Un altfel de calendar

Publicat în Dilema Veche nr. 740 din 26 aprilie – 2 mai 2018
Un altfel de calendar jpeg

Unii dintre noi călătorim în fiecare an într-un spațiu și un timp televizat, legat de turneele importante de tenis din lume. Aș spune că, în tenis, anul începe în Australia. Acolo, în ianuarie, e Cupa Hopman, și tot acolo sînt turneele de la Brisbane, Sydney și Hobart. Dincolo de ce se mai joacă prin China, la Shenzhen, și în turneul de băieți de la Doha, Australia e totuși marele început. Acolo are loc prima adunare și prima mare confruntare a celor mai buni din toată lumea: turneul de Grand Slam de la Melbourne, adică Australian Open. La noi sînt gerurile din miez de iarnă, iar pe ecran vedem oameni în tricouri și pantaloni scurți care se plîng de caniculă. Ne uităm la simpaticul Mats Wilander și nu reușim să ignorăm picioarele fostei tenismane Barbara Schett, la celebra emisiune Game, Schett and Mats transmisă de Eurosport. Mai nou, ne bucurăm și suferim în același timp cu Simona Halep și cu al ei antrenor australian Daren Cahill (omul ăsta își cîștigă banii din greu alături de eleva sa). Căldura pe care o vedem în Australia ne aduce aminte că iarna nu-i omniprezentă. Odată ce Australian Open se încheie, începe să se intuiască și ieșirea din perioada frigului. În februarie e turneul din Dubai și cel de la Doha pentru fete. Și acolo e cald. Ne uităm la șeicii din tribune și nu ne abținem de la comentarii despre hainele lor.

Primăvara devreme începe cu imaginile ireale de la Indian Wells: munții aceia deșertici într-un aer ca de cristal. E un turneu plăcut pentru foarte mulți tenismani. Lumea a uitat episodul urît petrecut în 2001, cînd oamenii albi și bogați care umplu tribunele le-au huiduit în cor pe surorile Williams. Simona a reușit și ea să cîștige o dată elitistul turneu. După Indian Wells, avem ocazia să zărim zgîrie-norii din Miami, filmați de pe ultimul rînd al tribunei din Crandon Park, peste golful Biscayne. La noi apar ceapa verde și leurda, iar acolo e de plajă. Cu ochii în televizor, visăm la Miami Beach.

Urmează numele de dans – Charleston –, turneul de fete pe zgura ciudată, verzuie. Totul se mută apoi în bătrîna Europă, pe mai familiara zgură roșie, la Monte Carlo. Terenurile parcă suspendate deasupra Mediteranei albastre, cu iahturile ei luxoase ancorate în larg. Turneul n-are suspans și n-are secrete: cîștigă mereu Nadal. Cu doar trei excepții, a făcut-o din 2005 încoace. Duminică, tocmai a cîștigat din nou. În tribune, desigur, nelipsită, familia princiară de Monaco. La Madrid se pare că, grație patronului Țiriac, româncele se simt bine și au rezultate. Potențialul „cinematografic“ al turneului a dipărut odată cu zgura albastră. N-a fost să fie. După Madrid vine Roma. Ce nebunie la Foro Italico, cu statuete romane… Se joacă pînă tîrziu în noapte și spectatorii se zgribulesc. Așa am descoperit că la Roma, în mai, seara, încă nu e foarte cald. Nelipsiți din tribune sînt foștii tenismani Lea Pericoli și Nicola Pietrangeli. Ce nume! Ce personaje! Au peste 80 de ani. Ea a declarat odată că e mai cunoscută pentru hainele pe care le poartă decît pentru tenisul pe care l-a jucat.

Ei bine, după Roma vine cea de-a doua mare încleștare a anului: Roland Garros – French Open. Iarăși apar Mats Wilander și Barbara Schett, plus „comisarul tenisului“ John McEnroe. E deja început de vară și ne tratăm cu căpșune. Punctul culminant al sezonului de zgură. La final nu ne întristăm pentru că, imediat, toată atenția se mută către iarbă. Ecranele televizoarelor devin verzi. E turneul de la Halle din Germania, bucuria lui Federer, care l-a cîștigat de nouă ori. Și mai verzi par competițiile din Anglia, de la Eastbourne, Birmingham și, nebunia nebuniilor, ­Queens, cu palatul de poveste care apare într-o latură a terenului central. În 1973, acolo a cîștigat Năstase. Dar, bineînțeles, toate spectacolele acestea pe iarbă sînt doar niște „biete repetiții“ pentru, probabil, cel mai mare spectacol de tenis al anului: imperialul Wimbledon. Se spune că jucătorii care cîștigă turnee de Mare Slem sînt mari campioni, dar în istorie intră doar cine cîștigă Wimbledon-ul. Vara e deja în toi și avem pe aproape un castron de cireșe. Cînd se termină și Wimbledon-ul parcă s-a dus tot anul, deși mai urmează o poveste importantă pe continentul american. Adică lumea se mută iar în America în vederea US Open. Mai înainte însă, nu trebuie să uităm turneul de fete de la București. Vin apoi cele două Rogers Cup, de la Toronto și Montréal, turnee pe care le-au cîștigat și Simona Halep, și Ilie Năstase, și Andrei Pavel. Urmează Cincinnati și ultimul turneu de Mare Slem al anului, pe suprafață hard: US Open. Cînd se termină, chiar e toamnă. Prune, pepeni și dovleci. Sîntem obosiți. În tenis, toamna nu-i ca primăvara. Seriei de turnee în China parcă îi lipsește ceva. Poate că e dintr-o lume prea străină nouă sau poate că acolo nu e ceva de care să te legi, ca telespectator. Vine apoi Parisul indoor și, la sfîrșit de octombrie, mult așteptatul (în ultimii ani) masters al fetelor, de la Singapore, acolo unde tot mai sperăm să cîștige Simona.

Masters-ul băieților, primii opt din lume, crème de la crème, de la Londra încheie sezonul. Prin preajma Crăciunului mai sînt doar niște competiții demonstrative, distractive. Merg bine cu murături. Și, din nou, plugușorul și Australia. Un alt an.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.