de părinți, deși aveau actele și puteau să demonstreze că sunt majori. De fapt, ei nici măcar nu au cerut țigări, alcool sau alte produse destinate exclusiv adulților.
image
Prețul amețitor cu care se vinde un garaj din lemn în Brașov: „E inclusă și mașina în preț?"
Un anunț imobiliar din Brașov pentru vânzarea unui garaj din lemn a stârnit ironii din partea românilor. Garajul de 22 metri pătrați din lemn costă cât o garsonieră.
image
Ianis, sufocat de Hagi: cum un părinte, „orbit“ de subiectivism, a ajuns să facă țăndări imaginea băiatului său
Managerul Farului a mai creat un caz, deranjat că selecționerul nu i-a titularizat băiatul în amicalele cu Irlanda de Nord și Columbia. Episodul lungește lista derapajelor unui părinte care persistă în greșeala de a-și promova agresiv fiul, mărind și mai mult povara numelui pe umerii acestuia.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.