Ultimul împărat al zăpezii, căprioara și cheia pierdută

Publicat în Dilema Veche nr. 889 din 22 - 28 aprilie 2021
Comunismul se aplică din nou jpeg

A fost o iarnă în care, din cauza pandemiei, nu s-a mai putut schia în Alpi. Stațiunile au fost în general închise și cei care nu erau localnici, mai ales, n-au putut merge acolo în vacanță. În România s-a schiat totuși, iar sezonul se dovedește a fi destul de lung. Nu e neapărat o surpriză, în mulți ani se schiază în martie și chiar în aprilie, la Azuga, Predeal sau Poiana Brașov, iar pe platoul Bucegilor nu există an în care să nu se schieze în aprilie, ba, uneori, e destulă zăpadă și în mai. Cei de la cîmpie nu sînt neapărat obișnuiți cu lucrurile astea, iar discuțiile lor despre vreme sînt ingenue. Pe la sfîrșitul lui februarie, la Azuga era un soare puternic și zăpada se topea de peste tot, iar cîțiva schiori care se pregăteau să urce într-o mașină cu număr de Brăila se felicitau că tocmai au prins „ultimul tren”, convinși că „de mîine s-a încheiat, nu se va mai putea schia”. O lună mai tîrziu, în aceeași stațiune ningea din greu și erau minus șase grade. Atunci am auzit alți turiști, probabil din București (schiori mai de ocazie), care se mirau teribil, zicînd că „anotimpurile s-au dat peste cap”, că „nu mai poți pune bază pe nimic, nici măcar pe vreme”.

Peste alte două săptămîni, la jumătatea lunii aprilie, ningea iarăși. Era în mijlocul săptămînii. Telegondola funcționa, dar la ora la care am ajuns eu nu era nici un client. În sus, spre creasta muntelui, pîrtia Sorica se desfășura în fața ochilor în toată splendoarea, albă și pustie, ca de zahăr. I-am întrebat pe cei de la telegondolă dacă totul e în regulă. Prea nu era nimeni. Eram ultimul mohican pe schiuri? M-au asigurat că zăpada e bună și că nu vor închide instalația, condițiile de funcționare fiind standard. Mi-am luat un abonament de patru ore și am urcat. Singur cuc. Pîrtia fusese bine bătută de utilaje și era tare. Știam că, spre prînz, zăpada urma, inevitabil, să se înmoaie, așa cum se întîmplă primăvara tîrziu, astfel că era de preferat să-mi fac turele cît mai repede, la primele ore ale dimineții. Și m-am pus pe treabă, ca și cum aș fi fost la sala de sport. Dar liniștea și pustietatea mă deconcertau. Toată pîrtia era a mea. Așa ceva nu mi se mai întîmplase. Era ca și cum aș fi fost ultimul supraviețuitor al unui cataclism atomic, beneficiar al iernii nucleare posterioare unui conflict devastator. Sigur, servanții telegondolei nu se puneau la socoteală. Ei erau la datorie și nu aveau voie s-o abandoneze nici morți.

Pînă la catastrofa nucleară însă, m-am gîndit că un pericol mult mai banal se putea ivi din pădure. Cu o zi înainte auzisem că un urs tocmai omorîse un turist singuratic, chiar pe la Azuga. Urșii au ajuns anul ăsta de multe ori și pe pîrtiile amenajate. Fiind așa pustiu, poate că ar fi fost chiar mai multe șanse să dau peste Moș Martin. Mi-am propus să fiu mai atent, măcar să-l văd de departe. Apoi mi-a dat prin cap că, atunci cînd nu vezi oameni pe care să-i ocolești, îți inventezi singur un urs. N-a fost urs, dar o căprioară tot mi-a tăiat calea, speriindu-mă grozav. Ajuns jos, după această primă tură stranie, am văzut că telegondola nu mai mergea. Nu era nici o mișcare. Sigur, mi-am zis, m-au păcălit. Sau poate deja au murit cu toții, că parcă la prima urcare nici unul nu arăta prea bine. În timp ce mă apropiam temător de stație, l-am auzit dintr-odată pe un mecanic îndemnîndu-mă: „Haideți, haideți, poftiți în cabină”. Am intrat și atunci telegondola a pornit. Deci o opreau cît eram pe pîrtie și o porneau doar cît să mă urce pe mine, doar pentru mine, ultimul om de pe planetă neconvins pe deplin de adevărul încălzirii globale. Frumos. M-am simțit ca un împărat, ca ultimul împărat. Se spune că în țările mai puțin dezvoltate există cîte o stațiune de schi, cu o singură pîrtie și o singură instalație de urcare. E un tipar. Ei bine, aici era o stațiune cu o singură pîrtie și o singură instalație funcțională, dar și un singur schior.

După a doua coborîre, am observat totuși că mai veniseră încă alți trei domni, ceva mai în vîrstă, cu o mașină cu număr de București. M-am bucurat. Au început să apară și pe la noi pensionari care schiază. Ne-am occidentalizat. Și mai mult, domnii aceștia schiau neașteptat de bine. Numai că, la un moment, dat, s-au oprit undeva jos. Păreau să aibă o problemă. Am aflat ceva mai tîrziu – cel care-i adusese își pierduse cheia de la mașină. Rămăseseră în clăpari pe dinafara automobilului și se învîrteau în jurul lui, neștiind ce să facă. Un ghinion care le ruina ziua. Am fost atent și eu peste tot pe unde am trecut, în speranța că le-aș putea găsi cheia. După alte cîteva ture, am văzut că domnii umblau cu o sîrmă pe lîngă geamul ușii șoferului, ghidați video prin smartphone de un mecanic din București, pe care-l sunaseră. Încercau să deschidă ușa, în speranța că poate cheia fusese cumva încuiată înăuntru. Nu izbuteau însă cu nici un chip să deblocheze încuietoarea. Le-ar fi fost de ajutor un hoț de mașini, un „specialist”. Nu puteam să-i ajut și-mi părea tare rău de ei. Nici mecanicul de la telegondolă, care le procurase sîrma, nu mai știa ce să facă. N-am mai aflat cum or fi rezolvat problema. Am plecat de acolo avînd pe retină imaginea lor, plouați (începuse să plouă), aplecați asupra portierei, privind dezamăgiți în interiorul mașinii unde le erau pantofii de stradă. Ciudată zi!

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Goana după adeverințele pentru bani în plus la pensie. Ce sume se iau în calcul pe noua lege a pensiilor
Bombardați cu informații despre recalcularea pensiilor și acordarea drepturilor bănești conform legii pensiilor care intră în vigoare la 1 septembrie 2024, pensionarii au luat cu asalt casele de pensii. O parte dintre documentele cu care se prezintă sunt deja în dosar.
image
Cum sunt săpate tunelurile din vestul României. Trenurile vor circula cu 160 km/h prin munte VIDEO
Lucrările de construcție a tunelurilor de pe noua magistrală feroviară din vestul României au acumulat întârzieri, care duc la prelungirea termenului de finalizare a investiției.
image

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.