Spuneam în articolul anterior că îmi doresc să nu mă mai amărăsc, să mă bucur de o primăvară interesantă mai degrabă. Spuneam că nu am energia să fac o analiză a tuturor subiectelor de la etapa județeană a Olimpiadei de limba și literatura română, după ce am văzut și am analizat subiectul de la nivelul IV al secțiunii B, Lectura ca abilitate de viață, atît de dureros ciuntită. Iată însă că nu mă lasă cu totul contextul să mă îndepărtez de chestiune. Un părinte al unui elev de clasa a VI-a mă sună într-o zi și-mi propune un scurt dialog aplicat pe subiectul primit la secțiunea A. Mă roagă, dacă am disponibilitate, să citesc analiza dânsului. Nu numai că am citit-o, dar v-o propun și dumneavoastră, cititorilor. O dau anonimă, căci nu i-am cerut acordul. Precizez doar cîteva detalii. Subiectul a fost alcătuit din trei texte-suport, un fragment din Cel din urmă basm de Ionel Teodoreanu, un fragment din Deodată în adîncul pădurii. O poveste de Amos Oz și un text nonliterar despre cercetași preluat de pe Internet. Mai departe dau cuvîntul părintelui, cu decupaje masive, căci am primit o analiză mult mai amplă decît permite spațiul pe care-l am la dispoziție.

„Al treilea text-suport constă într-un mesaj informativ privind grupele de vîrstă ale cercetașilor, preluat de pe Internet. Textul conține greșeli gramaticale și inadvertențe de conținut. Astfel, în propoziția Cercetașii cu vîrste cuprinse între 11 și 14 ani se numesc, simbolic: temerari, adverbul de mod simbolic se află între verbul copulativ se numesc și numele predicativ temerari, însă este despărțit de acestea prin virgulă, respectiv două puncte. Ca semne de punctuație, două puncte se folosesc în situații prevăzute limitativ de gramatica limbii române; nici una dintre acestea nu se regăsește în structura prezentă în textul propus. Pe de altă parte, la început, sînt descriși temerarii, se introduce apoi o frază privind Lupișorul (altă categorie de vîrstă), după care se revine la temerari și se continuă cu tinerii. Cu alte cuvinte, textul-suport C conține propoziții fără legătură între ele (cuvîntul „lupișorul“ putînd fi explicat doar printr-o eroare de redactare) care denaturează mesajul. Sînt prezentate într-o manieră aleatorie aspecte referitoare la relief, transformarea corpului uman, toate acestea referindu-se la «tineri» care, prin raportare la grupă de vîrstă, sînt diferiți de «temerari» și de «lupișori». De asemenea, imaginile care însoțesc textul au un caracter de generalitate și nu completează mesajul scris în forma arătată mai sus. Drept urmare, solicitarea de la subiectul II, punctul 6 (Care este relația dintre mesajul scris și prima imagine din textul-suport C?), avînd la bază un fragment preluat de pe Internet, cu erori de redactare și greșeli gramaticale, este confuză și interpretabilă, nerespectînd problematica propusă.

La subiectul III  se cere ca la redactarea compunerii despre Cum te ajută spațiul familiar și cel necunoscut în înțelegerea lumii din jurul tău? să se interpreteze un eveniment din fiecare din cele trei texte-suport. Pe lîngă faptul că cerința conține o nouă greșeală gramaticală, prepoziţia corectă fiind dintre și nu din, în textul C nu este prezentat nici un eveniment, acesta conținînd informații cu privire la împărțirea cercetașilor pe grupe de vîrstă și la caracterizarea grupei aparținînd temerarilor. Textul-suport are un caracter informativ, reprezentînd o reclamă pentru activitățile desfășurate de asociația de cercetași, nerelatînd evenimente ce pot fi interpretate de către elevi.

Al doilea text-suport care evidențiază teama copiilor în fața necunoscutului și fuga de acesta nu poate susține o compunere care să răspundă la întrebarea Cum te ajută spaţiul necunoscut în înțelegerea lumii din jurul tău? Evenimentul relatat contravine problematicii propuse, punînd elevul în imposibilitate de a extrage mesajul corect.

La subiectul IV s-a solicitat redactarea unui text narativ ficţional în care să se relateze o  experiență într-un spațiu necunoscut, alături de prieteni. Baremul punctează prezentarea unei succesiuni de întîmplări. Contradicțiile existente între cerință și barem pornesc de la noțiunea de experiență ce presupune o trăire a unui eveniment rămas în amintire, care se raportează la realitate și are, în general, un caracter neplăcut (a se vedea, în acest sens, definiția cuvîntului din DEX).

Spațiul necunoscut poate fi valorificat printr-un text ficțional, însă nu se circumscrie sferei cuvîntului experienţă, care necesită elemente concrete de loc și de timp. Pe de altă parte, întîmplările imaginare nu pot crea o experiență ce ajută la formarea unui caracter. Din acest considerent, condiția ficțională a compunerii este incompatibilă cu noțiunea de experiență care se raportează, în mod firesc, la aspecte reale din viața cuiva. De altfel, în barem nu se mai folosește noțiunea de experiență, ci aceea de întîmplare, care înseamnă un eveniment, o peripeție, ce nu generează neapărat o anumită trăire.

Este o contradicție evidentă între cerințele subiectului și aspectele punctate în barem. Elevul formulează răspunsurile pe care le consideră adecvate și rezolvă cerințele propuse în teză, neraportîndu-se la un barem la care doar profesorul evaluator are acces în momentul corectării/evaluării lucrării.“

Acestea fiind spuse, nu îmi rămîne decît să vă (și să îmi) doresc, în continuare, o primăvară însorită și interesantă. 

Horia Corcheș este scriitor și profesor de limba și literatura română.