Science-fiction à l’ancienne (I)

Publicat în Dilema Veche nr. 802 din 4-10 iulie 2019
Science fiction à l’ancienne (I) jpeg

Antichitatea are cîțiva ironiști de primă mînă, al căror staroste e Aristofan și al căror jeune turc (de limbă greacă) e Lucian din Samosata. Abia Renașterea recuperează integral registrul spiritual al ironiei și cînd o face, prin Erasmus, este tocmai datorită frecventării lui Lucian. Am recitit de curînd Istoria adevărată, un fel de parodie turbonucleară a Odiseii, scrisă acum 1800 de ani.

Formal, cel mai mult contează că Lucian e primul autor de literatură științifico-fantastică. Călătoria pe Lună descrisă de el devine un compendiu de artă militară la nivel galactic, dar și o etnografie a locuitorilor corpurilor cerești. (Asta din urmă nu era ceva nou. De la pitagoreici încolo se răspîndește ideea unei Luni populate; Seneca pomenește pe unii stoici care credeau că și Soarele este populat.)

Luna și Soarele se află în război deoarece Luna intenționa să-și trimită săracii să fondeze o colonie pe Venus. Vedem la lucru un fel de păianjeni mai mari ca insulele Ciclade, care construiesc punți între Lună și Luceafăr, pe care se instalează armata selenită. Mai tîrziu, Imperiul Solar învingător ridică un zid care să împiedice razele Soarelui să mai ajungă la Lună. (Deja Tales și Anaximene știau că lumina Lunii vine de la Soare.) Tratatul de pace dintre helioți și seleniți stabilește apoi că noua colonie de pe Luceafăr va fi fondată în comun. Textul tratatului e parodiat după cel încheiat cîndva între Atena și Sparta, așa cum e redat de Tucidide, al cărui stil înalt Lucian îl folosește adesea în bășcălie.

În Istoria adevărată, Luna e deci un fel de Pămînt mai mic, cu clase sociale, politici imperialiste și războaie. Acolo, bogații se îmbracă în sticlă, săracii în bronz; bogații au multe seturi de ochi, săracii trebuie să împrumute; bogații au penis prostetic de fildeș, săracii, de lemn. Cupe speciale transformă aerul în apă. Pe Lună mai există puțuri în care cobori ca să auzi tot ce se vorbește pe Pămînt și, dacă te uiți într-o oglindă, vezi tot ce se petrece acolo. (Nu e clar dacă aceste puțuri sînt legate de craterele lunare, care altminteri, în doctrina pitagoreică, erau considerate a fi reflecții ale oceanelor de pe Pămînt în oglinda Lunii.) Lucian mai consemnează că, pe Lună, un bărbat e considerat frumos doar dacă e chel. Observația asta ne dă probabil și ceva informații asupra situației capilare a lui Lucian. Cît despre femei, pe Lună nu există așa ceva. Există însă „dendriți“, bărbați găsiți în ghindele uriașe ale unui copac falic, crescut el însuși prin plantarea unui testicul. E un detaliu care nu face din Lucian un arbitru al eleganței, dar contează: la 1500, Istoria… lui apăruse deja în patru traduceri latinești. Lumea bună a Renașterii consuma de toate.

Ar fi trebuit să spun de la început că toată Istoria adevărată este concepută de Lucian ca un tur de forță al minciunilor. El chiar așa începe, declarînd că va povesti lucruri care nu există și nu au cum să existe, luînd peste picior poveștile cu popoare stranii din Herodot sau Ctesias. Pe cei doi Lucian îi regăsește, cîteva pagini mai tîrziu, în bolgia cea mai de jos a Infernului, ocazie cu care se felicită că nu a spus niciodată minciuni, caz în care l-ar fi putut paște o soartă similară. Dar ținta ironiilor lui sînt și filozofii, teologii și retorii (și acei autori moderni de SF pentru care o lume extraterestră se confecționează rapid umflînd-o puțin pe‑a noastră cu o pompă sau schimbînd capetele animalelor între ele). Apropo de născociri: pasaje întregi din Istoria… lui Lucian au fost încorporate ca atare în Aventurile baronului Münchhausen.

Se poate scrie mult despre episodul călătoriei pe Lună, extrem de rar în literatura antică (culmea e că tot Lucian mai scrisese despre așa ceva, acolo însă într-o cheie mai degrabă moralistă decît de anticipație). Dar Istoria… este de fapt povestea unei mult mai lungi călătorii, pornite prin strîmtoarea Gibraltar spre vest, cuprinzînd și alte anti-Pămînturi și spații interemediare. Mai notez aici o întîmplare pentru uzul oenologilor (oameni extraordinari). Pe chiar prima insulă unde Lucian și tovarășii săi sînt aruncați de furtună, ei găsesc o podgorie cum alta nu e: din fiecare butuc creștea un trup nespus de frumos de femeie, ale cărei degete și al cărei păr deveneau coarde pline de struguri. Văzînd grupul de turiști îmbrăcați de scandal, aceste doamne prerafaelite cu apucături vegetale i-au salutat și le-au vorbit în limbile lidienilor și indienilor, dar majoritatea – ce să vezi – în grecește. Apoi i‑au sărutat pe gură, îmbătîndu-i, notează rebusistul nostru; ceremonia de bun-venit continuă, firesc, cu un moment sexual, la capătul căruia cîțiva din tovarășii lui Lucian se regăsesc încurcați definitiv cu tinerele respective, prefăcîndu-se la rîndul lor, pe jumătate, în viță-de-vie. Pasajul de dragoste campestră/psihedelică amintește iconografic – asta îl și inspirase poate pe Lucian – de scenele în care, în artă, Dafne, nimfa pe care o stalkărea Apollo, se transformă în laur. Aș adăuga aici că arheologia viței-de-vie în România are mult de lucru. Soiurile de struguri care creșteau aici în antichitate sînt încă insuficient definite academic.

Eroul lui Lucian, un fel de Gulliver cu Voltaire în rucsac, își continuă călătoria săptămîna viitoare. 

Cătălin Pavel este arheolog și scriitor. Cea mai recentă carte publicată este Arheologia iubirii. De la Neanderthal la Taj Mahal, Humanitas, 2019. 

Foto: Moon, de Johannes Hevelius

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.