Recucerirea cetății Rîșnov

Publicat în Dilema Veche nr. 382 din 9 - 15 iunie 2011
Adevăratul rost al lucrurilor jpeg

Au trecut mai bine de trei ani de cînd scriam cum autorităţile locale din Rîşnov şi cele judeţene din Braşov se luptă să ia înapoi Cetatea Rîşnov, care fusese concesionată unei firme conduse de un italian. Povestea e destul de cunoscută. Din anul 2000, Alberto Drera începuse să renoveze cetatea în care pînă atunci păşteau oile. Italianul a transformat „zidul părăsit“ într-un obiectiv turistic. De îndată ce au apărut semnele profitului, autorităţile locale au început să-şi arate  nemulţumirea faţă de desfăşurarea contractului de concesiune. Surparea unui zid proaspăt renovat a constituit motivul pentru care Primăria i-a acuzat pe concesionari că fac lucrări de mîntuială, neautorizate. În mijlocul bătăliei pentru cetate, Alberto Drera a murit de inimă, iar una dintre fiicele sale a preluat lupta.  

În conflict au fost antrenaţi Ministerul Culturii, politicieni şi parlamentari. De-o parte se invoca distrugerea patrimoniului istoric în scopuri comerciale, de cealaltă se vorbea despre investiţii private şi despre restaurarea unei cetăţi pe care nepăsarea de decenii a autorităţilor publice o adusese în stadiul de ruină. În luptă au fost aduse expertize şi avize care de multe ori s-au dovedit contradictorii. Din Consiliul judeţean se auzeau voci care susţineau că autorităţile ar fi renovat mult mai bine cetatea dacă aceasta n-ar fi fost concesionată, în vreme ce moştenitoarele lui Alberto Drera aduceau aminte sutele de mii de euro investite de tatăl lor în cetate şi faptul că înainte de concesionare autorităţile locale nu aveau nici cea mai mică intenţie de renovare. Anul trecut, justiţia şi-a spus cuvîntul şi cetatea a fost redată Primăriei printr-o sentinţă definitivă şi irevocabilă a Înaltei Curţi. Deci, din punct de vedere juridic, dreptatea a fost acordată Primăriei, iar comentariile pe această temă sînt de prisos. Locuitorii Rîşnovului şi cei interesaţi se pot însă întreba dacă acest rezultat al demersurilor Primăriei din Rîşnov le este benefic. 

Am vizitat din nou cetatea, la peste un an de la definitiva ei „recucerire“. Prima constatare a fost că accesul cu maşina pînă la poartă nu mai e posibil. Automobilele se lasă în parcarea din vale, de unde vizitatorii sînt preluaţi de un tractor cu remorcă, de genul minicarelor de pe Litoral. Mi-am zis că o fi mai bine ca maşinile să nu mai polueze zona. Însă, chiar şi parcurs pe jos, întregul drum din vale şi pînă la poartă e îmbibat de mirosul gazelor de eşapament de la tractoraşele care poluează cît o mulţime de autoturisme. Acesta e totuşi un amănunt nesemnificativ. La poarta cetăţii, Primăria a instaurat propria ordine. La casa de bilete era coadă. Casiera împărţea cartele  pe care mai întîi le trecea (foarte ardeleneşte) printr-un dispozitiv de încărcare magnetică, după care rupea fiecărui vizitator şi cîte un bilet de hîrtie. Acesta putea fi păstrat în buzunar, în schimb cartela trebuia dată unui portar (plătit probabil tot de Primărie), care făcea importantul oficiu de a o introduce atent, pentru fiecare, într-un aparat de genul celor de la metrou. Totul, sub ochii vigilenţi ai unui agent în uniformă neagră de la poliţia locală.  

Ajuns în sfîrşit în interiorul cetăţii, am descoperit că muzeul care fusese deschis de firma italianului, cu arme medievale şi instrumente de tortură, a fost închis. Nimeni nu mi-a putut spune ce se va întîmpla cu el. Spaţiul în care turiştii trăgeau cu arcul era, la rîndu-i, închis. Mai sînt cîteva magazine de suvenire, dar nu mai există nici un local. Ideea italianului era ca în cetate să existe şi mici baruri sau restaurante. Autorităţile locale nu par însă că agreează asemenea locuri (de desfrîu?) în mijlocul unei cetăţi istorice în care, pe deasupra, s-a mai turnat şi filmul Nemuritorii al lui Sergiu Nicolaescu.  

Cel mai şocant amănunt este însă acela că vînzătorii sînt tăcuţi şi speriaţi. Cineva care a trăit în România dinainte de 1989 nu poate să nu priceapă imediat situaţia. Am reuşit totuşi să aflu de la localnici, pe tonuri de confesiune secretă, că, de cînd Primăria a preluat cetatea, nimeni n-a mai bătut un cui acolo, că totul se distruge şi se degradează. Acum cîţiva ani, exact aceasta era previziunea angajaţilor de acolo, cînd au auzit că Primăria vrea să preia cetatea. Şi cred că putem să facem chiar un pariu, în cît timp istorica cetate va redeveni un frumos loc de păşunat.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
De ce suntem penultimii în UE la salarii și primii la creșterea prețurilor. Expert: „Inflația e mama tuturor taxelor”
România este pentru a treia lună consecutiv țara cu cea mai mare inflație, conform statisticilor Eurostat, iar ca și cum nu ar fi de ajuns, doar bulgarii câștigă mai puțin. Analistul economic Adrian Negrescu explică, pentru „Adevărul”, cum s-a ajuns aici și de ce statul nu are soluții.
image
La ce riscuri de sănătate se expun cei care lucrează noaptea. Boala cumplită care îi paște
Persoanele care lucrează în ture de noapte prezintă un risc mai mare de demență și alte boli, spune un important expert în somn, a cărui afirmație se bazează pe rezultatele unor studii științifice.
image
Banii viitorului: Ce s-ar întâmpla dacă am renunța la cash și am folosi bani virtuali
Într-o lume tot mai digitalizată, ideea de a renunța la tranzacțiile cu bani cash și de a folosi exclusiv bani virtuali devine din ce în ce mai atrăgătoare, punctează specialiștii.

HIstoria.ro

image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.
image
Căderea lui Cuza și „monstruoasa coaliţie”
„Monstruoasa coaliţie“, așa cum a rămas în istorie, l-a detronat pe Alexandru Ioan Cuza prin lovitura de palat din 11 februarie.