Ştire senzaţională!

Publicat în Dilema Veche nr. 455 din 1-7 noiembrie 2012
Dragoste şi răzbunare jpeg

Uluitor! Şocant! Dezvăluire paralizantă! S-a descoperit motivul rămînerii în urmă a României! În timp ce noi toţi ne chinuim să fim cetăţenii model ai Europei, un grup ocult face ravagii în economia naţională. Aceşti infractori înrăiţi, foarte bine organizaţi – ascunşi în dosul unor uniforme respectate, care îţi dau senzaţia de încredere, angajaţi la o companie naţională absolut exemplară, care oferă servicii mult peste media europeană – au fost, în sfîrşit, demascaţi. După ani de urmăriri, după riscante misiuni sub acoperire, priceputele noastre forţe de ordine au dat o lovitură de graţie cumplitei reţele. A fost ca într-un roman poliţist bine scris. Răufăcătorii erau exact ăia la care te aşteptai cel mai puţin. Cine s-ar fi gîndit, cine s-ar fi aşteptat vreodată să afle că legendarii naşi, minunaţii noştri controlori de bilete din trenuri luau şpăgi?

Vestea a căzut ca o bombă cu neutroni peste întreaga suflare de aici. Bine, poate că într-o ţară plină de corupţie, aşa cum se întîmplă prin alte părţi, ştirea asta n-ar fi fost cine ştie ce. Dar la noi, unde corupţia şi traficul de influenţă sînt amintiri vechi, triste şi dureroase, aflarea acestor fapte revoltătoare a produs un adevărat şoc în spaţiul public. Mulţi părinţi au fost nevoiţi să acopere urechile copiilor, în timp ce televizoarele urlau, deznădăjduite, cumplita veste. Au fost momente extrem de grele pentru părinţii de copii cu urechi mari, clăpăuge. Pentru cîteva familii mai numeroase, palmele nu au fost suficiente, în încercarea de a acoperi gingaşele pavilioane ale micuţilor, aşa că unii dintre ei au auzit îngrozitoarea veste. Mulţi compatrioţi cu vîrste foarte fragede au fost traumatizaţi. Se ştie bine cît de respectată e uniforma în cultura noastră. Asta ca să nu mai vorbim de cultul pentru Căile Ferate Române, o instituţie istorică, un reper în sistemul de valori ale spaţiului public de la noi.

Ştiu că multor români nu le vine să creadă. Dar aceste dezvăluiri necruţătoare arată, fără posibilitate de tăgadă, că naşii băgau bani în buzunar. Ba mai mult, că existau adevărate reţele, care cuprindeau chiar şi funcţionari însărcinaţi cu supracontrolul. E tulburător să afli aşa ceva. Iar raţionamentul năucitor care urmează e şi mai greu de suportat. Dacă naşii băgau bani în buzunar, şi e vorba de sume foarte mari, înseamnă că, la noi, există oameni care circulă fără bilet. Cine s-ar fi gîndit la aşa ceva, acum, la atîţia ani de cînd s-au închis aceste răni din memoria noastră colectivă?

Credeam că sîntem imuni, sau măcar bine apăraţi de ororile care vin dinspre Europa. Iată însă că naivitatea noastră îşi cere preţul acum. Am fost mult prea toleranţi şi creduli. Preocupaţi obsesiv cu păstrarea tradiţiilor noastre, cu conservarea minunatului mediu înconjurător, cu colectarea selectivă a gunoiului, cu dezvoltarea excelentelor noastre şcoli, atît de apreciate în toată lumea, luaţi de valul modernizării spitalelor noastre de vîrf, care provoacă atîta invidie în Europa, am crezut că sîntem la adăpost de pericolele venite dinspre partea occidentală a continentului. Ei bine, abia acum vedem preţul aderării. Abia acum descoperim cîtă dreptate aveau cîţiva patrioţi coborîţi din sorgintea noastră traco-getică, oameni cu viziune, care au avertizat din timp asupra necazurilor care ne păşteau. Şi cînd te gîndeşti că noi îi consideram tîmpiţi, ridicoli, rătăciţi prin debaralele istoriei.

Dar să nu ne pierdem cu firea. Să nu judecăm faptele astea sub imperiul şocului produs de ştirea care ne-a lovit atît de dur. În comparaţie cu alţii, încă stăm foarte bine. Să nu uităm că prin alte ţări încă mai există traseismul politic, traficul de influenţă, firmele care, în virtutea clientelismului politic, fac afaceri cu statul şi prejudiciază averea publică, absolvenţi de liceu care nu ştiu să scrie şi să citească, atîtea şi atîtea nenorociri pe care le vedem, uneori, la ştirile externe. Există încă ţări în care se măcelăreşte vînatul prin păduri, se omoară cu curent electric peştele de prin rîurile de munte sau din deltele fluviilor. Pare incredibil, dar mai există locuri în care unii se încăpăţînează să folosească cianurile în extracţia aurului. Ţi se zbîrleşte părul cînd auzi că în anumite state membre ale Uniunii Europene, tacit, dispreţuindu-se orice protest public, se dau aprobări de mediu pentru a distruge rîuri suberbe, din munţi, cursuri de apă care se bagă în tuburi de ciment, pentru microcentrale, făcînd praf şi pulbere ecosisteme întregi. Pare foarte greu de acceptat aşa ceva, dar uite că încă mai există locuri unde se petrec asemenea fapte.

Aseară, am văzut la ştiri externe un reportaj dintr-o ţară europeană unde se fură şinele şi cablurile de la calea ferată. Tot de acolo, se relata despre nişte cetăţeni europeni care puneau capcane pentru urşi. Prindeau animalele şi le torturau ore întregi. Şi tot comunitatea de acolo era revoltată că ursul prins în capcană scăpase şi îl omorîse pe cel care îl chinuia. Dacă nu mă înşel, anul trecut am văzut un reportaj despre delta unui fluviu din aceeaşi ţară. Pescarii braconieri prinseseră un pelican şi îi tăiaseră ciocul. Îl mutilaseră pentru că le făcea concurenţă la prinderea peştelui. Au zis că de ce el e specie protejată şi ei nu? Adevărul e că ar putea să aibă şi ei dreptate. Cum să locuieşti în unul dintre cele mai frumoase locuri ale Europei şi să trăieşti abandonat în cea mai cruntă sărăcie? Dar, totuşi, cînd auzi toate grozăviile astea, nu poţi să nu te întrebi: Ce fel de oameni or trăi pe-acolo?

Cătălin Ştefănescu este realizatorul emisiunii Garantat 100% la TVR 1.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.