Supermarket bis

Publicat în Dilema Veche nr. 95 din 10 Noi 2005
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Cînd am cerut prima dată unor masteranzi să facă "observaţie participativă" în cîteva supermarketuri bucureştene, au fost oripilaţi: Ce să căutăm noi "acolo"? Ca şi cum acest spaţiu, acest "acolo", ar fi fost numai pentru "ei", vulgul, o lume de consumatori numai buni de dispreţuit. Pe scurt, un aspect al societăţii nedemn de privirea sociologului. M-am enervat, dar mi-a trecut... Acum însă, după pilula din numărul anterior, am avut surpriza să primesc un comentariu, pe care vi-l transmit dimpreună cu comentariile pe care le-a stîrnit: - (Theo, yahoo.com): Cred că Alex are perfectă dreptate: "Consumaţia, fie ea alimentară sau nu, are ca referent permanent sistemul cultural de categorii, iar raioanele supermarketului sînt creatoare şi perpetuatoare ale acestei ordini." Din acest punct de vedere, apariţia şi dezvoltarea supermarketurilor la noi ne-a creat - cel puţin unora dintre noi - un alt "sistem cultural de categorii", mai occidental. Cred că am devenit mai "europeni" şi prin modul în care ne facem cumpărăturile. Avem, în acest fel, un întreg "sistem de referinţe" comun, într-un supermarket din Bucureşti te simţi şi te comporţi la fel ca un francez la Paris, de pildă. - (Iulia, Geneva): Nu cred că se merge la supermarket peste tot în lume la fel - ceea ce lasă să se înţeleagă textul lui Theo! - (Maria, Paris): Şi una, şi alta - ca să spun aşa. Supermarketurile promovează, evident, o ideologie şi un comportament de consum stereotip, ce implică uniformizare, omogenizarea diferenţelor locale, dar în acelaşi timp sînt mereu apropriate, modelate parţial de propriile valori, orientate pe anumite dimensiuni sociale şi culturale local semnificative. Cel mai cunoscut este cazul McDonald's-urilor din întreaga lume. Ca şi în cazul McDonald's-ului însă, şi în marile spaţii de consum cele două procese se limitează reciproc. Nu cred că trebuie să ne închipuim, cel puţin nu după doar trei-patru ani de la apariţia lor pe piaţa românească, că supermarket-urile pot fi deschise unor schimbări radicale. Scenariile posibile de schimbare/adaptare nu pot fi foarte originale, fiind limitate atît de logica proprie supermarket-ului în general, cît şi de imaginea şi ideologia dezvoltate de fiecare în parte. Un nivel de lectură este aşadar cel sugerat la început: supermarket-ul ca non lieu în care, chiar dacă nu mă simt şi nu mă comport ca un francez la Paris (cred că tot românu' va găsi ceva disfuncţional în supermarket-ul local care-l va face să comenteze, resemnat sau enervat: "Material românesc, domnule!"), pot regăsi cel puţin un loc previzibil, bazat pe un anumit sistem de aşteptări în ce priveşte produsele, serviciile şi comportamentele. Unul dintre "miracolele" lui este a sa capacitate de a fi familiar unor indivizi de culturi diferite deoarece cu toţii cunosc "modul de utilizare". Un al doilea nivel de lectură poate pune accentul, într-adevăr, pe diferenţe, pe ruperea constantelor transnaţionale în procesul de apropriere locală. Punctual, poate fi vorba de: "românizarea" decorului aflată în strînsă legătură cu fabricarea unor mărci locale, conceperea chioşcurilor/vitrinelor de "obiecte tradiţionale", deplasarea anomică a indivizilor printre raioane şi formarea la fel de anomică a cozilor la casă, funcţia de bodyguard-de-supermarket sau eterna muzică dată foarte tare în perimetrul restaurantelor şi fast-food-urilor din incinta spaţiului comercial mai larg. Amplasarea geografică a supermarket-ului în cadrul oraşului, surprinzător de "în interior" în două cazuri în Bucureşti, este o altă temă foarte interesantă, din care se desprind multe alte subiecte inedite, precum: transformarea oarecum neobişnuită a supermaket-ului într-un magazin de proximitate, de cumpărături cotidiene, sau analiza modurilor de folosire a mijloacelor de transport în mod special înfiinţate pentru a-l face accesibil şi oamenilor din alte zone ale oraşului sau pentru a lega două supermaket-uri concurente. Supermarket-ul nu mai este astfel doar o lume a oamenilor cu maşină, cum este cazul, de regulă, în Occident. Există însă şi un al treilea mod de abordare, obişnuit privirii practicienilor marketingului: supermarket-ul nu numai ca exponent al unui tip de consum, ci avînd şi o cultură de întreprindere proprie, care promovează anumite valori şi comportamente distincte. El este în principiu accesibil şi destinat oricui, dar numai într-o anumită coerenţă dată de publicul-ţintă vizat şi care e transpusă în practică prin nenumărate semne materiale: de la logo-ul ales şi pînă la formarea vînzătoarelor (sau vînzătorilor, deşi prin România îi vezi mai rar), şi trecînd prin numeroase decizii comerciale precum fixarea unor limite de variaţie a produselor într-o gamă şi a preţurilor aferente, prezentarea produselor, a preţurilor şi a ofertelor, plasarea şi succesiunea raioanelor, alegerea distanţelor dintre raioane şi a căilor de acces în magazin etc. Un supermarket îşi va propune astfel să constrîngă şi să ghideze, într-o anumită măsură mişcările consumatorului, iar un altul îl va lăsa liber să se plimbe; unul va propune o imagine de supermarket dinamic, suplu, rapid, oarecum elitist prin fixarea unei limite de jos a calităţii şi preţului, iar un altul se va îndrepta către familie şi va scoate în evidenţă liniştea şi plăcerea cumpărăturilor şi deschiderea către segmentele de populaţie defavorizate economic; unul va pune accentul pe criteriul utilitar, altul va căuta să provoace un ataşament afectiv al clientului, ş.a.m.d. - (Eu): Altfel spus, poate că nu ar trebui să vorbim de Supermarket, ci de supermarket-uri, aşa cum, prin anii '30, Ruth Benedict spunea că nu mai putem vorbi despre Cultura Primitivă, ci despre culturile primitive. Lanţuri diferite de supermarket deci, formînd împreună cu publicul lor de destinaţie tot atîtea "culturi" diferite. Nu are însă loc astfel, cumva, o reclasificare culturală ce traversează culturile, ceva de genul "cultura Mall", "cultura Carrefour" etc.? - (Maria): Într-un fel, asta e şi intenţia. Pe de altă parte, este posibil ca acelaşi Carrefour, de pildă, să atragă o anumită clientelă la Paris şi să se pomenească cu o altă clientelă la Bucureşti! Să producă deci, fără să vrea, culturi - sau "sub-culturi" - diferite în ţări diferite. Şi atunci, responsabilii lanţului respectiv se vor întreba ce s-a întîmplat? - (Eu): Şi vor chema antropologul să-i lămurească ce-i cu această "sub-cultură"...

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.