Sociologia fînului

Publicat în Dilema Veche nr. 92 din 20 Oct 2005
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

wrote: Domnule profesor, uitaţi cum stau lucrurile pe aici în momentul de faţă: am găsit o familie cu 16 membri (15 fraţi+mama), majoritatea plecaţi din ţară, vreo 7 dintre ei întorşi în sat în vacanţă pentru lucrul la fîn. Principala ocupaţie în perioada asta este cositul fînului, drept pentru care fiecare echipă merge la lucru pe cîmp cu cîte o familie. Facem "observaţie participativă" acolo de ne dor toţi muşchii! Viorelia şi Ana au făcut o etnografie detaliată a fînului (etape, denumiri, drumul fînului de la cîmp la grajd etc.) şi au cules legende despre fîn. E o nebunie totală cu fînul ăsta, încît ne-am gîndit să facem o "sociologie a fînului". Ce ziceţi? Ce să zic, sună de-a dreptul exotic! O populaţie îndepărtată, cu obiceiuri stranii, pe care "antropologii" se grăbesc să le descrie... Pare a fi o încurcătură, o mirare de orăşean care vede pentru prima dată o vacă. Ştiu însă că nu este aşa, majoritatea sînt de la ţară, toţi au mai făcut teren. Atunci ce-i cu "nebunia" asta? Cer oareşce date suplimentare. Cătălina îmi trimite cîteva povestiri de teren, frumos aşezate în pagină: "Eu nu fac fîn pentru că sînt bolnavă, nu pot. Noroc că vin ei vara să facă fînu'." Adică se întorc din Italia, Spania, Ungaria, Anglia etc., special pentru fîn?! - mă întreb nelămurită. Ba mai mult, aflu că la sărbătorile mari de peste an, adică la Crăciun sau la Paşte, nu prea vin pe-acasă. Vorbesc cu Vero, care trăieşte în Spania de ceva ani buni, de vreo şapte ani mai precis, are chiar dublă cetăţenie, o întreb despre fînul ăsta care deja mă nelinişteşte. Nici ea nu înţelege foarte mult, bătrîna nu mai are vacă, are un cal doar, iar fînul îi cam prisoseşte de la an la an. Pentru mine treaba cu fînul e o nebunie curată, sîntem la sfîrşit de iunie şi toată lumea are o singură îndeletnicire, nimeni nu e de găsit acasă cît e ziua de mare. La biserică clopotele bat de cîte 360 de ori, în trei reprize pe zi. Ne-am obişnuit: dimineaţa, la răsăritul soarelui - pentru plecarea la cîmp, la amiază - pentru pauza de masă, iar seara - pentru încetarea muncii. Am lucrat şi noi la fîn, doar-doar om intra în "nebunia" asta a muncilor "tradiţionale" şi-om înţelege ceva! Sculat de dimineaţă în bătăi de clopote şi fuga la treabă! Vero de-abia s-a trezit, ceilalţi la ea în familie, la fel. Micul dejun cu cereale şi lapte pasteurizat, căci Alexandrei, născută şi crescută în Ungaria, nu-i place laptele de vacă. La numai cei 10 ani ai săi, Alexandra încearcă să ne servească o lecţie de politică pro-europeană: "De cînd a intrat în UE, în Ungaria lucrurile se schimbă în bine!". Aşa o fi, ce să mai zicem? Vorbeşte la telefon cu tatăl ei şi ne traduce şi nouă fragmente de conversaţie, că nu ştim o boabă ungureşte. "I-am spus să trimită o salvare, un avion... ceva să mă ia de-aici că simt că mă bolînzesc." Ni se dau furci cu capătul din plastic sau fier, Gheorghe ne spune că sînt mai bune decît "ălea rustice". Fînul a fost cosit cu o zi înainte, manual, nu şi-au cumpărat motocositoare din Italia, ca vecinii lor, că "locul" e cam în pantă şi cu denivelări. Vero ne spune să "ţîpăm hainele", "să ne ia şi pe noi puţin soarele". Ea şi-a pregătit costumul de baie. "Staţi liniştite, că fraţii ăştia ai mei au mai văzut toples pe plajă în Spania!" Bătrîna ne supraveghează munca, i-ar plăcea un par nou, din brad, pentru claia de anul ăsta, dar Iulian o lasă să vorbească şi îl înfige în pămînt tot "p-ăla din bătrîni". Gata cu claia: "aduceţi vegeta şi piperu'" - spune Iulian. Bătrîna ne povesteşte că în claie se presară sare pentru conservarea fînului, dar copiii nu o mai ascultă, "îi fac fînul să fie făcut şi gata". Seara la barul din sat al lui Adrian se discută despre cine a mai plecat şi venit din Italia, Gheorghe l-a văzut pe Canguru la Roma, a lu' Puţ şi-a luat apartament în Napoli, soţia lui Adrian aşteaptă un băiat, o să-i pună numele Mario, şoferu' de curse în Italia, vecinu' Ion, e la mare acum, la Mamaia, a lu' Mărie de pe pustă n-a putut veni anu ăsta la fîn. Şi apoi iar fîn: claia de la Vero mai trebuie pieptănată mîine puţin, a lu' Adrian e mai înaltă decît aia de anu' trecut, da anu' trecut a avut două, cică a lu' Crăciun a aşezat deja trei podine, da' n-are fîn să ridice trei clăi. Nicu rîde într-un colţ: "tata după ce ridica claia stătea trei ore lîngă ea s-o admire. Voi sînteţi în stare să discutaţi o noapte întregă de clăile voastre!". Urmează o serie de detalii despre "competiţiile fînului", în jurul cărora se învîrt toate. Chiar şi cei mai tineri, care de multe ori nu mai văd rostul fînului pentru o gospodărie care nu mai are animale, tot intră - mai în glumă, mai în serios - în acest joc. Nu pot rămîne de rîsul satului. Iar pentru asta vin din Spania, Italia sau de pe unde mai sînt, pentru a face căpiţe mai ceva decît ale vecinului. Tot nu înţeleg prea bine ce se întîmplă, dacă este un fenomen într-adevăr mai aparte sau, pur şi simplu, este vorba despre importanţa obişnuită a fînului pentru o gospodărie ţărănească. Se pare însă că această utilitate economică este în profund declin şi nu prea ar mai justifica toată această "nebunie". Pe de altă parte, competiţia simbolică în jurul căpiţelor pare a fi mai puternică decît în satele învecinate. În orice caz, este interesant modul în care cei de aici şi cei de dincolo, din diferitele ţări pe unde lucrează sau s-au aşezat, ţin să se poziţioneze în continuare în ierarhiile orale ale satului prin "capitalul simbolic" al fînului. Şi pentru aceasta nu ezită să facă mii de kilometri la vremea cositului. Fînul ca "fenomen social total", îmi trece prin minte. Dacă am şti în detaliu cum se leagă practici şi relaţii în jurul acestor "competiţii ale fînului" şi cum s-au schimbat ele în ultima vreme, am putea citi mai bine, probabil, în acest fapt mărunt, dinamicile mari şi derutante ale "glocalizărilor", care încă ne mai impresionează ca o "nebunie totală". mihailescuvintila@yahoo.com

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.