Povestea ambreiajului

Publicat în Dilema Veche nr. 315 din 25 februarie - 3 martie 2010
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

De ceva vreme, service-urile auto nu mai sînt ce erau odată. Nea Gogu cel voinic şi mereu murdar de ulei, cu fes pe cap şi cu puloverul de pe sub halatul albastru, a fost înlocuit de mai tînărul şi suplul domn Silvian (sau Octavian) cu şapcă şi salopetă aprins colorate, pe care scrie mit motors, peugeot team ori castrol service. Uneori însă, atunci cînd predai maşina nici măcar nu mai vezi vreun domn, ci numai domnişoare în fuste scurte care te roagă frumos să completezi un formular, te invită să te serveşti cu o cafea de la automat. Le dai cheia şi îţi vor găsi ele singure maşina prin parcare, o vor preda specialistului şi te vor căuta atunci cînd reparaţia sau revizia vor fi gata. Dacă alegi să aştepţi acolo, vei putea citi ziarele sau revistele care-ţi stau la dispoziţie sau chiar te poţi juca un joc (de curse auto) la consola instalată în showroom-ul în care se află şi recepţia service-ului. Între timp, nările îţi vor fi gîdilate cu miros de beţişoare parfumate (cel puţin aşa se întîmplă pe la unele service-uri de maşini japoneze, chiar la Toyota cea cu mari necazuri astăzi) care vor face ca nu cumva să-ţi mai aminteşti vreodată de înţepătorul miros de vaselină din atelierele de pe vremuri.

Despre mecanic afli doar cînd iei maşina înapoi, dintr-o carte de vizită agăţată de butonul radioului de la bord. Scrie acolo cum îl cheamă, ce telefon are, că s-a ocupat de maşina ta şi să nu eziţi să-l contactezi dacă ai ceva întrebări sau reclamaţii. O lume din ce în ce mai civilizată.

N-o să mă credeţi dacă vă spun că odată, de ziua mea, am primit prin curier chiar o mare sticlă de şampanie din partea dealer-ului şi a service-ului de unde-mi cumpărasem o maşină (fără să fie cine ştie ce automobil de fiţe). În timp, m-am obişnuit cu asemenea servicii şi la alte maşini, tot aşa cum m-am obişnuit cu trendul crescător al costurilor reviziilor obligatorii, cu facturile pe care sînt înşirate pînă în cele mai mici detalii toate verificările şi operaţiunile desfăşurate, piesele înlocuite şi materialele consumate, orele şi minutele de manoperă... plus TVA.

În sfîrşit, de curînd a fost nevoie să schimb ambreiajul. O operaţiune care pe vremuri era destul de înspăimîntătoare pentru şoferi. Mecanicii nu ştiau să facă asta decît demontînd motorul sau cutia de viteze. Astăzi însă, odată cu înmulţirea maşinilor de toate felurile, înlocuirea se face mai simplu şi mai repede, a devenit ceva aproape banal. M-am dus deci la un asemenea service modern (nu la cei ce şampania). Mi-au pus automobilul pe un elevator (rampa de odinioară e ceva depăşit) să facă aşa-numita constatare. „Da, trebuie înlocuit ambreiajul – mi s-a spus – costă ceva mai mult de 4000 RON.“ Ar fi durat cam şase zile. Mi-au justificat preţul în fel şi chip, mi-au spus că piesele sînt scumpe, că trebuie comandate, că-mi vor da garanţie la reparaţie, că-mi vor oferi factura din care o să constat că nimic nu e umflat. În cele din urmă mi-au oferit chiar un discount de 15%.

Eu însă am renunţat (după ce am plătit, bineînţeles, constatarea, 150 RON). Mi-am adus aminte de nea Gicu, cel care-şi are oamenii lui, mecanici, electricieni şi tinichigii şi care se oferise de mai multe ori să mă ajute în asemenea situaţii. L-am sunat şi mi-a spus că o să vorbească cu nea Gogu, care are o rampă undeva la capătul Bercenilor. A doua zi dimineaţă am mers împreună pînă acolo. Nea Gogu ne-a întîmpinat încă din mijlocul străzii adresîndu-mi-se cu „dom’ inginer“. Purta fesul lui de culoare devenită incertă şi halatul albastru peste puloverul de culoarea fesului. Şi-a făcut bancurile de rigoare cum că ne aştepta cu o seară înainte, că parcă maşina pe care i-o aduceam n-ar fi avut decît marşarier şi frînă. Ca să meargă lucrurile unse, nea Gicu i-a dat o sticlă de vin de Greaca. Stîrnit, nea Gogu l-a chemat în spatele rampei acoperite cu o foaie de cort şi, dintr-un sertar de fier, a scos la rîndu-i o sticlă de vin: „Ce, credeai că mi s-a terminat vinul? Ia şi gustă, să vezi ce puterea ursului am aici, de nici n-ai mai mirosit tu vreodată aşa ceva“. „Ai pus şi ulei de frînă în el, ca să fie mai tare?“ – a ripostat nea Gicu. „Fi-ţi-ar...“ – s-a umflat nea Gogu şi, punînd mîna pe un levier, s-a făcut că vrea să-l lovească. A schimbat apoi registrul, zărindu-şi ucenicul care-l privea mustăcind: „Tu, Ghiţă, curăţă imediat cutia aia de viteze. Ai terminat?“. Apoi m-a întrebat pe mine: „Distribuţia aţi făcut-o? Da, aţi făcut-o“ – şi-a răspuns tot el.

Mi-a spus apoi că are o colaborare cu un magazin aflat chiar acolo, la colţul străzii lui desfundate, care îi aduce piesele originale în cel mult o oră şi jumătate. M-a asigurat că pînă seara vor fi montate. „Cît să facă? Păi, în total, preţul pieselor plus manopera: maximum 10 milioane de lei vechi.“ La urmă, socoteala a fost 9 milioane cinci sute de mii.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Un gigant italian deschide o nouă fabrică în România și angajează 800 de oameni
România pare extrem de atractivă pentru investitorii străini dat fiind că în ultima perioadă tot mai multe companii aleg să construiască noi fabrici în țara noastră.
image
Prețul uriaș cerut pentru un apartament din București. „Se vinde și strada? În Berlin e mai ieftin!”
Prețurile proprietăților imobiliare cresc de la o zi la alta în marile orașe, iar Bucureștiul e printre cele mai scumpe. Chiar dacă nu a ajuns încă la nivelul Clujului, Capitala e plină de oferte inaccesibile românilor de rând.
image
Cum să-i facem pe aliații NATO să ne sprijine ca pe baltici și polonezi. Un expert român pune degetul pe rană
NATO și SUA sunt mult mai puțin prezente în partea de sud a flancului estic decât în zona de nord, ceea ce creează un dezechilibru. Chiar dacă, anul trecut, Congresul SUA a votat ca regiunea Mării Negre să devină zonă de interes major pentru americani, lucrurile se mișcă încet.

HIstoria.ro

image
Momentul abdicării lui Cuza: „În ochii lui n-am văzut niciun regret, nicio lacrimă”
Nae Orăşanu, om de încredere la Palat, îi comunicase principelui A.I. Cuza că „se pregătea ceva”.
image
Măcelul din Lupeni. Cea mai sângeroasă grevă a minerilor din Valea Jiului
Greva minerilor din 1929 a rămas în istoria României ca unul dintre cele mai sângeroase conflicte de muncă din ultimul secol. Peste 20 de oameni au murit răpuşi de gloanţele militarilor chemaţi să îi împrăştie pe protestatari, iar alte peste 150 de persoane au fost rănite în confruntări.
image
Cuceritorii din Normandia
Normandia – locul în care în iunie acum 80 de ani, în așa-numita D-Day, aproximativ 160.000 de Aliați au deschis drumul spre Paris și, implicit, spre distrugerea Germaniei naziste.