Smaraldul din ochiul altuia

Publicat în Dilema Veche nr. 758 din 30 august – 5 septembrie 2018
Smaraldul din ochiul altuia jpeg

Smaraldul pe care îl folosea Nero ca să se uite la luptele de gladiatori e pomenit doar de Pliniu (Istoria naturală, 37, 64), din păcate în cîteva cuvinte, nici alea identice de la un manuscris la altul. Bănuiesc că arta lui de a arunca detalii senzaționale cu maximum de concizie nu poate avea drept scop decît ca, mai tîrziu, comentatorii să-și scoată ochii certîndu-se. De exemplu, pentru că informația e dată de Pliniu imediat în continuarea unui pasaj în care vorbește de faptul că smaraldele pot reflecta ca o oglindă, unii deduc că pesemne Nero folosea un smarald de mari dimensiuni, tăiat plat, în care privea reflexia spectacolului. Alții însă zic că Nero privea printr-un smarald ca să vadă mai clar ce se întîmpla în arenă. E adevărat că Pliniu vorbește, puțin mai sus, de această proprietate a smaraldelor „concave“, dar pasajul e unul din foarte puținele din sursele antice care să menționeze utilizarea lentilelor. E într-adevăr greu de închipuit că gemele antice, făcute cu atîta puchineală, au fost lucrate fără lupă, deși mult timp descoperirile arheologice de lentile au fost atît de prost publicate și centralizate încît au părut să pară absente. E adevărat că unele asemenea lentile au fost descoperite ca intarsii pentru mobilier sau ca pietre de joc, dar există cel puțin o lupă (verde, de 6 cm) găsită într-un atelier de geme de la Pompei. Pe de altă parte, imaginea lui Nero cu smaraldul la ochi ca un monoclu apare de mai multe ori în Quo Vadis a lui Sienkiewicz, ceea ce, prin cîteva mari producții hollywoodiene, a făcut-o foarte prezentă în imaginația populară.

Ceva nu e foarte în regulă cu imaginea asta. Pare mai probabil ca, pentru împărat, privitul prin smarald să nu fi fost legat de capacitatea de a mări, ci de efectul culorii verde asupra unui ochi obosit. Lauda acestui efect odihnitor e un loc comun în literatura medicală din antichitate pînă în secolul al XIX-lea, iar în muzee există destule instrumente din geam verde, venețian, folosite pentru cromoterapie. Sursele antice recomandă gravorilor de geme să facă din cînd în cînd o pauză și să se uite într-o piatră prețioasă, verde și transparentă (într-o halbă adîncă nu l-ar sfătui să se uite pe bietul om al muncii!). Pe de altă parte, teoria vederii care domină de departe în antichitate este cea a emisiei de către ochi a unei raze către obiectul văzut, iar nu invers; e sigur că asta a dus la ceva confuzii în înțelegerea proprietăților lentilelor concave și convexe.

Asta mă aduce la perspectiva arheologică asupra celebrului pasaj din Pliniu. La Berlin se află azi două inele dintr-un tezaur descoperit cîndva la Petescia, datînd probabil de la sfîrșitul domniei lui Augustus (să zicem, 50 de ani înainte de Nero) și găsit în ținutul sabinilor, la nici o oră de Roma. E vorba aproape sigur de inele bărbătești – sînt pur și simplu pentru degete foarte groase. Fiecare din inele poartă un smarald mare de un verde intens, și atît de clar, încît se vede aurul inelului în adîncul lor. Ambele pietre sînt gravate așa minimal încît e greu de zis cu ce anume; pe unul pare să fie reprezentat un ou, pe celălalt, un măr cu codiță. Mi se pare posibil ca, din cînd în cînd, Nero să se fi uitat la lumea liliputană reflectată în ghiulul lui cu smarald, ca să-i epateze pe burghezi și ca să-și odihnească ochii. Un pasaj din Teofrast, de altfel, recomandă în mod specific să porți un inel în a cărui piatră să te uiți din cînd în cînd în scopuri terapeutice.

De curînd am văzut însă o ipoteză ingenioasă, care face ca totul să pară un banc de la Radio Erevan. Adică e adevărat, dar nu e vorba de corectarea vederii și nici de culoarea verde. E posibil ca Pliniu să fi înțeles greșit o sursă greacă – poate că o conspecta pe fugă, poate că i-a fost citită greșit cu voce tare. Dintr-un pasaj din Suetoniu reiese că Nero privea la început jocurile prin mici deschizături într-un fel de paravan din jurul lojei lui. Dacă asta chiar vine dintr-o sursă greacă, atunci e posibil ca acolo să fi stat scris că Nero spiona jocurile, sau așa ceva, din spatele acelui paravan. Cuvîntul „spion“ și cuvîntul „oglindă“ sînt extrem de asemănătoare în greaca veche, o confuzie e posibilă. Pliniu trebuie să fi rămas puțin nedumerit: de ce folosea Nero o oglindă în tribună? Apoi, propria erudiție i-a sărit în ajutor ca să-l înfunde și mai tare: păi, probabil că Nero, cu ochi slabi, folosea o oglindă de smarald, a cărui culoare verde e foarte odihnitoare etc.

Rămîne să ne gîndim la ce îi poate folosi unui împărat să se uite la spectacole prin „mici deschizături“. Sigur, nu ca să vadă mai bine; poate ca să aibă mai multă intimitate sau protecție dacă poporului îi vin idei? Aici trebuie zis că, pentru majoritatea împăraților romani, prezența la jocuri – și anume, cum știm despre Augustus, cu participare ostentativă la emoțiile momentului, nu frecînd telefonul – este o prioritate politică. În primii ani ai lui Nero, pe care altminteri n-ar fi fost nevoie să l împingă cineva de la spate ca să meargă în amfiteatru, Seneca trebuie să se fi gîndit mult cum să facă să-l îndepărteze cît de cît pe împărat de această ispită. Așa poate să fi apărut ideea cu privitul de după paravan. În felul ăsta poți ajunge să-l ții pe Nero acasă, iar lumea să creadă că împăratul e totuși acolo, alături de poporul său, doar că ascuns, uitîndu-se printr-o găurică.

Toate astea sînt, totuși, speculații. Textul lui Pliniu, scris la vreo zece ani de la moartea lui Nero, urma oricum să cadă în mîinile unor oameni pe care nu i-ar fi mirat să citească despre nici o extravaganță a împăratului. Mai exact, ar fi fost dezamăgiți de lipsa detaliilor extravagante. Alte vremuri! 

Cătălin Pavel este arheolog și scriitor. Cea mai recentă carte publicată este romanul Chihlimbar, Polirom, 2017.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
„Tobol”, arma secretă a lui Putin care bruiază semnalul GPS . Unde este plasată?
O arma secretă a Rusiei ar bruia sistemul GPS de navigație prin satelit al avioanelor și navelor comerciale, în regiunile din Marea Baltică, Marea Neagră și estul Mării Mediterane, potrivit The Sun.
image
Marea Britanie este „pe picior de război”. Ce anunț a făcut premierul Rishi Sunak din Polonia | VIDEO
Aflat într-o vizită oficială în Polonia, premierul britanic Rishi Sunak a declarat marţi că va creşte bugetul pentru apărare până la 2,5% din PIB. Sunak a subliniat că Marea Britanie „nu se află în pragul războiului”, ci „pe picior de război”.
image
„Pitești, am auzit că îți plac dungile”. O reclamă Sephora jignește miile de victime ale Experimentului Pitești. Reacții acide
Sephora România, filiala celebrului lanț francez cu produse de înfrumusețare și parfumuri, a postat pe pagina de Facebook și pe Instagram o reclamă jignitoare asociată cu teribila închisoare Pitești, unde mii de deținuți au fost torturați de comuniști. Postarea a fost ștearsă după câteva ore.

HIstoria.ro

image
Momentul abdicării lui Cuza: „În ochii lui n-am văzut niciun regret, nicio lacrimă”
Nae Orăşanu, om de încredere la Palat, îi comunicase principelui A.I. Cuza că „se pregătea ceva”.
image
Măcelul din Lupeni. Cea mai sângeroasă grevă a minerilor din Valea Jiului
Greva minerilor din 1929 a rămas în istoria României ca unul dintre cele mai sângeroase conflicte de muncă din ultimul secol. Peste 20 de oameni au murit răpuşi de gloanţele militarilor chemaţi să îi împrăştie pe protestatari, iar alte peste 150 de persoane au fost rănite în confruntări.
image
Cuceritorii din Normandia
Normandia – locul în care în iunie acum 80 de ani, în așa-numita D-Day, aproximativ 160.000 de Aliați au deschis drumul spre Paris și, implicit, spre distrugerea Germaniei naziste.