Simulări de circumstanță

Publicat în Dilema Veche nr. 783 din 21-27 februarie 2019
Simulări de circumstanță jpeg

Elev fiind, nu-mi aduc aminte să fi trecut prin vreo experiență de simulare a examenelor. Singurele simulări de care îmi amintesc se petreceau acasă. Nenea Mitică, profesorul cu care lucram la română, devenit prieten de familie, îmi pregătea cîte un plic ce se deschidea la oră fixă, de regulă sîmbăta. Din el scoteam subiectul, scris de mînă, pe care timp de două ore îl rezolvam -stînd singur la masă, în camera mare, fără vreo sursă de inspirație prin apropiere și fără ca cineva să intre în cameră să mă deranjeze. Văd și acum, dacă închid ochii, lumina de primăvară care intra pe ferestrele enorme și se răspîndea pe mobilele vechi din casa noastră.

Mai nou, deși deja de multă vreme, simulările au devenit un sport național. Dacă inițial se dădeau doar elevilor din clasele terminale, de cîțiva ani ele se aplică și claselor a XI-a și anul acesta se vor administra, în premieră, și claselor a VII a. Nu mă întreb pe cînd se vor simula examenele de clasa a VIII-a începînd cu clasa a V-a și bacalaureatul începînd cu clasa a IX-a, ci mă voi referi punctual la cîteva aspecte care vizează conținuturile acestei simulări, așa cum se anunță pe surse, în proiectul de ordin al Ministerului Educației.

Mai întîi: se reiterează problema subiectelor de tip grilă. Am formulat o serie de obiecții legate de această problemă în toamnă, cînd venise vorba despre posibilitatea introducerii lor încă din acest an. Că în viitor, la discipline umaniste, o pondere din subiect va conține itemi de tip obiectiv (tip grilă, așadar), e plauzibil. Testele internaționale au și ele, în cadrul lor, itemi obiectivi și probabil că va exista o aliniere cu standardele internaționale la un moment dat. Totuși, să nu uităm că actuala generație de clasa a VII-a este ultima care studiază pe vechea programă. De ce ar trebui ca tocmai elevii acestei generații să devină un experiment? De ce nu se poate să încheie firesc un ciclu? Logica și bunul-simț ar cere să aibă aceleași condiții la încheiere cum știau că vor avea atunci cînd au început. Și să beneficieze exact de aceleași tipuri de subiecte de care au beneficiat generațiile anterioare lor, formate sub aceeași umbrelă curriculară.

O altă chestiune pe care ar trebui să o aibă în vedere cei care stabilesc și decid aceste modificări: de-a ce ne jucăm cînd lansăm pe piață rezultatele unor simulări mai mult sau mai puțin relevante? Ne jucăm de-a formarea unor reprezentări despre pregătirea elevilor și despre calitatea profesorilor care i pregătesc. Care ar fi problema? În principiu, nu ar fi, dar dacă nu înțelegi bine spiritul abordărilor curriculare, pot apărea totuși niște probleme.

Concret: în proiectul de ordin sînt precizate, conform surselor, conținuturile care vor fi evaluate. Ce trebuie mai întîi înțeles foarte clar este că programele școlare nu vizează și un anumit ritm sau ordine a parcurgerii conținuturilor. Teoretic, poți face mai întîi verbul și apoi substantivul, după cum poți face mai întîi substantivul și apoi verbul. Că majoritatea profesorilor respectă o logică a dispunerii acestor conținuturi într-o schemă coerentă e altceva. Problema mare însă apare atunci cînd anunți că la clasa a VII-a se va evalua „motivarea apartenenței unui text studiat sau la prima vedere la o specie literară sau la un gen literar“. Vă veți întreba de ce. La urma urmei, basmul, de exemplu, se studiază în clasa a V-a. Pastelul, într-a VI-a și așa mai departe. Care ar fi problema ca aceste conținuturi să fie evaluate? Păi, ar fi! Mai întîi, da, unele specii și genuri sînt studiate deja pînă în acest moment al clasei a VII-a. Doar că, pe de o parte, cele care țin de programele claselor anterioare nu sînt recapitulate și nu e neapărat necesar ca elevii să fie familiarizați cu ele. S-a auzit cum că profesorii ar trebui să facă cîte o oră în plus de pregătire la clasele care au simulări. Pentru unii profesori asta poate însemna patru-cinci ore în plus pe săptămînă. Serios? Dincolo de faptul că, la drept vorbind, nici pentru elevi nu e tocmai o chestie onestă să le încarci programul cu cîte o oră la română și una la matematică în clasa a VII-a, care nu are miză directă în raport cu examenul. Și dincolo de faptul că aceste lucrări vor trebui corectate, vor trebui întocmite tot felul de rapoarte în urma lor și nici măcar nu se vor putea trece notele în cataloage. Pe de altă parte, mai grav chiar, este faptul că nu se ține cont de un aspect specific formării deprinderilor de redactare a unor astfel de texte. Concret, abia în clasa a VIII-a se exersează această competență, conform programei școlare: competența 4.1., mai exact „redactări vizînd ilustrarea unor trăsături ale genurilor şi ale speciilor studiate; comentarea unor secvenţe din operele studiate sau din texte la prima vedere, pe baza unor cerinţe date (de exemplu: elemente de structură a operei literare; elemente de limbă şi de stil, figurile de stil, versificaţia etc.)“.

Dincolo de irelevanța unei astfel de simulări la clasa a VII-a se mai nasc premisele adîncirii disensiunilor dintre societate și mediul educațional în general, dintre părinți și profesori în special, desigur, și dintre profesori și elevi, respectiv dintre factorii de decizie, de îndrumare/control și profesori. Eventuale note mici vor genera reacții, vor scoate iar la iveală degetele celor care arată acuzator spre sistem, spre truditorii acestuia, nu spre diriguitori, care vor putea găsi încă o dată motive să mai schimbe ceva, să mai pună presiune sau să mai acuze, să scoată eventual niște castane imaginare din foc. 

Horia Corcheș este scriitor și profesor de limba și literatura română.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Goana după adeverințele pentru bani în plus la pensie. Ce sume se iau în calcul pe noua lege a pensiilor
Bombardați cu informații despre recalcularea pensiilor și acordarea drepturilor bănești conform legii pensiilor care intră în vigoare la 1 septembrie 2024, pensionarii au luat cu asalt casele de pensii. O parte dintre documentele cu care se prezintă sunt deja în dosar.
image
Cum sunt săpate tunelurile din vestul României. Trenurile vor circula cu 160 km/h prin munte VIDEO
Lucrările de construcție a tunelurilor de pe noua magistrală feroviară din vestul României au acumulat întârzieri, care duc la prelungirea termenului de finalizare a investiției.
image

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.