Vorba cu faptul că...

Publicat în Dilema Veche nr. 547 din 7-13 august 2014
Cioace jpeg

Cuvintele cu înţeles abstract şi foarte general (cum sînt, cel puţin în cîteva dintre înţelesurile lor, lucru, fapt, treabă, chestie etc.) se folosesc adesea ca substitute. Pentru că aceste substantive sînt destul de asemănătoare (prin funcţie) cu pronumele, repetarea lor este parţial explicabilă, putînd chiar trece neobservată. Cînd frecvenţa în uz creşte prea mult şi cuvintele cu sens general devin adevărate ticuri verbale, situaţia se schimbă: fără a fi o greşeală propriu-zisă, abuzul e supărător, ca marcă de neglijenţă şi deficienţă de stil.

Mi se pare că în ultima vreme cuvîntul faptul îşi extinde tot mai mult utilizarea, mai ales în comunicarea orală din mass-media (programe de ştiri, talk-show-uri etc.), dar şi în scris, în situaţii în care prezenţa sa nu este deloc necesară. Contextul abuzului e reprezentat mai ales de verbele de declaraţie (a zice, a face, a spune, a afirma, a declara etc.) şi de cele cognitive (a şti, a crede etc.), care pot fi urmate direct de o propoziţie introdusă prin că. În ultima vreme, simplul că este tot mai des precedat de faptul: „I-am spus de multe ori Biancăi faptul că ea trăieşte în trecut“ (lamaruta.protv.ro); „Mi-a zis faptul că nu mai simte acel entuziasm cînd sîntem împreună“ (tpu.ro); „Dj-ul a declarat faptul că s-a despărţit de Adriana de ceva timp“ (cancan.ro); „M.C. a afirmat faptul că decizia Curţii Constituţionale este una normală“ (gazetadecluj.ro); „ştiu faptul că te iubesc“ (facebook.com) etc. Desigur, anticiparea conţinutului propoziţiei care urmează prin cuvîntul faptul e o posibilitate a limbii române, perfect justificată în alte contexte (de exemplu, atunci cînd verbul nu se construieşte direct cu o subordonată: mi-a vorbit despre faptul că...; atrage atenţia asupra faptului că...). Folosirea cuvîntului faptul este nerecomandată, totuşi, în exemplele citate, pentru că acesta riscă să-şi actualizeze, în locul sensului foarte abstract, pronominal („ceva“), un înţeles mai precis („eveniment, întîmplare“), care nu potriveşte cu verbul (a zice sau a spune un fapt).

Excesul faptului că... poate avea mai multe explicaţii: e posibil ca, din cauza spaimei excesive de cacofonie, unii vorbitori să fi simţit nevoia de a introduce un cuvînt-tampon între anumite forme verbale (indică, remarcă etc.) şi conjuncţia că. De la asemenea situaţii – totuşi, destul de puţine – construcţia s-ar fi putut extinde (cum s-a întîmplat în cazul iritantului ca şi). Uneori, apariţia cuvîntului faptul pare a proveni dintr-o încercare, nu tocmai izbutită, de a introduce variaţie într-o frază obsesiv-repetitivă: „Doresc să se ştie că noi ştim faptul că Guvernul U.S. ştie prea bine despre ce este vorba în România“ (petitieonline.com).

E mai probabil, însă, ca frecvenţa faptului să reflecte o simplă nevoie de întărire, tipică exprimării orale, în care nu funcţionează doar principiul, mai cunoscut, al economiei şi al scurtimii, ci şi o tendinţă, cu efecte contrare, de amplificare. Apar astfel construcţii mai lungi, emfatice, care substituie treptat forme devenite prea firave. În acelaşi timp, poate fi vorba şi de o preţiozitate stilistică, manifestată tocmai în contexte mai puţin cultivate, în care se simte strădania unora de a vorbi cît mai „ales“, evitînd formulele simple şi directe ale oralităţii populare. Multe dintre exemplele pe care le-am găsit consemnate în scris provin din comentarii sportive – „Reghecampf a spus faptul că Istvan Kovacs nu ne va mai arbitra“ (ziare.com) –, din emisiuni de tip tabloid – „Bianca sau Victor, nu mai ţin minte care, a spus faptul că el este nemulţumit că ea este rece“ (kanald.ro), din încercări de adecvare la cadrul unui discurs juridic: „la care el mi-a spus faptul că dacă îmi convine bine, dacă nu, iar bine“ (consult-avocat.ro); „pîrîtul avea o concepţie negativă şi împotriva căsătoriei; acesta mi-a zis faptul că urăşte conceptul de căsătorie“ (cancan.ro).

În toate aceste cazuri, emfaza şi rigiditatea unor formule par să ilustreze încercări de a reformula şi „a înnobila“ dialogul banal curent. Gusturile sînt însă relative: în conformitate cu alte repere stilistice (pe care le preferăm), tocmai aceste construcţii sînt greoaie şi lipsite de eleganţă. 

Rodica Zafiu este prof. dr. la Facultatea de Litere, Universitatea Bucureşti. A publicat, între altele, volumele Limbaj şi politică (Editura Universităţii Bucureşti, 2007) şi 101 cuvinte argotice (Humanitas, Colecţia „Viaţa cuvintelor“, 2010).

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Un gigant italian deschide o nouă fabrică în România și angajează 800 de oameni
România pare extrem de atractivă pentru investitorii străini dat fiind că în ultima perioadă tot mai multe companii aleg să construiască noi fabrici în țara noastră.
image
Prețul uriaș cerut pentru un apartament din București. „Se vinde și strada? În Berlin e mai ieftin!”
Prețurile proprietăților imobiliare cresc de la o zi la alta în marile orașe, iar Bucureștiul e printre cele mai scumpe. Chiar dacă nu a ajuns încă la nivelul Clujului, Capitala e plină de oferte inaccesibile românilor de rând.
image
Cum să-i facem pe aliații NATO să ne sprijine ca pe baltici și polonezi. Un expert român pune degetul pe rană
NATO și SUA sunt mult mai puțin prezente în partea de sud a flancului estic decât în zona de nord, ceea ce creează un dezechilibru. Chiar dacă, anul trecut, Congresul SUA a votat ca regiunea Mării Negre să devină zonă de interes major pentru americani, lucrurile se mișcă încet.

HIstoria.ro

image
Momentul abdicării lui Cuza: „În ochii lui n-am văzut niciun regret, nicio lacrimă”
Nae Orăşanu, om de încredere la Palat, îi comunicase principelui A.I. Cuza că „se pregătea ceva”.
image
Măcelul din Lupeni. Cea mai sângeroasă grevă a minerilor din Valea Jiului
Greva minerilor din 1929 a rămas în istoria României ca unul dintre cele mai sângeroase conflicte de muncă din ultimul secol. Peste 20 de oameni au murit răpuşi de gloanţele militarilor chemaţi să îi împrăştie pe protestatari, iar alte peste 150 de persoane au fost rănite în confruntări.
image
Cuceritorii din Normandia
Normandia – locul în care în iunie acum 80 de ani, în așa-numita D-Day, aproximativ 160.000 de Aliați au deschis drumul spre Paris și, implicit, spre distrugerea Germaniei naziste.